Știri
Știri din categoria Apărare
Armata României începe o serie de mobilizări ale rezerviștilor, cu obligații și amenzi pentru neprezentare, într-un demers prin care Ministerul Apărării Naționale (MApN) vrea să verifice rapid câți oameni pot fi chemați efectiv la instrucție în caz de nevoie, potrivit Digi24.
Exercițiile încep săptămâna viitoare în județele Alba și Hunedoara, unde rezerviștii vor fi chemați la o „zi de instrucție”. Programul continuă pe parcursul verii, iar în toamnă este planificată o mobilizare în București și Ilfov, descrisă ca fiind cea mai mare, cu aproximativ 10.000 de persoane chemate.
Sunt vizați cei care au făcut armata și se află acum în rezervă, cu vârste între 40 și 55 de ani. Fiecare persoană urmează să primească acasă o cerere de chemare la unitate; documentul poate fi adus și de poliție la domiciliu. Oamenii vor fi anunțați cu câteva zile înainte de desfășurarea exercițiului.
Participanții trebuie să se prezinte la unitatea indicată și vor petrece o zi de antrenament, inclusiv tragere cu arma. MApN va asigura echipamentul și masa de prânz, după care rezerviștii se întorc acasă.
Cei care nu se prezintă la ziua de instrucție riscă o amendă între 400 și 1.200 lei, conform informațiilor din material.
MApN urmărește, prin aceste mobilizări, să știe „exact pe ce rezerviști se poate baza” în cazul unui conflict, în condițiile în care această categorie se schimbă de la an la an (de exemplu, unii se îmbolnăvesc și nu mai sunt apți).
Publicația notează și că, în săptămânile următoare, ar putea apărea dezinformări despre o presupusă intrare a României în război, însă procedura este una periodică. La ultima mobilizare din București au existat probleme logistice, inclusiv chemări la adrese greșite sau ordine care nu au ajuns la destinatari.
Recomandate
Guvernul a aprobat accesarea împrumutului SAFE de circa 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei), ceea ce deschide drumul către o prefinanțare de 15% (cca. 2,5 miliarde euro, aprox. 12,5 miliarde lei), dar banii vin condiționat, în tranșe, pe baza unor „jaloane” de achiziții și proiecte potrivit Economica . Miza imediată este una operațională și bugetară: România intră într-un mecanism de finanțare europeană cu dobândă competitivă, însă cu obligații de implementare și cu aprobări ulterioare prin lege, în regimul datoriei publice. Cum funcționează SAFE și când pot veni primii bani În cadrul Programului SAFE , Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 miliarde euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Pentru România, alocarea este de aproximativ 16,68 miliarde euro, a doua ca mărime după Polonia, conform informațiilor transmise de Executiv. Mecanismul presupune două documente între Comisia Europeană și România: un acord de împrumut , care stabilește perioada de disponibilitate și condițiile detaliate; un acord operațional , care leagă implementarea planului de investiții de accesarea împrumutului. După intrarea în vigoare a acordului de împrumut, Comisia Europeană ar urma să disponibilizeze o prefinanțare de 15% , adică circa 2,5 miliarde euro. Ulterior, sumele se acordă în tranșe , condiționat de îndeplinirea unor jaloane asociate achizițiilor și proiectelor incluse în Planul de investiții al României. Perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030 . Prefinanțarea va fi dedusă procentual din tranșele ulterioare până la compensarea integrală, cel târziu până la 31 decembrie 2028 , conform mecanismului din acord. Cine gestionează banii și cine răspunde de jaloane Conform comunicării citate, arhitectura de implementare împarte responsabilitățile astfel: Ministerul Finanțelor : gestionează fondurile acordate României în cadrul instrumentului; Cancelaria Prim-Ministrului : supervizează general Planul; Ministerul Apărării Naționale , MAI , SRI , STS , SIE , SPP , Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor : asigură realizarea proiectelor/achizițiilor din plan și îndeplinirea jaloanelor care condiționează tranșele. După semnare, acordul de împrumut va fi aprobat prin lege , în baza legislației privind datoria publică. Ce achiziții militare sunt incluse în plan (exemple din listă) În lista de achiziții prezentată în material apar, între altele: 139 transportoare blindate 8×8 Piranha 5 și derivate – valoare estimată 831,2 milioane euro; 1.115 platforme de transport auto multifuncționale pe roți – 344,4 milioane euro; 12 elicoptere multi-misiune H225M – 852 milioane euro; mașina de luptă a infanteriei pe șenile (232 bucăți și derivate) – 2,5984 miliarde euro; sisteme și muniții (inclusiv armament individual tip NATO și muniție) – 816,573,877 euro; proiecte pentru apărare aeriană/antidronă (radare, sisteme VSR, C-UAS, SBAMD etc.), cu valori estimate distincte în listă. Documentul adoptat de Guvern este disponibil în material, ca memorandum: memorandum SAFE . Infrastructură rutieră cu utilitate duală: 4,2 miliarde euro Programul include și 4,2 miliarde euro pentru proiecte rutiere cu utilitate duală (civilă și militară), orientate spre conectivitatea strategică către Ucraina și Republica Moldova. Sunt menționate: A7 (Autostrada Moldovei) : Pașcani – Suceava și Suceava – Siret; A8 (Autostrada Unirii) : Pașcani – Iași – Ungheni, inclusiv podul de la Ungheni; Drumul Expres Pașcani – Siret . Aceste investiții, însumând aproximativ 200 km, trebuie finalizate până în decembrie 2030 , conform sursei. SAFE nu este grant: implicații de datorie publică SAFE nu aduce bani nerambursabili, ci un împrumut „foarte avantajos”, cu dobândă estimată la maximum 3%, potrivit materialului. România „nu va plăti nimic timp de 10 ani”, iar rambursarea efectivă ar urma să înceapă în 2035 ; maturitatea împrumutului este extinsă, cu o perioadă de până la 45 de ani pentru plată. [...]
Ridicarea de urgență a două F-16 și alertarea populației din nordul județului Tulcea arată că incidentele cu drone la granița României au intrat într-o zonă de gestionare operațională repetitivă, cu efect direct asupra resurselor de apărare și a procedurilor de protecție civilă, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, joi dimineață, Rusia a atacat din nou cu drone obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea graniței cu România. În acest context, o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național, în zona Chilia. Potrivit MApN, sistemele radar au urmărit evoluția unei drone în dreptul localităților Chilia și Ismail, deasupra teritoriului ucrainean, iar radarele de la sol au detectat ulterior pătrunderea temporară în spațiul aerian românesc. Ce măsuri au fost luate: F-16 în aer și RO-Alert în Tulcea Pentru monitorizarea situației aeriene, două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat la ora 08:37 din Baza 86 Aeriană de la Fetești. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, fiind dispuse măsuri de alertare a populației din nordul județului Tulcea. La ora 08:40 a fost transmis un mesaj RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la ora 09:40, conform informării MApN. De ce contează: presiune operațională și coordonare cu aliații MApN a condamnat atacurile Rusiei, pe care le califică drept acțiuni iresponsabile, contrare normelor de drept internațional, și a avertizat că acestea generează riscuri pentru securitatea regională și stabilitatea în zona Mării Negre. Ministerul mai precizează că informează în timp real structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și menține permanent legătura cu acestea. [...]
Prăbușirea a două drone venite din Rusia în Letonia ridică riscuri operaționale pentru infrastructura critică și impune măsuri imediate de protecție civilă , după ce una dintre aparate a căzut într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne , potrivit Euronews . Armata letonă a anunțat joi dimineață că două drone au pătruns din Rusia pe teritoriul Letoniei, stat membru NATO, și s-au prăbușit. Conform informațiilor citate de Reuters, una dintre drone s-a prăbușit într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne, la aproximativ 40 km de granița cu Rusia, potrivit unor surse din Poliție citate de televiziunea publică letonă LSM. La locul incidentului a izbucnit un incendiu, însă acesta nu mai era activ la sosirea pompierilor, potrivit aceleiași relatări. Măsuri de urgență: alerte pentru populație și școli închise Autoritățile letone au transmis alerte către locuitorii din zonele de-a lungul frontierei cu Rusia joi, la ora 04:09 (ora locală), cerându-le să rămână în case. Tot joi, autoritățile locale au anunțat că toate școlile vor fi închise în Rezekne. Context regional: incidente repetate cu drone în statele baltice Episodul vine după ce, la sfârșitul lunii martie, mai multe drone ucrainene „rătăcite” au lovit Letonia și vecinii săi din NATO, Estonia și Lituania; una a lovit un coș de fum al unei centrale electrice locale, iar alta s-a prăbușit într-un lac înghețat și a explodat. Potrivit sursei, dronele ucrainene ar fi fost lansate pentru a lovi ținte militare din Rusia. Miniștrii de Externe ai celor trei țări baltice au declarat în aprilie că nu au permis niciodată ca teritoriile și spațiul lor aerian să fie utilizate pentru atacuri cu drone împotriva țintelor din Rusia. Letonia este menționată, totodată, printre statele europene pe care Rusia le acuză că au oferit Kievului sprijin financiar și militar extins , inclusiv sisteme de armament și muniție. [...]
Serviciul de informații militare al Ucrainei spune că a lovit trenuri militare rusești în Crimeea, vizând direct logistica , într-o serie de atacuri de precizie asupra locomotivelor și vagoanelor-cisternă, potrivit Kyiv Post , care citează un comunicat al HUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării de la Kiev) . HUR afirmă că unitatea sa de forțe speciale „Prymary” („Fantomele”) a desfășurat operațiunea în aprilie 2026, iar pe 6 mai a publicat imagini video cu atacurile. Țintele au fost trenuri aflate în mișcare, despre care instituția ucraineană susține că transportau echipamente militare și combustibil, inclusiv vagoane de tip cisternă. Conform aceleiași relatări, au fost executate cinci lovituri „de precizie”, care au provocat incendii la active feroviare considerate cheie și au perturbat lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse în peninsula ocupată. Publicația notează că data exactă a atacurilor din aprilie nu este precizată. De ce contează: presiune pe rutele de aprovizionare din Crimeea Din perspectivă operațională, țintirea infrastructurii feroviare și a materialului rulant (locomotive, vagoane) urmărește să îngreuneze transportul de combustibil și tehnică militară, adică exact componentele care susțin ritmul operațiunilor pe front. HUR prezintă acțiunea ca parte a eforturilor de „degradare” și complicare a liniilor de aprovizionare rusești care sprijină războiul împotriva Ucrainei. Context: o campanie mai largă împotriva Crimeei ocupate Atacurile descrise de HUR se înscriu, potrivit materialului, într-o serie de lovituri ucrainene asupra Crimeei ocupate în aprilie: Pe 28 aprilie, Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO) au declarat că unități cu drone au lovit peste noapte o bază de rachete Iskander, descrisă ca un depozit camuflat pentru sisteme de rachete, lângă localitatea Ovrazhky, la circa 40 km est de Simferopol. În noaptea de 21 spre 22 aprilie, armata ucraineană ar fi lovit un centru de comandă naval și de control al traficului, precum și alte ținte militare din Rusia și din teritoriile ocupate; între obiective este menționat centrul de comandă Streletsky al Flotei ruse a Mării Negre din Sevastopol. Informațiile privind aceste acțiuni sunt prezentate în articol ca declarații ale instituțiilor ucrainene; materialul nu indică o confirmare independentă a efectelor în teren. [...]
Polonia își asumă o creștere accelerată a cheltuielilor militare până la 5% din PIB , un nivel care ar împinge în sus presiunea bugetară și ar repoziționa țara ca principal pol de investiții în apărare din NATO raportat la mărimea economiei, potrivit Știrile Pro TV . În paralel, Varșovia urmărește să ajungă la 500.000 de militari și cere o prezență americană mai mare pe teritoriul său, pe fondul retragerii anunțate de Pentagon din Germania. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că prezența unui număr mai mare de trupe americane în Polonia este „un obiectiv strategic” și că țara se pregătește de mult timp pentru a găzdui mai mulți militari SUA. El a legat explicit securitatea Europei de prezența americană în bazele de pe continent. Ținta de 5% din PIB și bugetul deja la nivel record Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, Polonia a alocat deja 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, cu un buget record de aproape 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei), cu 40% mai mult față de 2024. Ministrul a susținut că este „urgent” ca cheltuielile să ajungă la 5% din PIB până la sfârșitul deceniului. Extinderea efectivelor până în 2030 și schimbarea structurii armatei Obiectivul anunțat este construirea „celei mai puternice și mai numeroase armate din Europa” până în 2030, cu un efectiv total de 500.000 de soldați, împărțiți astfel: 300.000 de militari de carieră 200.000 de rezerviști cu „disponibilitate ridicată” Ministrul a comparat această țintă cu prevederile din Legea apărării naționale, care ar indica 250.000 de militari de carieră și 50.000 de paramilitari. Miza industrială: producția de lansatoare Patriot în Europa Kosiniak-Kamysz a mai anunțat că Polonia a solicitat „transferul producției de lansatoare Patriot din Statele Unite în Europa”, proiect pentru care Varșovia ar avea „un interes prioritar”. În articol nu sunt oferite detalii despre calendar, capacități sau locații posibile. Context: retragerea din Germania și dezbaterea „NATO 3.0” Pentagonul a anunțat recent retragerea a 5.000 de soldați din bazele din Germania (dintr-un total de aproximativ 36.000), proces care ar urma să se încheie în următoarele luni. În acest context, ministrul polonez a pledat și pentru conceptul „NATO 3.0”, un model propus de Washington care ar presupune redistribuirea sarcinilor între SUA și aliați. Conceptul a fost criticat de experți internaționali, inclusiv Sven Biscop (Institutul Egmont, Belgia), pe motiv că ar putea duce la o „Alianță Nord-Atlantică cu mai multe viteze” și la ierarhii în domenii precum informațiile, tehnologia nucleară și „capacitățile critice”, cu potențial de tensiuni politice între aliați. Ministrul polonez a respins această interpretare, argumentând că ar fi vorba despre recunoașterea aliaților care investesc deja masiv în apărare. „Trăim în vremuri de dinainte de război, construim o nouă arhitectură de securitate”, a afirmat el, adăugând că „singurul răspuns viabil este o creștere puternică a investițiilor militare”. [...]
Polonia își ridică ținta de cheltuieli militare la 5% din PIB și cere mai multe trupe SUA , într-o strategie care ar împinge în sus bugetele de apărare și ar accelera investițiile în capacități și producție militară în Europa, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că o prezență mai mare a trupelor americane în Polonia este „un obiectiv strategic” și că Varșovia este „gata” să găzduiască mai mulți militari SUA. Declarațiile vin în contextul în care Pentagonul a anunțat recent retragerea a 5.000 de soldați din bazele din Germania (dintr-un total de aproximativ 36.000), proces care ar urma să se încheie în următoarele luni. Ținta: cea mai mare armată din Europa până în 2030 Kosiniak-Kamysz a reiterat obiectivul Poloniei de a construi „cea mai puternică și mai numeroasă armată din Europa” până în 2030, cu un efectiv total de 500.000 de soldați, împărțiți astfel: 300.000 militari de carieră 200.000 rezerviști cu disponibilitate ridicată Ministrul a comparat această țintă cu prevederile din Legea apărării naționale, care indică 250.000 de militari de carieră și 50.000 de paramilitari. Miza bugetară: 5% din PIB până la finalul deceniului În același discurs, ministrul a descris situația geopolitică drept o „stare de urgență” și a cerut creșterea accelerată a investițiilor militare, argumentând că este „urgent” ca cheltuielile de apărare să ajungă la 5% din PIB până la sfârșitul deceniului. Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, Polonia a alocat deja pentru apărare 4,7% din PIB în 2025, cu un buget record de aproape 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei), cu 40% peste nivelul din 2024. Producție în Europa și dezbaterea „NATO 3.0” Ministrul a mai anunțat că Polonia a solicitat „transferul producției de lansatoare Patriot din Statele Unite în Europa”, proiect pentru care Varșovia ar avea „un interes prioritar”. În paralel, Kosiniak-Kamysz a susținut conceptul „NATO 3.0”, propus de Washington, care presupune o redistribuire a sarcinilor între SUA și aliați. Conceptul a fost criticat de experți, inclusiv de Sven Biscop (Institutul Egmont, Belgia), pentru riscul unei „Alianțe Nord-Atlantice cu mai multe viteze”, prin ierarhii în domenii precum informațiile, tehnologia nucleară și alte capacități critice. Ministrul polonez a respins această interpretare, spunând că ar fi vorba despre recunoașterea aliaților care investesc deja masiv în propria apărare. [...]
