Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își schimbă operarea aparatului de stat în jurul lui Vladimir Putin, după ce atacurile ucrainene cu drone au amplificat temerile de asasinat și au dus la înăsprirea protocoalelor de securitate, potrivit Mediafax, care citează Financial Times.
În ultimele luni, Serviciul Federal de Protecție (FSO) – structura care asigură paza înalților oficiali – ar fi „întărit drastic” măsurile din jurul președintelui rus. Conform unor persoane apropiate serviciilor de informații europene, citate de Financial Times, Putin petrece mai mult timp în buncăre subterane, este mai izolat și s-a îndepărtat de „afacerile civile”, concentrându-se pe războiul din Ucraina.
Financial Times descrie o serie de schimbări operaționale, de la limitarea deplasărilor până la restricții pentru personalul din proximitatea președintelui:
În același context, persoane din Rusia care îl cunosc pe Putin au spus că recentele întreruperi ale internetului la Moscova ar fi, „cel puțin parțial”, legate de securitatea președintelui și de protecția anti-drone, potrivit relatării.
Potrivit Financial Times, preocupările de securitate nu s-ar limita la Putin. La o întâlnire de la sfârșitul anului trecut, reprezentanți ai serviciilor de securitate s-ar fi acuzat reciproc pentru eșecul de a proteja personal militar de rang înalt, inclusiv în cazul uciderii general-locotenentului Fanil Sarvarov, menționat ca parte a unei serii de atacuri legate de Ucraina.
În urma acestor tensiuni, Putin ar fi însărcinat FSO să asigure securitatea a 10 generali superiori (inclusiv trei adjuncți ai lui Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General), care până atunci ar fi fost singurul ofițer aflat sub o astfel de protecție.
Publicația mai notează că înăsprirea securității ar coincide cu o reorientare a președintelui spre conducerea războiului: Putin s-ar întâlni zilnic cu oficiali militari și ar acorda audiențe mult mai rar oficialilor fără legătură directă cu conflictul.
Financial Times plasează accelerarea acestor măsuri începând cu luna martie, pe fondul intensificării îngrijorărilor Kremlinului privind o lovitură de stat sau o tentativă de asasinat, „în special cu implicarea dronelor”. Este menționat și „șocul” unei operațiuni ucrainene cu drone, precum și atacuri asupra aerodromurilor rusești „dincolo de Cercul Polar Arctic”, anul trecut.
Separat, o a doua persoană familiară cu președintele a indicat, potrivit aceleiași relatări, că temerile de securitate ar fi fost alimentate și de capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, de către SUA în ianuarie.
În plan intern, Financial Times afirmă că izolarea lui Putin ar alimenta frustrarea în rândul rușilor, iar sondaje susținute de stat și independente ar indica o scădere a ratelor de aprobare la cel mai redus nivel din toamna lui 2022, când a fost anunțată o mobilizare parțială.
Recomandate
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „înțelegerile de la Istanbul”, pe fondul unei crize interne a carburanților în Rusia , după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Antena 3 . Miza imediată, dincolo de mesajul politic, este una economică și operațională: scăderea producției de benzină și perturbarea infrastructurii energetice. Putin a descris atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice drept un instrument de „destabilizare a societății” și a susținut că Rusia este pregătită să înceapă negocieri „în baza înțelegerilor de la Istanbul”, inițiate în 2022, pe care le-a prezentat drept un cadru acceptabil pentru Moscova. „Rusia, cu toate acestea, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este gata să înceapă negocieri de pace cu Ucraina. Este gata să înceapă aceste negocieri în baza înțelegerilor de la Istanbul (...)” Atacurile cu drone și efectul asupra pieței interne de carburanți În contextul în care atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse au provocat o criză a carburanților „în întreaga țară”, Putin a legat explicit disponibilitatea de a negocia de această evoluție, notează materialul, care citează Sky News . Antena 3 mai arată că, de la începutul anului 2026, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești „s-au dublat”, iar unul dintre cele mai mari atacuri a avut loc săptămâna trecută, când a fost lovită o rafinărie-cheie de lângă Moscova. Producția de benzină, în scădere: date Reuters Impactul economic este ilustrat prin date atribuite Reuters: producția de benzină din Rusia ar fi scăzut cu 25% față de anul trecut, pe fondul închiderii sau avarierii unor rafinării din Rusia Centrală. Conform calculelor Reuters citate în articol, producția zilnică ar fi evoluat astfel: martie 2026: 120.000 de tone pe zi; aprilie 2026: aproximativ 110.000 de tone pe zi; mai 2026: 100.000 de tone pe zi. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat inclusiv Sevastopolul și Crimeea fără energie electrică, potrivit aceleiași relatări. [...]
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
Putin leagă reluarea negocierilor de pace de presiunea asupra pieței interne a carburanților din Rusia , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au început să producă efecte vizibile, inclusiv restricții la vânzarea de combustibili și creșteri de preț, potrivit G4Media . În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, iar săptămâna trecută a fost vizată inclusiv o rafinărie din zona Moscovei, într-unul dintre cele mai ample atacuri asupra infrastructurii energetice ruse de la începutul conflictului. Putin a acuzat Kievul că urmărește să creeze instabilitate în societatea rusă prin atacuri asupra infrastructurii civile și a cerut autorităților măsuri suplimentare pentru gestionarea efectelor. Negocierile, condiționate de „baza Istanbul 2022” Președintele rus a spus că Moscova rămâne dispusă să poarte discuții de pace pe baza proiectului de acord negociat la Istanbul în 2022, susținând că documentele au fost parafate atunci de delegația ucraineană. „Rusia este pregătită pentru negocieri de pace cu Ucraina și pentru continuarea dialogului pe baza acordurilor convenite la Istanbul. (...) Nu vedem motive pentru a ne îndepărta de acele înțelegeri”, a afirmat președintele rus. În paralel, în spațiul public sunt discutate scenarii privind o posibilă nouă ofensivă rusă în estul Ucrainei, în special în Donbas , pe fondul evaluărilor că Moscova ar încerca să-și consolideze pozițiile înaintea unor eventuale negocieri. Efecte economice: restricții, exporturi limitate și presiune pe piață Pe plan intern, atacurile asupra sectorului energetic încep să se traducă în probleme de aprovizionare și tensiuni de preț: mai multe regiuni au raportat restricții la vânzarea carburanților, scumpiri și cozi la stațiile de alimentare. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de produse petroliere, a limitat deja exporturile de benzină și combustibil pentru aviație pentru a proteja piața internă. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că autoritățile analizează inclusiv suspendarea exporturilor de motorină și pregătesc modificări fiscale pentru sprijinirea sectorului combustibililor. Potrivit lui Novak, companiile petroliere au amânat unele lucrări de mentenanță la rafinării și folosesc rezerve strategice pentru a acoperi cererea internă. Presa rusă a relatat că, în reuniuni guvernamentale recente, a fost discutată și varianta creșterii importurilor de produse petroliere pentru stabilizarea pieței. În acest context, articolul notează și deprecierea monedei ruse, precum și scăderi semnificative pe piețele financiare, în timp ce imaginile cu șoferi așteptând la benzinării devin mai frecvente pe măsură ce atacurile cu drone continuă să afecteze capacitatea de procesare a petrolului. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești au început să se vadă în piața internă, cu cozi și scumpiri la benzină , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Conform Reuters, atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol „s-au dublat” de la începutul anului 2026, iar efectele ar fi apărut deja în unele regiuni din Rusia, unde s-au format cozi lungi și au crescut prețurile la benzină. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a acuzat marți Ucraina că lovește infrastructura civilă pentru a „destabiliza societatea”. Într-o intervenție televizată în fața absolvenților unor instituții militare și de securitate, Putin a legat atacurile de o ofensivă mai amplă și de sprijinul occidental pentru Ucraina. „Loviturile asupra infrastructurii civile, ce urmăresc ele? Să destabilizeze societatea (...) pentru a crea un sentiment de incertitudine cu privire la acțiunile forțelor armate ruse”, a spus Putin. Miza economică: combustibilii, o vulnerabilitate internă și o țintă de război Kievul a transmis, potrivit aceleiași relatări, că obiectivul este dublu: să slăbească o sursă-cheie de finanțare a războiului dus de Rusia și să arate populației ruse că războiul nu mai este „îndepărtat”. În plan practic, lovirea rafinăriilor poate afecta producția și distribuția de carburanți, cu efecte directe asupra consumatorilor și activității economice locale, dacă perturbările persistă. Putin a făcut aceste declarații după ce drone ucrainene au lovit săptămâna trecută o rafinărie din Moscova, potrivit materialului. Context militar invocat de Kremlin În aceeași intervenție, liderul de la Kremlin a afirmat că trupele ruse sunt aproape de a prelua controlul asupra orașului Kostiantynivka , descris ca punct sudic al așa-numitei „centuri de fortărețe” din regiunea Donețk, teritoriu pe care Moscova a cerut Kievului să îl cedeze. Informațiile nu sunt însoțite, în textul citat, de confirmări independente. [...]
Belarus ar fi oprit echipamente folosite pentru ghidarea dronelor rusești , după un avertisment transmis de Kiev, potrivit Mediafax , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că echipamentul de comunicații aflat pe teritoriul Belarusului, despre care Ucraina susține că a ajutat la dirijarea atacurilor cu drone rusești, „a încetat să funcționeze” începând cu 22 iunie. Președintele ucrainean a precizat că nu știe încă dacă sistemele au fost demontate, dar că „de astăzi, echipamentul nu mai funcționează”. Ce înseamnă operațional: o verigă din infrastructura de sprijin pentru atacuri Potrivit informațiilor prezentate, ar fi vorba despre echipamente de releu montate pe turnuri de comunicații, utilizate pentru a susține atacurile cu drone rusești împotriva Ucrainei. În acest context, Zelenski a indicat că oprirea lor ar reduce capacitatea Rusiei de a folosi infrastructură terestră din Belarus pentru atacuri la distanță lungă. Mediafax notează, citând Kyiv Independent , că Belarus ar fi oprit echipamentele folosite pentru ghidarea atacurilor rusești. Contextul deciziei: ultimatumul Kievului și reacția Moscovei Anunțul vine la câteva zile după ce Zelenski a avertizat autoritățile de la Minsk că au la dispoziție o săptămână pentru a elimina echipamentul, în caz contrar urmând „acțiuni din partea Ucrainei”, conform aceleiași surse. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Kievul de „agresivitate” și de încălcare a suveranității Belarusului. Kremlinul a mai transmis că Vladimir Putin și Alexander Lukașenko intenționează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a discuta avertismentul lui Zelenski. De ce contează Dacă oprirea echipamentelor se confirmă și se menține, este un semnal de presiune operațională asupra infrastructurii care ar fi sprijinit atacurile cu drone, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze canalele externe de susținere pentru loviturile rusești. În același timp, Zelenski admite că nu are încă o confirmare privind demontarea efectivă a sistemelor, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei măsuri reversibile. [...]
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
