Știri
Știri din categoria Politică
Ministerul de Externe schimbă conducerea la Bonn și recheamă consulul general de la Hamburg, într-o intervenție care vizează deblocarea serviciilor consulare pentru românii din Germania, după probleme repetate reclamate de diaspora, potrivit Digi24.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat măsurile într-o postare pe Facebook și a legat deciziile de întârzieri și disfuncționalități care au afectat accesul la servicii consulare.
La consulatul din Bonn, ministrul spune că a fost schimbat consulul general și că a fost instalată o echipă nouă, după acumularea unor probleme care au impus intervenții rapide.
„Am schimbat anul trecut Consulul General de la Bonn, acum avem o echipă nouă care repară din problemele acumulate. Nu este acceptabil ca birocrația sau delăsarea să stea în calea drepturilor cetățenilor noștri din străinătate. Am trecut la măsuri ferme acolo unde soluțiile au întârziat să apară.”
Țoiu a mai precizat că vechea conducere a fost revocată, a fost numit „un nou consul cu 15 ani experiență” și a fost trimisă „o echipă de intervenție din centrala MAE”. Potrivit ministrului, prioritatea este „recuperarea imediată a restanțelor” pentru „cei 300.000 de români din regiune”.
Pentru consulatul din Hamburg, ministrul a anunțat rechemarea consulului general, argumentând că instituția a fost „înființată dar niciodată operaționalizată”.
„Pentru consulatul din Hamburg, înființat dar niciodată operaționalizat, am decis rechemarea consulului general. Nu putem tolera stagnarea în deschiderea unui consulat nou, viteza administrației trebuie să fie egală cu nevoile oamenilor, nu mai mică.”
Ministrul indică drept motive pentru intervenție dificultăți persistente în accesarea serviciilor consulare, între care:
În același mesaj, Oana Țoiu a susținut că „modernizarea sistemului consular este o datorie morală” față de comunitățile de români din diaspora.
Recomandate
Ministerul Afacerilor Externe a intervenit direct în funcționarea rețelei consulare din Germania , după ce ministra Oana Țoiu a rechemat conducerile consulatelor de la Bonn și Hamburg, invocând întârzieri și blocaje administrative care afectează accesul românilor la servicii consulare, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional imediat: la Bonn, MAE a revocat conducerea, a numit un nou consul „cu 15 ani experiență” și a trimis o echipă de intervenție din centrala ministerului, cu obiectivul de a recupera restanțele acumulate. Ce probleme reclamă MAE în cazul consulatului din Bonn Ministra descrie o situație care, în ultimii ani, ar fi generat costuri de timp și deplasări repetate pentru cetățenii români din zonă, pe fondul unor disfuncționalități administrative. În mesajul citat, Oana Țoiu indică: dificultăți majore la programări; un sistem online nefuncțional; întârzieri care i-au obligat pe oameni la drumuri repetate. Țoiu afirmă că „prioritatea este recuperarea imediată a restanțelor pentru cei 300.000 de români din regiune”. Hamburg: consulat „înființat”, dar neoperaționalizat Pentru consulatul din Hamburg, ministra spune că acesta a fost înființat, însă „niciodată operaționalizat”, motiv pentru care a propus rechemarea consulului general. În același context, Țoiu susține că „nu este acceptabil ca birocrația sau delăsarea să stea în calea drepturilor cetățenilor noștri din străinătate” și că „nu putem tolera stagnarea în deschiderea unui consulat nou”. Ce urmează Din informațiile publicate nu rezultă un calendar pentru reducerea restanțelor sau pentru operaționalizarea consulatului din Hamburg. MAE indică, însă, că a aplicat „măsuri ferme” acolo unde „soluțiile au întârziat să apară”, iar intervenția de la Bonn include deja o echipă trimisă din centrala ministerului. [...]
USR încearcă să transmită continuitate guvernării înaintea votului pe moțiune , iar președintele partidului, Dominic Fritz , susține că miniștrii USR „își vor face datoria” indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură programate marți, potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că, în ziua votului, parlamentarii ar avea de ales între „ordinul șefului de partid” și „responsabilitatea” față de România. El leagă miza moțiunii de continuarea activității Guvernului condus de Ilie Bolojan și avertizează că, dacă moțiunea trece, „ca efect aproape imediat românii vor rămâne cu mai puțini bani în buzunare”, fără a detalia mecanismul sau măsurile concrete la care se referă. „Indiferent ce se întâmplă la moțiune mâine, miniștrii USR își vor face datoria și poimâine.” Ce invocă USR ca rezultate recente în Guvern Fritz enumeră câteva acțiuni atribuite miniștrilor și reprezentanților USR din Executiv și din zona guvernamentală, prezentate ca argument pentru continuarea „curățeniei”: ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat desecretizarea arhivelor Ministerului Afacerilor Externe din anii de după Revoluție; ministrul Mediului, Diana Buzoianu, ar fi obținut alocarea în bugetul ANAR a unor „sume-record” pentru investiții în baraje, podețe și diguri, pentru protecție mai bună în fața inundațiilor (fără valori numerice în material); Irineu Darău a înaintat premierului o propunere de demitere a președintelui Autorității pentru Digitalizarea României, invocând „prea multe blocaje” în digitalizarea administrației publice; Radu Miruță a cerut demiterea șefei Metrorex, motivând „60.000.000 de euro neîncasați din penalități”. De ce contează Mesajul liderului USR urmărește să reducă incertitudinea operațională înaintea votului pe moțiune, printr-o promisiune de continuitate a activității miniștrilor și prin plasarea votului într-o logică de cost politic și economic. În același timp, unele afirmații cu impact (precum efectul „aproape imediat” asupra veniturilor populației sau „sumele-record” din bugetul ANAR) rămân, în materialul citat, fără detalii cuantificabile. [...]
George Simion mizează pe voturile PSD pentru a demite Guvernul Bolojan , susținând că „aritmetica politică” face ca moțiunea de cenzură să aibă „o șansă de 99%” să treacă la votul programat a doua zi, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute luni, la Europa FM, în emisiunea „România în direct”, moderată de Cătălin Striblea. Liderul AUR a spus că se bazează pe faptul că PSD a ieșit primul la alegerile din 1 decembrie 2024, iar AUR este „partidul numărul 2”, ceea ce ar crea, în opinia sa, o majoritate suficientă pentru adoptarea moțiunii. Miza politică: schimbarea majorității care a ținut Guvernul în funcție Simion a afirmat că Guvernul condus de Ilie Bolojan „a stat” până acum pentru că a fost susținut de PSD și că, din perspectiva sa, elementul nou este retragerea sprijinului PSD pentru actuala guvernare, pe care a numit-o „așa-zisă pro-europeană”. Totodată, liderul AUR a argumentat că formațiunea sa nu poate „oferi acestei guvernări o majoritate”, invocând faptul că în ultimele 10 luni AUR a fost critic și a depus mai multe moțiuni de cenzură. Atacuri la Nicușor Dan și poziționarea față de PSD În același context, Simion a lansat atacuri la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că este „cel mai bun prieten al PSD-ului”. Întrebat dacă AUR consideră în continuare PSD un partid corupt, Simion a răspuns că „este evident”, dar a mutat accentul pe obiectivul imediat al moțiunii: „Este evident acest lucru, pentru că nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de trecutul partidelor pe care noi le contestăm. Dar mâine avem o moțiune de cenzură.” Critici la adresa lui Ilie Bolojan: „măsuri nefaste” și impact asupra vulnerabililor Simion a susținut că guvernarea ar fi afectat „oamenii vulnerabili” și „economia României” prin măsurile luate și a afirmat că Bolojan „în loc să taie prima oară de la clasa privilegiată” ar fi vizat „persoanele cu dizabilități, mame, pensionari”. Ce urmează: votul pe moțiunea de cenzură este programat a doua zi, iar Simion susține că rezultatul este practic decis de configurația parlamentară și de poziționarea PSD. [...]
UDMR își securizează poziția în coaliție și reduce riscul de volatilitate politică înaintea votului pe moțiune , anunțând că parlamentarii săi vor fi prezenți în sală, dar nu vor vota moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit Agerpres . Decizia a fost comunicată luni de președintele UDMR, Kelemen Hunor , după o ședință a grupurilor parlamentare reunite ale formațiunii din Senat și Camera Deputaților. Liderul UDMR a spus că, atunci când partidul se află la guvernare, nu susține și nu votează moțiuni de cenzură, iar aceeași conduită va fi aplicată și la votul de marți. „Vom sta în bancă, vom spune «prezent, nu votez», fiindcă nu noi trebuie să adunăm 233 de voturi.” Ce înseamnă pentru votul de marți Kelemen Hunor a indicat că pragul relevant pentru adoptarea moțiunii rămâne de 233 de voturi și a atras atenția că, în practică, au existat situații în care nu toți semnatarii unei moțiuni au și votat-o. Totuși, el a arătat că „varianta de lucru” este ca moțiunea să întrunească voturile necesare, în condițiile în care au fost strânse 254 de semnături. Scenariile după moțiune: procedură constituțională sau guvern cu puteri depline Liderul UDMR a afirmat că, dacă moțiunea trece, urmează procedura constituțională, cu discuții la Cotroceni cu președintele Dan și consultări pentru formarea unui nou guvern. Dacă moțiunea nu trece, Guvernul rămâne „cu puteri depline”, însă Kelemen Hunor a menționat și presiunea de timp legată de perioada de 45 de zile pentru miniștrii interimari, indicând explicit portofoliile Agricultură, Muncă și Sănătate. Totodată, el a spus că UDMR ar susține un guvern fără AUR. Unghi economic: costul finanțării deficitului, sensibil la incertitudinea politică În declarațiile sale, Kelemen Hunor a legat direct instabilitatea politică de costurile de finanțare ale deficitului bugetar, susținând că „finanțarea devine din ce în ce mai scumpă”, mai ales în condiții de incertitudine privind guvernarea. El a adăugat că, indiferent cine guvernează, „spațiul de manevră” nu se schimbă, iar reducerea deficitului rămâne o constrângere majoră. „Finanțarea devine din ce în ce mai scumpă, mai ales dacă există această incertitudine în ceea ce privește guvernarea.” Kelemen Hunor a mai precizat că nu a discutat în aceste zile cu liderul grupului parlamentar al minorităților naționale, Varujan Pambuccian, și că o strategie politică va fi conturată abia după numărarea voturilor. [...]
Dominic Fritz le cere parlamentarilor PSD și AUR să respingă moțiunea, invocând un risc imediat pentru veniturile populației , într-un mesaj transmis înaintea votului de marți, potrivit Libertatea . Președintele USR spune că miniștrii formațiunii „își vor continua activitatea indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură” și face apel la parlamentari să aleagă „calea unei Românii moderne și prospere”, întrebând dacă vor urma „ordinul șefului de partid sau responsabilitatea”. În mesajul publicat pe Facebook, Fritz susține că „susținerea” parlamentarilor „schimbă ecuația politică” și afirmă că USR va continua „să scoată la suprafață porcăriile care au afundat țara noastră în ultimii 36 de ani” și „să livreze pentru români”. El mai afirmă că USR are un „contract de încredere cu oamenii acestei țări”, care va fi respectat indiferent de decizia PSD și AUR. „Mâine e ziua în care fiecare parlamentar poate decide: alege ordinul șefului de partid și va vota moțiunea, deși ca efect aproape imediat românii vor rămâne cu mai puțini bani în buzunare? Sau va alege responsabilitatea, calea unei Românii moderne și prospere?” Contextul votului și miza politică Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile la Palatul Victoria. Pe 27 aprilie, PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, înaintată oficial a doua zi. Moțiunea urmează să fie votată marți, iar dacă va fi adoptată pe 5 mai, Executivul va cădea, devenind al șaptelea guvern demis în România după 1989, notează publicația. [...]
România își leagă agenda externă de securitatea energetică regională , după ce președintele Nicușor Dan a găzduit la Erevan un eveniment de nivel înalt despre Coridorul Vertical de Gaze , în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE), potrivit Digi24 . Evenimentul a fost dedicat rolului coridorului în „consolidarea securității energetice regionale” în contextul geopolitic actual. În mesajul publicat pe rețelele sociale, Nicușor Dan a spus că la discuție au participat lideri din Bulgaria, Serbia, Grecia, Republica Moldova și Ucraina și că participanții au convenit că diversificarea surselor de aprovizionare și a rutelor de tranzit „nu este opțională”, ci o „necesitate strategică”. „Am agreat cu toții că diversificarea surselor de aprovizionare și a rutelor de tranzit nu este opțională, ci reprezintă o necesitate strategică.” În aceeași postare, șeful statului a indicat că „creșterea rezilienței energetice” este o prioritate, iar România ar contribui prin poziția geografică, infrastructură și „un angajament ferm față de parteneriatul transatlantic”. Ce mai face Nicușor Dan la summitul CPE Pe agenda reuniunii de la Erevan, președintele participă și la „ Grupul pentru Republica Moldova ”, alături de președinta Maia Sandu. Digi24 precizează că grupul a fost înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, cu obiectivul de a consolida sprijinul internațional pentru Republica Moldova. Totodată, Nicușor Dan a anunțat că va coprezida, împreună cu președintele Muntenegrului, Jakov Milatovic, o masă rotundă pe tema dezinformării și a amenințărilor hibride. Contextul local: dependența energetică a Armeniei Materialul notează că Armenia depinde în mare măsură de Rusia pentru resurse energetice și include o comparație de prețuri menționată de Vladimir Putin: 177,50 dolari (aprox. 800 lei) pentru 1.000 de metri cubi vânduți Armeniei, față de 600 de dolari (aprox. 2.700 lei) în Europa, conform aceleiași relatări. [...]
