Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan mizează pe continuitatea PNRR și SAFE chiar dacă moțiunea trece. Potrivit Libertatea, șeful statului a transmis, din Cipru, că indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură programate marți, instituțiile „vor continua să funcționeze”, iar România își păstrează „traiectoria occidentală”, invocând existența unui acord politic pe obiectivele imediate, „SAFE și PNRR”.
Nicușor Dan a spus că urmărește îndeaproape evoluțiile interne și a încercat să reducă presiunea publică și de piață asociată votului din Parlament, susținând că reformele asumate nu vor fi abandonate chiar dacă majoritatea se schimbă.
În intervenția sa, președintele a evitat să spună direct dacă moțiunea va trece, dar a indicat că se așteaptă la o perioadă scurtă de incertitudine.
„Vom avea o situație de incertitudine cu privirea la situația viitorului o săptămână-două dar nu trebuie să ne îngrijorăm fiindcă există o garanție din partea partidelor că parcursul pro european va continua.”
Pe componenta politică, Nicușor Dan a respins solicitarea AUR privind un guvern de uniune națională din care să facă parte și varianta Călin Georgescu premier.
„Exclus. Un titlu bun pentru presă doar.”
Președintele a legat criza politică și de disputa pe reformarea companiilor de stat, unde a spus că „sunt probleme mari” și că acestea trebuie să funcționeze „pe principii economice”, cu „management competent” — direcție care, în viziunea sa, a generat „disensiuni și probleme de viziune”.
„Sunt probleme mari la companiile de stat și trebuie să le facem să funcționeze pe principii economice și să ducem un management competent acolo, iar asta a stârnit disensiuni și probleme de viziune.”
Moțiunea de cenzură este inițiată de PSD și AUR și vizează Guvernul condus de Ilie Bolojan. Executivul ar urma să fie demis dacă „cel puțin 233 din cei 463 de parlamentari” votează „pentru”, menționează publicația. Până la vot, partidele negociază pentru a-și asigura majoritatea.
Întrebat despre deprecierea leului, președintele a „invitat la calm” și a descris mișcarea drept o reacție de moment a pieței, „cum s-a mai întâmplat la evenimente de acest gen”, susținând că ar urma să revină la normal. Publicația nu oferă, în acest material, un orizont de timp sau un nivel-țintă pentru curs.
Recomandate
Ilie Bolojan leagă „fondurile europene” de continuarea reformelor , într-o convorbire cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber , potrivit news.ro . Discuția a vizat situația politică din România, finanțările europene și reformele „pe care trebuie să le facem în perioada următoare”, într-un mesaj publicat de premierul interimar pe Facebook. Bolojan a susținut că România „are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare”, prezentând aceste direcții drept obiective asumate pe care le va susține. „România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.” În același mesaj, premierul interimar a precizat că i-a mulțumit lui Manfred Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL . [...]
Suspendarea în instanță a unor sancțiuni interne din PNL poate schimba disciplina de vot în Parlament , pentru că pune sub semnul întrebării o practică veche a partidelor mari: excluderea parlamentarilor care votează împotriva liniei conducerii la moțiuni de cenzură sau la învestirea guvernelor, potrivit HotNews . Decizia Tribunalului Ilfov vizează două hotărâri interne ale PNL: excluderea din partid a parlamentarilor care votează împotriva guvernului Veștea și sancționarea celor care nu acordă votul pentru același guvern. Judecătorii au decis suspendarea „în regim de urgență”, iar miza, dincolo de cazul punctual, este dacă o instanță poate interveni în mecanismele de disciplină internă ale unui partid. O practică uzuală: sancțiuni pentru vot „împotriva liniei” În analiza citată, HotNews arată că astfel de decizii nu sunt o invenție a PNL și au fost folosite recurent în ultimii 20 de ani: când un partid se află la putere, parlamentarii care votează o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern sunt, de regulă, excluși. La fel, sunt sancționați și cei care votează împotriva deciziilor conducerii. Exemple din PSD: excluderi după moțiuni și presiune publică înainte de vot Materialul trece în revistă mai multe episoade din PSD, în special din perioada guvernelor Dăncilă și Orban: În octombrie 2019, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului Dăncilă, au fost excluși din PSD Gabriel Petrea, Marius Sorin Bota și Ion Talpoș, acuzați că au votat moțiunea depusă de PNL. Ulterior, „patru din cei cinci parlamentari PSD absenți la moțiunea de cenzură” au fost excluși, iar HotNews menționează numele: deputații Adrian Todor, Cătălin Rădulescu și Dan Ciocan și senatoarea Roxana Pațurcă, pentru că nu au votat moțiunea împotriva guvernului Orban. Marcel Ciolacu i-a acuzat atunci că nu ar fi fost bolnavi în realitate, ci ar fi mimat. Carmen Dan a scăpat de sancțiune, potrivit aceleiași surse. În același context, HotNews reamintește și o declarație a lui Sorin Grindeanu din august 2020, când avertiza public parlamentarii PSD înaintea unui vot pe moțiune: „Cine nu se prezintă, mâine, sau votează invers, dacă nu există o cauză obiectivă, înseamnă că nu mai face parte din echipa PSD.” De ce contează: precedentul juridic și efectul asupra voturilor „la limită” Elementul de noutate subliniat de HotNews este intervenția instanței înaintea unui vot important pe moțiune de cenzură — o situație prezentată ca fiind fără precedent în acest tip de spețe. Dacă astfel de suspendări se confirmă și pe fond, partidele ar putea avea mai puține instrumente de coerciție internă în momentele-cheie din Parlament, ceea ce ar putea crește imprevizibilitatea voturilor strânse. În final, publicația ridică și o întrebare de competență și jurisdicție: de ce o astfel de speță ajunge la Tribunalul Ilfov și nu la o altă instanță din țară, sugerând că acest detaliu poate deveni parte din disputa mai largă despre limitele controlului judecătoresc asupra vieții interne a partidelor. [...]
O nouă candidatură prezidențială poate redesena rapid jocul politic , iar Cristian Tudor Popescu sugerează, într-o postare citată de HotNews , că intrarea lui Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni ar fi fost o „soluție de înlocuire rapidă” după anularea alegerilor din 2024 de către Curtea Constituțională . CTP își intitulează postarea „Al cui ales e N. Dan?” și leagă decizia lui Nicușor Dan de a candida la prezidențialele din mai 2025 de contextul creat după anularea scrutinului din 2024, despre care afirmă că a „blocat accesul la Cotroceni” al lui Călin Georgescu. În aceeași intervenție, gazetarul susține că Nicușor Dan „a fost soluția de înlocuire rapidă a lui Georgescu de către cei care l-au lansat rachetă pe Georgescu”, formulând o explicație pe care o descrie el însuși drept o „ipoteză care arată a conspiraționism”. De ce contează: presiune pe legitimitatea deciziei și pe electoratul care l-a votat Miza comentariului este una de credibilitate și de repoziționare politică: CTP afirmă că, în ultimul an, Nicușor Dan i-ar fi „contrariat” inclusiv pe cei care l-au votat, invocând, între altele, „folosirea justiției Savonea” și „procurorii-șefi numiți de N. Dan” ca elemente care ar susține această interpretare. „Gândiți-vă la toate faptele și vorbele lui N. Dan care de un an ne contrariază pe cei care l-am votat.” „Ipoteza” invocată de CTP și explicația candidaturii CTP spune că tocmai această ipoteză, pe care o califică drept apropiată de conspiraționism, ar fi „singura” care explică de ce Nicușor Dan a intrat în cursa prezidențială după ce câștigase un nou mandat la Primăria Capitalei. „Rațiunea îmi impune acum o ipoteză care arată a conspiraționism, dar este singura în stare a explica ce n-am înțeles de la început: de ce a intrat primarul general abia ales N. Dan, într-o noapte, în bătălia electorală pentru președinție?” [...]
PNL intră în Congres cu o dispută deschisă pe tema intervenției instituțiilor și a justiției în viața de partid , după ce deputatul Alexandru Muraru (președintele PNL Iași) a acuzat o intensificare a „asaltului” asupra liberalilor și a criticat o decizie a Tribunalului Ilfov , potrivit HotNews . Muraru a legat tensiunile dinaintea Congresului PNL de duminică de două episoade: audierea primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, la DNA, și rapiditatea cu care Tribunalul Ilfov a judecat contestația unor liberali privind anularea unor decizii ale Biroului Politic Național al PNL. În relatarea HotNews, declarațiile sunt atribuite News.ro. Miza: acuzații de „presiune instituțională” înainte de votul intern Referindu-se la audierea lui Ciprian Ciucu la DNA, Muraru a susținut că „folosirea justiției în lupta politică” ar reprezenta „o lovitură dată democrației și statului de drept”. În același registru, el a atacat decizia Tribunalului Ilfov privind contestația internă, acuzând instanța că s-ar fi pronunțat pe chestiuni ce țin de „oportunitate și strategie politică” și afirmând că situația ar ține de Inspecția Judiciară. „O aberație demnă de statele autoritare. O instanță își permite să se pronunțe asupra unor chestiuni de oportunitate și strategie politică.” Muraru a mai spus că PNL „nu se va lăsa intimidat” și că se așteaptă ca, până la Congres, „asaltul” instituțional asupra partidului să se intensifice. Context politic: atac la adresa președintelui Nicușor Dan și poziționare anti-PSD În declarațiile citate, Muraru l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan că ar susține o formulă PSD–AUR și că ar fi „conspirat cu PSD” la moțiunea de cenzură. Totodată, el a afirmat că PNL va „respinge ferm guvernul PSD–Veștea” și că duminică ar urma să fie momentul în care partidul „se va scutura” de cei care „vor să-l erodeze din interior”. În final, Muraru a insistat că presiunile – „dosare scoase la momentul potrivit”, „sentințe pronunțate cu viteza ordinului politic” și „campanii de demonizare” – nu ar putea „îngenunchea” PNL, prezentând Congresul de duminică drept un test de rezistență și coeziune internă. [...]
Deși criza politică internă rămâne nerezolvată, președintele Nicușor Dan a ales să comunice joi seară de la Bruxelles în principal despre bugetul UE și apărare , potrivit HotNews . Mesajele vin în contextul reuniunii Consiliului European , dar și pe fondul unor decizii recente ale instanțelor și al unei anchete DNA care au amplificat tensiunile din politica românească. Miza externă: bugetul UE 2028–2034 și apărarea Flancului Estic Într-o postare publicată după ora 22:00, Nicușor Dan a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a organizat „prima reuniune de coordonare” a grupului „Prietenii Coeziunii”, înaintea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034. Președintele spune că va continua să susțină un buget UE „ambițios”, cu resurse pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, dar și pentru „consolidarea competitivității” în UE. Cu aproximativ o oră mai devreme, șeful statului a transmis un alt mesaj despre consolidarea capacității de apărare a Uniunii Europene, cu accent pe Flancul Estic și pe operaționalizarea proiectului „Eastern Flank Watch”. În același mesaj, el a insistat pe „complementaritatea” dintre eforturile UE și cele ale NATO. Dronele rusești, pe agenda Consiliului European; sprijin aliat invocat de președinte Într-un al treilea mesaj, publicat în jurul orei 20:00, Nicușor Dan a salutat faptul că în concluziile Consiliului European „va fi menționat” subiectul dronelor rusești care au pătruns pe teritoriul României, ceea ce – în interpretarea sa – ar aduce „o atenție suplimentară” pentru Flancul Estic și ar întări proiecte precum „Eastern Flank Watch”. Totodată, președintele a afirmat că Slovacia și Portugalia „ar fi dispuse” să disloce echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor, adăugând că acestea s-ar alătura Statelor Unite, Franței, Italiei și Spaniei, care „contribuie sau au anunțat deja contribuții” cu echipamente și expertiză. În plan intern: promisiunea unui guvern „atent cu finanțele”, fără detalii despre majoritate În declarații de presă făcute mai devreme în cursul zilei, Nicușor Dan a spus că la Palatul Victoria „va fi un guvern pro-occidental” și „foarte atent cu finanțele și cu reformele”. Întrebat dacă ia în calcul voturile AUR pentru învestirea viitorului Guvern, președintele a răspuns că discuția îl vizează pe primul ministru. El a evitat să detalieze soluțiile pentru o majoritate stabilă, afirmând că vrea să se întoarcă în țară „ca să înțeleagă” realitățile și cerând ca evaluările să fie făcute „după momentul votului guvernului”. Contextul care amplifică presiunea politică Potrivit publicației, mesajele de joi seară au venit după o serie de evoluții interne care au alimentat reacții puternice în spațiul public: Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că Dominic Fritz, președinte al USR, este în conflict de interes ca primar al Timișoarei; acesta a anunțat că va contesta decizia la CEDO. Tribunalul Ilfov a decis să suspende două decizii luate luni în Biroul Permanent Național al PNL: de a nu vota Guvernul Veștea și de a-i exclude din partid pe membrii care ar face acest lucru. DNA a dispus punerea sub control judiciar a lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL, într-un dosar de luare de mită (conform trimiterii din articol). În acest context, comunicarea președintelui a rămas concentrată pe dosarele europene și de securitate, în timp ce, pe criza politică internă, a păstrat un mesaj general despre direcția viitorului guvern și disciplina fiscală, fără a intra în detalii privind aritmetica parlamentară. [...]
România își consolidează poziția în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 , după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că a coordonat, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, prima reuniune la nivel de lideri a grupului „Prietenii Coeziunii”, potrivit Mediafax . Miza este influențarea discuțiilor care vor stabili prioritățile și alocările financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Întâlnirea a fost organizată înaintea discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF) 2028–2034, iar Nicușor Dan a prezentat demersul într-o postare pe Facebook. „Împreună cu prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, am organizat prima reuniune de coordonare a grupului «Prietenii Coeziunii» la nivel de lideri, înaintea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034 .” Ce urmărește grupul „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Președintele a indicat că România și partenerii din acest grup vor susține un buget european „puternic”, orientat către domenii considerate esențiale pentru dezvoltarea statelor membre. În mesajul citat de Mediafax, Nicușor Dan a punctat explicit două politici majore care ar urma să fie apărate în negocieri: Politica de Coeziune (instrumentul UE pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni); Politica Agricolă Comună (principalul mecanism de sprijin pentru agricultură la nivel european). „Vom continua să pledăm pentru un buget al UE ambițios, cu resurse suficiente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, precum și pentru consolidarea competitivității generale în întreaga Uniune Europeană.” Context: România, inițiator al unei declarații comune Nicușor Dan a mai afirmat că România a inițiat o declarație comună privind bugetul UE 2028–2034, alături de 15 state membre. În materialul Mediafax nu sunt detaliate statele participante sau conținutul complet al declarației. În perioada următoare, discuțiile despre MFF 2028–2034 vor defini arhitectura bugetară a UE și, implicit, nivelul resurselor disponibile pentru programe de investiții și sprijin în statele membre, inclusiv prin fondurile de coeziune și politicile agricole. [...]
