Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan mizează pe continuitatea PNRR și SAFE chiar dacă moțiunea trece. Potrivit Libertatea, șeful statului a transmis, din Cipru, că indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură programate marți, instituțiile „vor continua să funcționeze”, iar România își păstrează „traiectoria occidentală”, invocând existența unui acord politic pe obiectivele imediate, „SAFE și PNRR”.
Nicușor Dan a spus că urmărește îndeaproape evoluțiile interne și a încercat să reducă presiunea publică și de piață asociată votului din Parlament, susținând că reformele asumate nu vor fi abandonate chiar dacă majoritatea se schimbă.
În intervenția sa, președintele a evitat să spună direct dacă moțiunea va trece, dar a indicat că se așteaptă la o perioadă scurtă de incertitudine.
„Vom avea o situație de incertitudine cu privirea la situația viitorului o săptămână-două dar nu trebuie să ne îngrijorăm fiindcă există o garanție din partea partidelor că parcursul pro european va continua.”
Pe componenta politică, Nicușor Dan a respins solicitarea AUR privind un guvern de uniune națională din care să facă parte și varianta Călin Georgescu premier.
„Exclus. Un titlu bun pentru presă doar.”
Președintele a legat criza politică și de disputa pe reformarea companiilor de stat, unde a spus că „sunt probleme mari” și că acestea trebuie să funcționeze „pe principii economice”, cu „management competent” — direcție care, în viziunea sa, a generat „disensiuni și probleme de viziune”.
„Sunt probleme mari la companiile de stat și trebuie să le facem să funcționeze pe principii economice și să ducem un management competent acolo, iar asta a stârnit disensiuni și probleme de viziune.”
Moțiunea de cenzură este inițiată de PSD și AUR și vizează Guvernul condus de Ilie Bolojan. Executivul ar urma să fie demis dacă „cel puțin 233 din cei 463 de parlamentari” votează „pentru”, menționează publicația. Până la vot, partidele negociază pentru a-și asigura majoritatea.
Întrebat despre deprecierea leului, președintele a „invitat la calm” și a descris mișcarea drept o reacție de moment a pieței, „cum s-a mai întâmplat la evenimente de acest gen”, susținând că ar urma să revină la normal. Publicația nu oferă, în acest material, un orizont de timp sau un nivel-țintă pentru curs.
Recomandate
Apropierile publice dintre PSD și PNL capătă o miză politică locală după ce primarul PSD din Buzău, Constantin Toma , a publicat pe Facebook o fotografie alături de lideri ai PNL, potrivit Libertatea . Gestul vine în contextul în care Toma a criticat în repetate rânduri conducerea propriului partid și a cerut demisii la vârful PSD. Fotografia a fost publicată vineri, 6 noiembrie, iar în ea apar Ilie Bolojan , președintele PNL, și Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primarul Capitalei. Cei doi au fost la Buzău pentru o ședință la sediul PNL din oraș. În mesajul postat, Constantin Toma a descris întâlnirea drept un „schimb de experiență” între „un fost și doi actuali primari” și a mulțumit pentru vizită. Contextul: criticile lui Toma la adresa conducerii PSD În materialul citat, Toma este prezentat ca unul dintre primarii PSD care au atacat public conducerea partidului. El i-a cerut demisia fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, după rezultatul candidatului PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, pe care l-a numit „o rușine pentru Partidul Social Democrat”. Ulterior, Toma a cerut și demisia actualului președinte PSD, Sorin Grindeanu, afirmând în mai 2026 că „PSD este într-un mare pericol” și că „o singură ieșire” ar fi ca Grindeanu să plece. Totodată, potrivit aceleiași surse, Toma a spus că secretarul general al PSD de atunci, Paul Stănescu, ar fi recomandat liderilor locali, înainte de turul 1 al prezidențialelor din 2024, să strângă voturi pentru George Simion. De ce contează: semnalul de repoziționare și efectele în plan local Apariția publică a unui primar PSD alături de lideri PNL, dublată de mesajul despre „administrație pentru oameni, pentru comunități”, funcționează ca un semnal de repoziționare politică, cel puțin la nivel de imagine și relaționare locală, într-un moment în care Toma se află în conflict deschis cu vârful PSD. Libertatea notează că Toma a demisionat în vara acestui an din toate funcțiile deținute în PSD, dar a rămas membru de partid. El nu își dă demisia din PSD deoarece și-ar pierde mandatul de primar, în timp ce o eventuală excludere nu ar atrage automat pierderea mandatului, întrucât legea prevede expres pierderea calității de membru prin demisie. [...]
Cătălin Predoiu cere PNL să-și clarifice linia de politică externă înaintea unei alianțe cu USR , după ce Dominic Fritz l-a numit „lame duck” pe președintele SUA Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Predoiu, este riscul ca disputele politice interne din SUA să fie „importate” în România, cu efecte asupra Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Într-o postare amplă pe Facebook, Predoiu îl critică pe liderul USR pentru formularea folosită după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA , pe care o consideră „nepoliticoasă” și o plasează în registrul limbajului politic al democraților americani. El susține că astfel de poziționări confundă simpatiile ideologice cu interesul național și pot ajunge să contrazică obiective strategice ale României. „O astfel de afirmație nu se face din partea unui șef de partid dintr-o țară parteneră. Nu este doar un afront la adresa unei persoane, este un afront la adresa SUA, pentru că Președintele SUA, indiferent cine este acesta, reprezintă SUA.” Presiune pe conducerea PNL înaintea unei alianțe cu USR Dincolo de critica la adresa lui Fritz, Predoiu își îndreaptă mesajul către Ilie Bolojan , președintele PNL, căruia îi solicită să explice „ce viziune comună asupra politicii externe și a Parteneriatului Strategic cu SUA poate construi alături de USR”. Predoiu avertizează că diferențele de abordare nu dispar printr-o alianță electorală și că politica externă „nu poate deveni un teren al improvizațiilor dictate de competiția dintre partide”. Critici și la „infuzia” de reformiști în PNL În același mesaj, Predoiu critică apropierea PNL de USR și spune că nu privește favorabil nici aducerea în partid a unor „reformiști”, indicând „nume gen Pâslaru și Gheorghiu”. El descrie procesul drept o „topire ideologică” a PNL și ridică întrebarea care ar fi poziția partidului „dincolo de declarații” după o eventuală alianță cu USR. În argumentația sa, Predoiu mai afirmă că ironia la adresa președintelui SUA este „cu atât mai condamnabilă” în contextul de securitate al României, pe care îl descrie drept complicat, și califică gestul drept „la limita iresponsabilității” față de interesele naționale. [...]
Disputa dintre Ministerul Muncii și fostul ministru interimar Dragoș Pîslaru mută în prim-plan riscul de corecții pe PNRR , după ce Pîslaru susține, într-o reacție relatată de Digi24 , că lista cu „morți” invocată de actualul ministru al Muncii, Florin Manole, ar fi fost întocmită și semnată la 30 iunie de Alexandra Zară, fosta șefă a ANPDPD, „numită și susținută de PSD”. Pîslaru răspunde astfel acuzațiilor lansate de Manole, care a afirmat că fostul ministru ar fi raportat către Comisia Europeană persoane decedate ca fiind dezinstituționalizate, ceea ce ar duce la pierderea unor bani din PNRR din cauza unor raportări false. În mesajul citat, Pîslaru spune că a demis-o pe Alexandra Zară „pentru acest tip de management dezastruos” și că a numit-o în loc pe Ana Rădulescu, pe care o descrie drept „un profesionist impecabil”. Ce spune Pîslaru despre datele raportate și verificări Fostul ministru interimar afirmă că ANPDPD a raportat la 31 august, pe baza datelor primite din țară către minister, 3.976 de persoane eligibile, „fără vreun caz de deces în centre”, după ce situațiile problematice din raportarea de la 30 iunie ar fi fost eliminate prin verificări. Totodată, Pîslaru susține că atacul lui Manole vine în contextul verificărilor Comisiei Europene pe acest jalon și acuză actuala conducere că ar căuta un „țap ispășitor” în loc să gestioneze discuțiile tehnice cu experții europeni. El afirmă că eventualele neconcordanțe invocate de Comisie ar ține de „clarificări metodologice complexe”, nu de „falsuri” sau de raportarea unor persoane decedate. Miza PNRR și responsabilitatea raportării Pîslaru mai afirmă că, în cele cinci luni în care a fost ministru interimar, nu a semnat și nu a trimis nicio raportare către Comisia Europeană, atribuția revenind direcției de specialitate din minister. În plus, el spune că în primăvara lui 2026 a renegociat jalonul cu Comisia Europeană, reducând ținta la 4.000 de persoane dezinstituționalizate și transformând indicatorul într-unul „mai ușor de măsurat”. Textul Digi24 este trunchiat spre final, astfel că detaliile complete despre „marja permisă de 5%” apar integral în materialul Agerpres. Context: acuzațiile lui Manole privind corecții de fonduri În varianta redată de Agerpres, Florin Manole susține că „corecția de fonduri din PNRR este inevitabilă”, invocând raportări greșite, inclusiv persoane decedate, și alte cazuri neconforme. Aceste acuzații sunt contestate de Pîslaru, care pune responsabilitatea listei inițiale pe fosta conducere a ANPDPD. În lipsa unor concluzii publice ale Comisiei Europene în materialul citat, rămâne de văzut dacă verificările pe jalon vor confirma existența unor raportări neconforme și ce impact bugetar ar putea rezulta din eventuale corecții pe PNRR. [...]
Disputa dintre Dominic Fritz și Alice Weidel readuce în prim-plan presiunea pe sistemul social german și riscul de politizare a datelor despre migrație , într-un context în care cifrele privind prestațiile sociale sunt folosite ca argument electoral. Potrivit Adevărul , Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a prezentat pe larg reacția liderului USR la afirmațiile șefei AfD despre migranții români. În articolul semnat de corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est, Michael Martens , Dominic Fritz este citat acuzând-o pe Weidel de „parazitism” și de răspândirea propagandei ruse, după ce aceasta a susținut că migranții români „jefuiesc” sistemul de protecție socială german. Fritz i-a cerut, într-un videoclip, să își ceară scuze față de români. Ce a spus Weidel și ce cifre a invocat Weidel a scris pe 28 octombrie pe platforma X că „tot mai mulți migranți din România jefuiesc” sistemul social german și a dat ca exemplu Magdeburg, unde cheltuielile ar fi crescut „de douăzeci de ori”, până la „trei milioane de euro pe an”. Ea a legat mesajul de promisiunea unei „schimbări de direcție” în politica migrației, „doar cu AfD”. În același context, Weidel a făcut trimitere la un reportaj al postului public german MDR despre „migrația sărăciei din UE”, care a documentat situații din cartiere problematice din Magdeburg, Halle și Hagen, unde trăiesc numeroși romi din sud-estul Europei. Reportajul menționează că cheltuielile sociale destinate cetățenilor români în Magdeburg au crescut de la aproximativ 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro anul trecut și sugerează că evoluția s-ar datora, cel puțin parțial, utilizării abuzive a libertății de stabilire în UE și a legislației sociale germane. Răspunsul lui Fritz: „nu contestă reportajul, respinge interpretarea” FAZ arată că Dominic Fritz nu contestă reportajul în sine, dar respinge interpretarea dată de Weidel. El pornește de la ideea că mesajul AfD ar implica trimiterea românilor „înapoi acasă” și amintește că în Germania lucrează „sute de mii de români” care contribuie la sistemul de asigurări sociale. „Ei plătesc impozite și contribuții exact în sistemul pe care, chipurile, îl jefuiesc. Mii de medici români muncesc din greu în spitalele germane. Și cine credeți că le-a plătit formarea profesională? Exact, contribuabilul român.” Fritz spune, potrivit FAZ, că nu neagă existența unor abuzuri – pe care le descrie ca fenomen întâlnit în toate sistemele de protecție socială – și indică nevoia unei discuții despre „lacune legislative” care ar trebui închise. În același timp, el explică majorarea sumelor din Magdeburg și din alte orașe prin faptul că astăzi trăiesc acolo mult mai mulți români decât în urmă cu un deceniu. Miza economică și de politici publice: între „solidaritate” și controlul abuzurilor În lectura FAZ, Fritz mută discuția de la etichete la funcționarea pieței muncii și a libertății de circulație în UE, argumentând că AfD ar vrea avantajele mobilității fără „prețul solidarității” pe care aceasta îl presupune. El leagă tema și de deficitul de personal din îngrijire și sănătate, sugerând că dependența de forță de muncă din România este deja o realitate. FAZ reține și pasajele în care Fritz îi cere lui Weidel să își ceară scuze pentru insultele la adresa românilor și o acuză de „agitație ieftină” și „discurs instigator”, încheind cu o formulare dură la adresa liderei AfD. În România, FAZ notează popularitatea lui Fritz, născut în regiunea Schwarzwald (Pădurea Neagră), fost primar al Timișoarei și actual lider al USR, partid aflat în opoziție. Publicația germană citează și auto-prezentarea lui Fritz din videoclip: „Sunt german, am emigrat în România acum șapte ani, sunt, ca să spun așa, un român cu background migrațional, iar oamenii din Timișoara m-au ales de două ori primar.” [...]
Pierderea controlului asupra Congresului îi expune pe republicani la blocaje legislative și investigații , iar în interiorul partidului se conturează tot mai apăsat ideea că Donald Trump poartă o parte majoră din vină, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațional-politică: o majoritate democrată în ambele camere poate încetini agenda Casei Albe și poate schimba raportul de forțe până la alegerile din 2028. Potrivit relatării, citând BBC, nemulțumirea din Partidul Republican a crescut după rezultate considerate surprinzătoare, inclusiv în state cu tradiție republicană precum Texas, Kansas și Carolina de Sud. Mai multe voci din partid susțin că Trump s-a concentrat pe propria imagine și pe proiecte personale, ignorând preocupările alegătorilor, ceea ce ar fi tras în jos candidații republicani. „Este responsabilitatea lui. A nimănui altcuiva. Este o respingere totală, categorică, a președintelui Trump. Este un dezastru de proporții uriașe. Nimeni nu se aștepta la așa ceva.” Ce se schimbă în Congres: investigații și frâne pe agenda prezidențială În urma scrutinului, Trump ar urma să se confrunte cu un Congres controlat de democrați, descris ca fiind hotărât să investigheze administrația, să blocheze numiri în sistemul judiciar și să împiedice aplicarea restului agendei prezidențiale. Acesta este principalul efect practic al pierderii Congresului: capacitatea executivului de a-și împinge politicile scade, iar presiunea politică și instituțională crește. În același timp, în partid se discută despre cauzele înfrângerii: de la politici nepopulare și nivelul scăzut al încrederii publice în activitatea președintelui, până la teme precum războiul din Iran, taxele vamale și măsurile dure privind imigrația, prezentate de un apropiat al Casei Albe drept o „furtună perfectă”. Reacția lui Trump și disputa internă din partid Trump a reacționat târziu în seara alegerilor, cu un mesaj pe Truth Social în care a susținut că nu a fost pe buletinul de vot și că, dacă ar fi fost, republicanii ar fi câștigat „cu o majoritate covârșitoare”. Ulterior, în interviuri pentru New York Times și Fox News, el a spus că va accepta rezultatele și s-a declarat „puțin surprins”, amintind că partidul președintelui are, de regulă, rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului. În partid există însă și apărări ale președintelui: aliații lui Trump invocă istoricul acestor alegeri și susțin că republicanii au fost dezavantajați de candidați slabi în state-cheie. Un lider al organizației de tineret a republicanilor din Michigan, Krish Mathrani, a argumentat că Trump nu poate face campanie permanent și că mitingurile sale cresc entuziasmul electoratului republican, chiar dacă această capacitate de mobilizare nu s-ar fi tradus, de data aceasta, în rezultate similare când numele lui nu a fost pe buletinul de vot. Spre 2028: presiune pentru „o nouă direcție” Pe fondul eșecului, apar semnale că o parte a partidului vrea să se repoziționeze pentru 2028. În material sunt menționate nume vehiculate ca opțiuni pentru viitor ( JD Vance , Marco Rubio, Ted Cruz), iar un strateg republican afirmă că rezultatele ar arăta nevoia unei „noi direcții”, sugerând închiderea „erei Trump”. Pentru republicani, următoarea perioadă se anunță dominată de două fronturi: gestionarea consecințelor imediate ale unui Congres ostil și o competiție internă tot mai vizibilă pentru definirea liderului și a mesajului partidului înaintea alegerilor prezidențiale din 2028. [...]
Republicanii iau în calcul destituirea lui Pete Hegseth , secretarul american al Apărării, pe fondul tensiunilor interne declanșate după rezultatele slabe ale partidului la alegerile de la mijlocul mandatului din 3 noiembrie 2026, potrivit Libertatea . Miza politică imediată este una de guvernanță: partidul caută un responsabil pentru costurile electorale ale războiului cu Iranul, iar Hegseth riscă să devină țap ispășitor. Potrivit CNN, mai mulți congresmeni republicani îl consideră pe Hegseth principalul vinovat pentru că l-a convins pe președintele Donald Trump să declanșeze războiul împotriva Iranului fără un plan clar de retragere sau de gestionare a consecințelor politice. În acest context, Camera Reprezentanților ar putea vota chiar săptămâna viitoare demiterea lui Hegseth, după ce congresmanul republican Thomas Massie (Kentucky) a anunțat că intenționează să inițieze procedura la următoarea sesiune a Congresului. Surse din partid, citate de CNN, susțin că există sprijin considerabil pentru această măsură. De ce s-a rupt consensul în partid Nemulțumirea din rândul republicanilor vizează, conform relatării, evaluarea inițială a conflictului și modul de conducere a acestuia. Criticii din partid susțin că Hegseth ar fi supraestimat capacitatea SUA de a câștiga rapid și ar fi continuat să împingă pentru intensificarea bombardamentelor, fără ca acestea să ducă la o soluționare. În același registru, surse republicane descriu războiul drept un „impas”, care a angrenat SUA într-un conflict prelungit în Orientul Mijlociu, pe fondul unei crize economice și al creșterii nemulțumirii alegătorilor. Vicepreședintele JD Vance a declarat că „motivul pentru care am pierdut este războiul”, fără să indice explicit cine poartă vina pentru declanșarea conflictului. Un fost oficial de rang înalt al Pentagonului a spus pentru CNN că „pivotarea” privind responsabilitatea lui Hegseth este deja în curs și a caracterizat războiul ca fiind, în principal, un efort condus de Departamentul Apărării, în condițiile în care s-a ales o soluție militară pentru o problemă de politică externă. Trump îl susține, dar presiunea crește Donald Trump își menține sprijinul pentru Hegseth, potrivit unor oficiali ai Casei Albe citați în material, și l-ar fi numit recent „cel mai bun om” din echipă. Președintele a apărat și decizia de a ataca Iranul: „Dacă ar fi să iau din nou această decizie, aș face-o”. În paralel, unii republicani apropiați de Casa Albă cred că Hegseth ar putea fi împins în față ca responsabil pentru „pierderile masive” din alegerile de la mijlocul mandatului. Un republican de rang înalt a declarat pentru CNN că, dacă președintele vrea ca cineva „să-și asume responsabilitatea”, acela ar fi Hegseth, acuzat că ar fi oferit informații eronate sau exagerate despre durata și obiectivele războiului. Ce urmează: audieri și o posibilă procedură în Congres Conform informațiilor citate, Hegseth nu intenționează să demisioneze și ar fi dispus să-și apere deciziile în fața Congresului, inclusiv în eventualitatea unor audieri tensionate organizate de democrați, care urmează să preia controlul Senatului în ianuarie 2027. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că Hegseth „nu va ceda în fața politicienilor care încearcă să obțină puncte de imagine sau să lanseze anchete false acolo unde nu există nicio infracțiune”. Totuși, potrivit materialului, inclusiv consilieri și susținători ai lui Trump rămân sceptici în privința capacității lui Hegseth de a rezista presiunilor. Un oficial al administrației, citat de publicația americană, a sugerat că Hegseth ar urmări o ieșire „suficient de dramatică” pentru a-și construi o rampă de lansare către o candidatură prezidențială. Thomas Massie a avertizat însă că problema depășește un singur nume și a legat eșecul electoral de dinamica internă a partidului și de relația cu Trump, susținând că situația „putea fi evitată” dacă republicanii ieșeau din „supunerea oarbă” față de președinte. [...]
