Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Declarație unitară a partidelor din Groenlanda; nu dorim să fim sub controlul american
Partidele politice din Groenlanda au respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind insula semiautonomă. Potrivit Știrile PRO TV , cele cinci partide din parlamentul Groenlandei și-au exprimat unitatea într-o declarație comună, subliniind că nu doresc să devină americani sau danezi, ci să rămână groenlandezi. În același document, partidele au cerut Washingtonului să înceteze să desconsidere Groenlanda și au subliniat că viitorul insulei trebuie decis de poporul groenlandez. Declarația vine ca reacție la afirmațiile recente ale președintelui Trump, care a sugerat că SUA ar putea face ceva în privința Groenlandei, pentru a preveni o posibilă influență rusă sau chineză în regiune. Președintele Trump a reiterat dorința de a aduce Groenlanda sub controlul SUA, invocând importanța strategică a insulei și prezența crescândă a navelor ruse și chineze. Aceste pretenții au fost respinse de guvernul danez, premierul Mette Frederiksen avertizând că un astfel de atac ar putea duce la sfârșitul NATO. Groenlanda, parte a Danemarcei de peste 600 de ani, este un teritoriu semiautonom cu o economie bazată pe pescuit și finanțată în mare parte de guvernul danez. Insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, dar depinde de subvențiile daneze pentru a-și susține bugetul. [...]
Economie înaintea principiilor morale în politica lui Trump; Nicușor Dan cere o mai bună înțelegere între SUA și UE
Economia prevalează asupra moralității în viziunea lui Trump, afirmă președintele României potrivit Politico . Într-un interviu acordat publicației, Nicușor Dan a subliniat necesitatea ca Statele Unite și Uniunea Europeană să își îmbunătățească înțelegerea reciprocă, în contextul schimbărilor recente din politica internațională. Președintele României a evidențiat abordarea neconvențională a fostului președinte american Donald Trump, care a prioritizat aspectele economice în detrimentul celor morale. Această schimbare de paradigmă a generat îngrijorări în rândul liderilor europeni, care se confruntă cu provocări în adaptarea la noua realitate geopolitică. În paralel, discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia au înregistrat progrese, fiind salutate de liderii internaționali, inclusiv de Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul a propus un pact de securitate asemănător cu cel al NATO, dar rămân numeroase întrebări legate de teritoriile disputate și de acceptarea de către Rusia a acestor condiții. În același timp, un sondaj realizat de Politico arată că adulții din Franța și Germania sunt înclinați să reducă sprijinul pentru Ucraina. În contrast, Statele Unite, Regatul Unit și Canada continuă să susțină material Kievul, în contextul eforturilor de a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Aceste evoluții subliniază complexitatea relațiilor internaționale actuale și necesitatea unei colaborări mai strânse între partenerii transatlantici pentru a naviga provocările globale. [...]
Statele Unite lansează atacuri masive împotriva ISIS în Siria; răspuns la un atac mortal asupra soldaților americani
Statele Unite au lansat atacuri masive împotriva ISIS în Siria ca răspuns la un atac mortal asupra soldaților americani, informează NBC News . Aceste atacuri, parte a Operațiunii Hawkeye Strike, au fost ordonate de președintele Donald Trump pe 19 decembrie, după ce o ambuscadă ISIS lângă Palmyra a ucis doi soldați americani și un interpret civil pe 13 decembrie. Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), atacurile au avut loc sâmbătă la ora locală 19:30 și au vizat peste 35 de ținte, folosindu-se peste 90 de muniții de precizie și implicând mai mult de 20 de aeronave. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a subliniat pe rețelele sociale că SUA nu va uita și nu va renunța la lupta împotriva terorismului islamic. Atacurile au fost descrise ca parte a angajamentului continuu al SUA de a elimina terorismul islamic, de a preveni viitoare atacuri și de a proteja forțele americane și partenere din regiune. În urma ambuscadei din decembrie, alți trei membri ai personalului american au fost răniți, ceea ce a determinat administrația Trump să promită represalii. Pentagonul a precizat că incidentul a avut loc în timpul unei operațiuni de combatere a terorismului. Operațiunea Hawkeye Strike a fost anunțată de Trump ca o represalii serioase, iar atacurile sunt așteptate să dureze câteva săptămâni sau până la o lună, conform oficialilor americani citați de NBC News. [...]
Acordul siriano-kurd sub presiune după noile lupte din Alep; SUA încearcă medierea conflictului
SUA fac apel la guvernul de la Damasc și la kurzi să reia dialogul după luptele de la Alep . Aceasta este solicitarea formulată de emisarul american Tom Barrack, în urma intensificării confruntărilor din Alep, care au dus la strămutarea a aproximativ 155.000 de persoane, conform informațiilor furnizate de AFP și citate de către AGERPRES . Luptele recente din Alep, al doilea oraș ca mărime din Siria, au fost cele mai violente de la căderea președintelui Bashar al-Assad în decembrie 2024. Autoritățile siriene au declarat că luptătorii kurzi s-au predat într-un cartier al orașului, însă forțele kurde contestă aceste afirmații, considerându-le „complet false”. În contextul acestor tensiuni, Barrack a subliniat necesitatea de a înceta ostilitățile și a reitera dialogul, după întâlnirea cu președintele Ahmad al-Sharaa. Confruntările recente au dus la moartea a cel puțin 21 de civili și au afectat grav un acord încheiat anterior pentru integrarea instituțiilor kurde în cadrul statului sirian, acord care nu a fost implementat. De asemenea, armata siriană a anunțat finalizarea operațiunilor în cartierul Sheikh Maqsoud, iar forțele de securitate au transportat luptătorii kurzi, care s-au predat, către zona autonomă kurdă. Totuși, Forțele democratice siriene (FDS) susțin că aceștia au fost „deplasați cu forța” sau „răpiți”. [...]
Concurența pe piața europeană, protejată prin reguli noi; CE cere transparență în cazurile de sprijin financiar extern
Comisia Europeană a publicat noile orientări privind aplicarea Regulamentului pentru subvențiile străine , clarificând modul în care autoritatea va analiza efectele acestor subvenții asupra pieței interne și va interveni în cazurile de denaturare a concurenței. Potrivit Economica.net , aceste orientări detaliază procedurile de evaluare și oferă exemple concrete, consolidând mecanismele de protecție ale pieței unice europene. Noile măsuri vizează trei direcții principale: Evaluarea denaturării concurenței – Comisia va analiza în două etape dacă o întreprindere a fost avantajat semnificativ printr-o subvenție primită din afara UE. Va fi analizată capacitatea subvenției de a modifica comportamentul concurențial și dinamica pieței, în special în detrimentul altor operatori europeni. Achizițiile publice – În cadrul procedurilor de achiziții, dacă există indicii că o ofertă a fost influențată de o subvenție externă, Comisia poate decide că aceasta este „anormal de avantajoasă” , comparând-o cu alte oferte și cu estimările autorităților contractante. În acest caz, avantajul poate fi considerat nejustificat și poate fi respins. Testul comparativ – Se introduce o procedură de echilibrare între efectele negative ale subvenției și eventualele beneficii economice. Dacă avantajele aduse de subvenție nu depășesc efectele denaturante, Comisia poate impune măsuri corective sau solicita angajamente. Excepții și notificări prealabile: Comisia va putea solicita notificări prealabile pentru concentrarea economică sau participarea la licitații chiar și sub pragurile de notificare prevăzute, dacă există suspiciuni privind subvenții străine acordate în ultimii trei ani. Totuși, anumite cazuri – cum ar fi achizițiile cu valoare mică, subvențiile de sub 4 milioane de euro sau situațiile extraordinare – vor fi exceptate. În plus, Comisia a reiterat că scopul acestor orientări este de a păstra „condiții echitabile de concurență” pe piața internă, protejând în același timp deschiderea față de comerțul și investițiile internaționale. Vicepreședintele executiv Stéphane Séjourné a subliniat că aceste măsuri vor sprijini „poziția de lider a Europei în industrie și competitivitate” . Pentru elaborarea acestor orientări, Comisia a desfășurat în 2025 mai multe runde de consultări publice și tehnice cu statele membre, mediul de afaceri și societatea civilă. Obligația publicării ghidului este prevăzută în articolul 46 al regulamentului, termenul-limită fiind 13 ianuarie 2026. Regulamentul privind subvențiile străine , aflat în vigoare din 13 iulie 2023, oferă Comisiei un instrument esențial pentru a combate denaturările cauzate de intervențiile statale externe pe piața europeană, fără a afecta principiile deschiderii și competitivității economice. [...]
Exerciții navale BRICS Plus în largul Africii de Sud; China, Rusia și Iran colaborează pe fondul tensiunilor cu SUA
China, Rusia și Iran au început sâmbătă, 6 ianuarie, exerciții navale comune în largul coastelor Africii de Sud , în cadrul unei inițiative desfășurate sub umbrela BRICS Plus, transmite Reuters . Exercițiile, denumite „ Will for Peace 2026 ”, urmăresc îmbunătățirea cooperării între marinele participante în domeniul siguranței maritime și al operațiunilor economice navale. La manevre participă și observatori din Brazilia, Egipt și Etiopia, alte state membre ale grupului BRICS Plus. Sud-africanii, care găzduiesc exercițiile, insistă că acestea nu au o natură politică și că nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat. Totuși, contextul este tensionat: relațiile dintre Statele Unite și mai mulți membri BRICS, inclusiv China, Iran și Brazilia, sunt marcate de ostilitate. Președintele american Donald Trump a acuzat în repetate rânduri statele BRICS că adoptă politici „antiamericane”, iar în ianuarie anul trecut a amenințat toate țările membre cu o suprataxă comercială de 10%. De asemenea, principalul partid de opoziție din Africa de Sud, Democratic Alliance, a criticat participarea țării la exerciții, spunând că ele contravin principiului neutralității și că Africa de Sud a devenit „un pion în jocurile de putere ale unor state ostile”. Reprezentanții armatei sud-africane resping aceste acuzații. „Nu este o inițiativă politică și nu exprimă ostilitate față de SUA”, a declarat locotenent-colonelul Mpho Mathebula, purtător de cuvânt al operațiunii. Ea a subliniat că Africa de Sud a desfășurat anterior exerciții și cu Marina SUA. Exercițiile se desfășoară în zona Cape Town, iar baza navală Simon’s Town găzduiește o parte din forțele participante. Inițiativa BRICS Plus extinde blocul geopolitic original - compus din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - cu noi membri precum Egipt, Arabia Saudită, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Iran și Indonezia. Scopul declarat este acela de a constitui un contrabalans la dominația economică și politică occidentală. [...]
Criza Groenlandei escaladează: SUA amenință cu preluarea forțată, în timp ce Danemarca încearcă să apere un teritoriu care vrea să plece
Presiunile Statelor Unite asupra Groenlandei ating un nou nivel, odată cu declarațiile președintelui Donald Trump care a afirmat că, dacă nu reușește „pe calea ușoară”, va prelua insula „pe calea grea” , potrivit CNN . Trump susține că doar o intervenție americană ar putea preveni o eventuală ocupare a Groenlandei de către Rusia sau China. Declarațiile sale vin într-un context delicat, în care Groenlanda își exprimă tot mai clar dorința de independență, iar Danemarca se vede nevoită să apere o relație tot mai fragilă, atât politic, cât și economic. Danemarca, prinsă între aliatul american și autonomia tot mai vocală a Groenlandei Guvernul danez cheltuie anual aproape 1 miliard de dolari pentru susținerea Groenlandei, prin granturi directe și acoperirea cheltuielilor pentru justiție, poliție și apărare. Cu toate acestea, toate partidele politice din Groenlanda sprijină ideea independenței, chiar dacă diferă în privința calendarului. Această realitate tensionează relația cu Copenhaga, care, potrivit Reuters , se teme că își va consuma capitalul diplomatic pentru a apăra un teritoriu care, în final, ar putea oricum să se desprindă. Premierul Mette Frederiksen a reiterat că „suveranitatea statelor este fundamentul dreptului internațional” și că nicio țară nu poate fi „anexată”. Totuși, criza o pune într-o poziție dificilă, cu alegeri la orizont și cu partenerul american devenit imprevizibil. Liderii locali din Groenlanda: „Nu vrem să fim nici danezi, nici americani” Declarațiile lui Trump au stârnit reacții dure din partea liderilor politici din Groenlanda, care au emis un mesaj comun în care afirmă: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi. Vrem să fim groenlandezi.” Într-o conferință de presă susținută la Nuuk, premierul Jens-Frederik Nielsen a încercat să calmeze populația, precizând că nu se așteaptă la o intervenție imediată, dar a recunoscut tensiunile crescânde, relatează Wall Street Journal . La nivel local, ideea că SUA ar putea oferi plăți directe populației pentru a obține sprijin a fost respinsă categoric. „Orice sumă din lume și tot am spune nu. Asta ne aparține doar nouă”, a spus un locuitor din Nuuk pentru CNN. O miză geopolitică de proporții Importanța Groenlandei depășește relația bilaterală Danemarca–SUA. Poziția sa strategică în Arctica și resursele naturale semnificative o transformă într-un punct-cheie pentru securitatea globală. Îngrijorarea Europei este că o preluare forțată ar putea crea un precedent periculos, încurajând alte mari puteri să revendice teritorii ale unor state mai mici, ceea ce ar submina ordinea internațională construită după 1945. Pentru moment, Danemarca este hotărâtă să-și apere integritatea teritorială, chiar dacă relația cu Groenlanda pare să fi intrat pe o traiectorie ireversibilă spre separare. Iar între timp, Washingtonul continuă să-și construiască strategia - fie diplomatică, fie militară - pentru a obține ceea ce consideră vital: controlul asupra unei porți către Arctica. [...]
Venezuela anunță deschidere spre SUA, la o săptămână după capturarea lui Maduro; negocieri în paralel cu represalii interne
Venezuela transmite că este pregătită să își restabilească relațiile diplomatice cu Statele Unite , la doar o săptămână după ce forțele speciale americane l-au capturat pe fostul președinte Nicolas Maduro. Potrivit HotNews.ro , guvernul de la Caracas a transmis că a început un proces diplomatic exploratoriu în vederea reluării legăturilor oficiale cu Washingtonul, într-o mișcare aparent contradictorie față de retorica ostilă din ultimele zile. În paralel, Departamentul de Stat al SUA a confirmat că ia în calcul o „reluare etapizată” a activităților ambasadei sale în Venezuela, în timp ce o delegație venezueleană urmează să fie trimisă în Statele Unite pentru a evalua contextul diplomatic și de securitate. Anunțul vine pe fondul unor evenimente tensionate care au marcat începutul anului 2026 în Venezuela: 3 ianuarie : A fost semnat un decret de instituire a stării de urgență în Venezuela. 4 ianuarie : Forțele speciale americane Delta Force l-au capturat pe Nicolas Maduro și pe soția acestuia. 5-6 ianuarie : Delcy Rodríguez , inițial vicepreședintă și aliată a lui Maduro, devine președintă interimară. 7 ianuarie : Rodriguez solicită public eliberarea lui Maduro, pe care îl numește „singurul președinte legitim”. 9 ianuarie : Se anunță redeschiderea potențială a misiunilor diplomatice bilaterale. Tot în această perioadă, forțele americane au confiscat un al cincilea tanc petrolier în Marea Caraibilor , amplificând presiunea asupra Caracasului. În plus, grupările paramilitare locale cunoscute sub numele de colectivos au fost mobilizate pe străzile capitalei venezuelene pentru a preveni manifestările pro-americane. Tensiunile au fost alimentate și de pozițiile contradictorii ale noii președinte interimare. Deși potrivit președintelui american, aceasta i-ar fi spus secretarului de stat Marco Rubio că va „face orice e nevoie”, Rodriguez a adoptat ulterior un ton vehement, acuzând SUA de „răpire” și „agresiune” și cerând revenirea lui Maduro la putere. Donald Trump a reacționat imediat , avertizând-o că, dacă nu respectă așteptările Washingtonului, va „plăti un preț mai mare decât Maduro”. Pe fondul acestui context tensionat, guvernul venezuelean a făcut joi un gest de deschidere, punând în libertate un număr semnificativ de deținuți politici, printre care și cetățeni străini, fără a oferi însă detalii privind identitatea sau naționalitatea acestora. Deși anunțul privind posibila reluare a relațiilor diplomatice pare a fi o mișcare spre normalizare, realitatea politică din Venezuela rămâne extrem de volatilă, iar evoluția relațiilor cu Statele Unite va depinde de modul în care noua conducere de la Caracas va naviga presiunile interne și externe. [...]
Delegație americană în Venezuela pentru discuții delicate; Trump promite „bogății uriașe”, dar companiile nu se înghesuie la rând
Potrivit CBS News , președintele american Donald Trump a lansat un apel public către marile companii petroliere americane să investească în industria petrolieră a Venezuelei, proaspăt „eliberată” după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro de către forțele speciale ale SUA. Deși unele companii s-au arătat interesate, altele, precum ExxonMobil și ConocoPhillips , s-au declarat reticente, amintind de naționalizările forțate suferite sub regimul Chávez. Chevron este în prezent singura companie americană cu operațiuni în Venezuela, iar CEO-ul său a promis o creștere a producției cu 50% în următoarele 18-24 de luni. Trump a estimat că investițiile în petrolul venezuelean ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari , garantând „securitate totală” pentru companiile implicate. Cu toate acestea, directorii din industrie cer schimbări legislative și garanții concrete , după ce au pierdut miliarde în trecut. În paralel, o delegație a Departamentului de Stat a ajuns la Caracas pentru a explora posibilitatea redeschiderii ambasadelor și reluării relațiilor diplomatice . Regimul interimar condus de Delcy Rodríguez – o apropiată a lui Maduro , lăsată în funcție temporar de americani – s-a declarat „deschis dialogului”. Ce urmează pentru Venezuela? Trump a declarat că SUA ar putea rămâne implicată „mult mai mult de un an” în guvernarea Venezuelei, iar exporturile de petrol vor fi controlate strict. Deși susține că „în cele din urmă va fi democrație”, criticii acuză administrația că prioritizează resursele în fața reformelor democratice. Mai mult, Senatul american a adoptat o rezoluție de limitare a puterilor militare ale președintelui , inclusiv în cazul Venezuelei, provocând reacții furioase din partea lui Trump. Pe fondul promisiunilor de reconstrucție, viața de zi cu zi în Venezuela rămâne marcată de foamete și inflație . Opt din zece venezueleni trăiesc în sărăcie, iar prețurile la alimente au crescut dramatic. Deși unii prizonieri politici au fost eliberați recent, populația rămâne sceptică cu privire la schimbările reale. Un nou început sau o nouă ocupație? În timp ce Trump susține că „operațiunea de capturare a lui Maduro a fost un succes militar spectaculos”, vocile critice, inclusiv Papa Leo, au avertizat asupra creșterii periculoase a intervențiilor militare internaționale și a erodării dreptului internațional. În același timp, opoziția venezueleană, prin Edmundo González Urrutia, cere recunoașterea alegerilor din iulie 2024 , pe care le revendică ca fiind câștigate în fața regimului Maduro. În concluzie, Venezuela pare prinsă între promisiunile americane de reconstrucție și acuzațiile de imperialism energetic , într-un moment în care echilibrul geopolitic din America Latină este profund destabilizat. [...]
Trump revine cu ideea anexării Groenlandei: „Dacă nu o luăm noi, o vor lua China sau Rusia” președintele SUA consideră că teritoriul danez ar trebui să devină parte din America pentru motive strategice
Potrivit BBC News , președintele american Donald Trump și-a reafirmat intenția ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda , reiterând ideea într-o serie de declarații recente și sugerând că, dacă SUA nu acționează, „China sau Rusia” ar putea să o facă. Deși declarația nu este parte a unei politici oficiale anunțate, ea a fost făcută în mod public și repetat, inclusiv în contextul unei conferințe de presă axate inițial pe Venezuela. Întrebat de jurnaliști de ce este atât de important ca SUA să dețină acest teritoriu, Trump a răspuns: „Nu aperi ceva ce închiriezi, aperi ceea ce deții” , adăugând că nu dorește ca adversari geopolitici să ajungă vecini ai Americii în Groenlanda. Comentariul său a fost făcut la doar câteva ore după o discuție despre implicarea companiilor petroliere americane în redresarea industriei petroliere din Venezuela, ceea ce a făcut ca afirmația despre Groenlanda să pară și mai surprinzătoare. Reacțiile din Groenlanda BBC a trimis o echipă în capitala Nuuk pentru a discuta cu locuitorii, iar mesajul localnicilor a fost clar: „Vrem doar să fim lăsați în pace” . Populația locală consideră aceste idei ca fiind nefondate și invazive , mai ales în contextul în care Groenlanda este o regiune autonomă a Danemarcei și nu a solicitat niciodată o schimbare a statutului său. Context geopolitic și economic Groenlanda are o importanță strategică majoră, datorită resurselor naturale, poziției arctice și potențialului militar . SUA dețin deja o bază militară pe insulă ( Thule Air Base ), însă Trump susține că prezența militară nu este suficientă fără suveranitate . Declarațiile sale vin într-un moment de competiție tot mai intensă în zona arctică, unde Rusia, China și SUA își consolidează interesele prin infrastructură, exploatări și prezență militară. Impactul politic Deși oficialii danezi nu au răspuns încă public la declarațiile recente, în 2019, când Trump a făcut pentru prima dată propunerea de a „cumpăra” Groenlanda, reacția Copenhagăi a fost fermă și negativă. Danemarca a respins ideea ca fiind „absurdă”, iar guvernul Groenlandei a declarat că insula nu este de vânzare . Revigorarea acestui subiect într-un context electoral tensionat în SUA, dar și în Europa, ridică întrebări legate de intențiile reale ale administrației Trump și de rolul SUA în Arctica . Chiar dacă ideea pare mai mult simbolică sau populistă, ea deschide o discuție sensibilă privind suveranitatea, dreptul internațional și echilibrul geopolitic într-o zonă esențială pentru viitorul energetic și militar al planetei. [...]
Nicușor Dan a promulgat legea privind pregătirea populației pentru apărare
Cetățenii care finalizează pregătirea militară de bază vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute , conform unei legi promulgate vineri, 9 ianuarie 2026, de președintele Nicușor Dan, informează Știrile PRO TV , citând Agerpres. Măsura este parte din modificările aduse Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și are scopul de a stimula participarea voluntară la acest program. Cei care urmează pregătirea devin parte din rezerva operațională și sunt luați în evidența centrelor militare. În cazul unei stări de urgență, asediu, mobilizare sau război, rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați conform necesităților din domeniul apărării. Legea mai prevede că și cetățenii care au servit în armatele statelor membre NATO sau UE sunt recunoscuți cu gradul militar obținut și luați în evidență. De asemenea, pe timp de pace, orice cetățean român, bărbat sau femeie, cu vârsta între 18 și 35 de ani, poate solicita, pe bază de voluntariat, participarea la programul de instruire militară, cu durata de până la patru luni, în calitate de soldat/gradat voluntar. În cazuri excepționale, cei aflați temporar în afara țării sunt obligați să se prezinte în termen de cel mult 15 zile de la notificare, la centrele militare sau structurile relevante, în funcție de situația legală individuală. [...]
Donald Trump anunță o posibilă vizită în Ungaria înainte de alegeri; mesaj de susținere pentru Viktor Orbán în plină campanie electorală
Potrivit Euronews , fostul președinte american Donald Trump a transmis o scrisoare premierului ungar Viktor Orbán , în care își exprimă intenția de a vizita Ungaria înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2026 . Mesajul, publicat de Orbán, conține elogii aduse cooperării americano-ungare și un sprijin politic clar pentru liderul de la Budapesta, într-un moment în care coaliția sa de guvernare este în scădere în sondaje. Trump a vorbit despre o „epocă de aur a relațiilor americano-ungare” , exprimându-și dorința de a aprofunda cooperarea în domenii cheie precum apărarea, energia și migrația ilegală. În același timp, l-a felicitat pe Orbán pentru pozițiile sale conservatoare, subliniind atașamentul față de „credință, familie și suveranitate națională”. Vizita ar urma să aibă loc în plină campanie electorală, într-un context politic tensionat, în care partidul Tisza, condus de Péter Magyar, este cotat cu șanse reale să învingă Fidesz-KDNP, coaliția aflată la guvernare. Trump a fost gazda lui Orbán în noiembrie 2025, la Washington, într-o vizită în urma căreia Ungaria a obținut o scutire temporară de un an de la tarifele secundare americane pentru exporturile de petrol rusesc. Cu acea ocazie, premierul ungar l-a invitat oficial pe Trump în Ungaria. Această posibilă vizită vine în linie cu noul document de securitate națională al administrației Trump , care afirmă că SUA intenționează să sprijine partidele din interiorul Uniunii Europene care se opun direcției curente a acesteia. În acest context, un gest simbolic precum vizita în Ungaria poate avea ecouri importante atât în politica internă maghiară, cât și în relațiile dintre SUA și UE. „Sunt onorat de invitația dumneavoastră... Vă doresc mult succes în campania electorală care urmează” , a scris Trump, într-un mesaj care poate fi interpretat drept un sprijin politic direct pentru Orbán. Dacă va avea loc, vizita ar putea reprezenta o intervenție semnificativă în politica unei țări europene aflate în plină campanie, semnalând o potențială reconfigurare a relațiilor internaționale în cazul unei eventuale reveniri a lui Trump la Casa Albă. [...]