Știri
Știri din categoria Politică
Dominic Fritz le cere parlamentarilor PSD și AUR să respingă moțiunea, invocând un risc imediat pentru veniturile populației, într-un mesaj transmis înaintea votului de marți, potrivit Libertatea.
Președintele USR spune că miniștrii formațiunii „își vor continua activitatea indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură” și face apel la parlamentari să aleagă „calea unei Românii moderne și prospere”, întrebând dacă vor urma „ordinul șefului de partid sau responsabilitatea”.
În mesajul publicat pe Facebook, Fritz susține că „susținerea” parlamentarilor „schimbă ecuația politică” și afirmă că USR va continua „să scoată la suprafață porcăriile care au afundat țara noastră în ultimii 36 de ani” și „să livreze pentru români”. El mai afirmă că USR are un „contract de încredere cu oamenii acestei țări”, care va fi respectat indiferent de decizia PSD și AUR.
„Mâine e ziua în care fiecare parlamentar poate decide: alege ordinul șefului de partid și va vota moțiunea, deși ca efect aproape imediat românii vor rămâne cu mai puțini bani în buzunare? Sau va alege responsabilitatea, calea unei Românii moderne și prospere?”
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile la Palatul Victoria.
Pe 27 aprilie, PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, înaintată oficial a doua zi. Moțiunea urmează să fie votată marți, iar dacă va fi adoptată pe 5 mai, Executivul va cădea, devenind al șaptelea guvern demis în România după 1989, notează publicația.
Recomandate
USR îl menține pe Dominic Fritz la conducerea partidului, în pofida deciziei ÎCCJ , o mișcare cu miză de reglementare și de funcționare internă, în condițiile în care hotărârea instanței îl vizează pentru „conflict de interese administrativ”. Potrivit Mediafax , Biroul Național al USR a decis vineri, prin vot unanim, ca Fritz să rămână președintele partidului. Decizia vine la o zi după hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) , pe care USR o consideră „profund nedreaptă și disproporționată”, susținând că este vorba despre „o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese”, fără „folos personal”, „prejudiciu” sau „faptă de corupție”. Ce contestă USR și ce cale juridică anunță Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, a declarat că Fritz va continua demersurile legale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), argumentând că situația ar trebui analizată și prin prisma standardelor europene privind drepturile fundamentale și exercitarea mandatului public. „Considerăm că decizia ICCJ este profund nedreaptă și disproporționată. Vorbim despre o situație în care nu există niciun folos personal, niciun prejudiciu și nicio faptă de corupție, ci despre o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese. Din acest motiv, Dominic Fritz va continua toate demersurile legale pentru apărarea drepturilor sale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).” Efecte invocate: mandatul de primar și eligibilitatea până în 2030 În material se arată că Fritz a anunțat că va contesta la CEDO decizia care „are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv”. Seidler a respins și o afirmație atribuită PSD, potrivit căreia prefectul de Timiș ar trebui să dispună încetarea mandatului de primar al Timișoarei în urma sentinței, susținând că „legislația în vigoare nu prevede acest lucru”. Ca exemplu, el a invocat un caz din 2023, când prefectul de Timiș de la acel moment, Mihai Ritivoiu (menționat ca actual președinte al PSD Timișoara), ar fi emis un ordin de sancționare într-o situație similară, aplicând o amendă de 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni pentru primarul din Recaș. În acest context, reconfirmarea lui Fritz la șefia USR indică faptul că partidul tratează hotărârea ÎCCJ ca pe un litigiu care se mută în plan european, fără a produce, în acest moment, o schimbare de conducere la nivel intern. [...]
Învestirea Guvernului Veștea depinde acum de voturile AUR , după ce calculele din Parlament nu îi asigură premierului desemnat pragul de 233 de voturi, potrivit HotNews . În acest context, atât președintele Nicușor Dan, cât și liderul PSD Sorin Grindeanu au evitat să excludă explicit scenariul unei învestiri cu sprijin AUR, deși în ultimele două luni declaraseră că nu vor susține o guvernare „cu AUR” sau „susținută de AUR”. Votul de învestitură a fost amânat pentru săptămâna viitoare, după ce premierul desemnat nu a reușit să strângă majoritatea necesară. Discuțiile pentru coagularea unei majorități au continuat la Vila Lac, unde lideri PNL și PSD au petrecut, marți și miercuri, ore întregi alături de Adrian Veștea, însă „nu le-au ieșit calculele”, notează publicația. Matematica parlamentară: maximum 215 voturi, minus 18 până la prag În forma actuală, Veștea ar avea, potrivit calculelor prezentate, cel mult 215 voturi, în condițiile în care: PSD ar aduce 128 de voturi, pentru care Sorin Grindeanu spune că garantează; aproximativ 20 de parlamentari PNL îl susțin pe Veștea; PACE are 11 senatori; UPR are 19 aleși. Pe voturile minorităților naționale (17 deputați) și pe o parte dintre parlamentarii neafiliați, Veștea „nu se poate baza în totalitate”, pentru că nu sunt „100% garantate”. Astfel, până la pragul de 233 ar lipsi 18 voturi, care „în acest moment pot veni doar de la AUR”, în lipsa sprijinului altor formațiuni. Alternativ, deficitul ar putea fi acoperit dacă numărul parlamentarilor PNL care trec în tabăra Veștea crește până la vot. Schimbarea de ton la vârf: Nicușor Dan pasează decizia către premier Întrebat la Bruxelles dacă acceptă ca Guvernul Veștea să fie învestit cu voturi de la AUR, Nicușor Dan a evitat un răspuns direct și a indicat că misiunea de a găsi majoritatea revine premierului desemnat. „Când l-am desemnat, l-am desemnat ca să facă o majoritate. Mai departe, o să discutăm. Nu trebuie să iau eu în calcul (n.red – voturile AUR), ci este o discuție care îl vizează pe prim-ministru. Așa cum am spus de fiecare dată, va fi un guvern pro-occidental”. HotNews amintește că, în aprilie, președintele respingea categoric scenariul AUR, catalogând partidul drept „anti-occidental” și afirmând că nu ar fi de acord cu un guvern minoritar susținut de AUR. PSD: „Eu răspund de voturile PSD”, nu de majoritatea lui Veștea Și Sorin Grindeanu a evitat să excludă explicit varianta unui guvern sprijinit de AUR, insistând că responsabilitatea construirii majorității aparține premierului desemnat. „Eu răspund de cele 128 de voturi ale PSD. Nu este Sorin Grindeanu desemnat premier, este Adrian Veștea. Dânsul trebuie să prezinte o majoritate în Parlament. Dacă PSD va hotărî să intre în această echipă, eu, ca președinte al PSD, răspund de voturile PSD”. Întrebat dacă există parlamentari PSD care negociază cu AUR, Grindeanu a spus: „Eu nu negociez, eu sunt președintele partidului” și a declarat că nu s-a întâlnit cu George Simion . În același timp, Petrișor Peiu (AUR) a afirmat la Antena 3 CNN că ar fi fost contactat de „un domn din PSD” pentru a participa la programul de guvernare, susținând că i-a transmis că „trebuie reluat procesul de la zero”. Ce urmează Învestirea a fost mutată pe săptămâna viitoare, iar ecuația rămâne una de aritmetică parlamentară: fără o creștere a sprijinului din PNL sau fără voturi de la AUR, Guvernul Veștea nu atinge pragul minim. În paralel, poziționările publice ale președintelui și ale liderului PSD sugerează o flexibilizare față de promisiunile recente de a exclude orice scenariu de guvernare „cu” sau „susținută de” AUR. [...]
Adrian Veștea avertizează că PNL riscă să blocheze învestirea guvernului după ce partidul a decis să țină congresul extraordinar înaintea unui posibil vot în Parlament, potrivit G4Media . Prim-vicepreședintele PNL, desemnat premier de președintele Nicușor Dan fără consultarea partidului, spune că decizia Consiliului Național – luată cu 85% – mută miza dinspre formarea guvernului spre o confruntare internă cu efecte directe asupra stabilității politice. Veștea afirmă că organizarea congresului duminică, 21 iunie, „pe repede înainte”, în locul unei date ulterioare (28 iunie), reduce spațiul de dezbatere internă și poate produce o criză de conducere exact înaintea unui vot parlamentar pentru guvernul pe care încearcă să-l formeze. În paralel, el susține că negociază cu AUR pentru a strânge voturile necesare învestirii. Miza: votul din Parlament și stabilitatea politică Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Veștea leagă calendarul congresului de riscul de a împiedica învestirea executivului și invocă, ca argument, proiecte și angajamente care ar fi fost deja afectate de blocaje politice. „Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care Președintele Nicușor Dan m-a însărcinat să-l formez.” El susține că actuala formulă politică a dus „deja la blocaje” în demersuri „esențiale” pentru PNRR, SAFE și OCDE și adaugă că agențiile de rating urmăresc îndeaproape instabilitatea politică din România. Acuzații interne: „concentrarea puterii” și schimbarea statutului Veștea îl acuză pe Ilie Bolojan că urmărește să concentreze puterea în partid și afirmă că se dorește modificarea statutului „pentru două persoane”: pentru Bolojan – „o concentrare de putere”, iar pentru el – „o excludere” pe motiv că a acceptat să fie parte dintr-o soluție de ieșire din criză. „Văd două obiective ale acestui demers, pe care îl consider profund neliberal.” În materialul citat, Veștea nu spune explicit dacă va candida la congresul extraordinar de duminică. „Parteneriat” cu președintele Nicușor Dan Un alt punct al mesajului său este propunerea unui „parteneriat politic onest și corect” între PNL și președintele Nicușor Dan, pe care îl prezintă ca direcție strategică pentru partid. În același timp, el afirmă că, în viziunea sa, PNL nu ar trebui „folosit ca instrument împotriva” șefului statului. În lipsa unor detalii suplimentare în textul sursă, nu este clar ce formă ar urma să ia acest „parteneriat” și dacă există o poziție oficială a conducerii PNL pe această propunere. [...]
Președintele Nicușor Dan pune sub semnul întrebării rolul ANI și cere o reevaluare a sancțiunilor din legea integrității , în contextul disputei dintre primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și Agenția Națională de Integritate, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute vineri, la Bruxelles , într-o conferință de presă în care Nicușor Dan a comentat trei evoluții juridice petrecute în România cu o zi înainte, între care și pierderea de către Dominic Fritz a procesului de la Înalta Curte în disputa cu ANI. Miza: cum se aplică legea integrității și ce sancțiuni sunt „proporționate” Referindu-se la dosarul lui Fritz, președintele a spus că, „pe timing”, hotărârea era „o decizie așteptată”, menționând că nu era primul termen și că existase o amânare de pronunțare. În același timp, Nicușor Dan a lansat o critică la adresa modului în care își exercită atribuțiile Agenția Națională de Integritate, sugerând că instituția ar trebui să se concentreze pe cazuri de îmbogățire prin folosirea funcției publice, nu pe erori formale din documente. „Care este rolul Agenției Naționale de Integritate în statul român? Este rolul Agenției Naționale de Integritate să găseacă oameni care se îmbogățesc folosindu-și funcția publică sau este rolul ei să caute virgule în acte pe care diverși funcționari publici le fac?” „Nu comentez decizia”, dar cere o evaluare a sancțiunilor Președintele a precizat că nu dorește să comenteze decizia instanței, „pentru că nu ar fi corect”, însă a susținut că discuția ar trebui mutată spre eficiența reală a mecanismelor de integritate și spre proporționalitatea sancțiunilor prevăzute de lege. „Trebuie să ne uităm dacă nu cumva sancțiunile din legea integrității sunt disproporționate și nu cumva ar trebui să avem o evaluare a sancțiunilor în funcție de vinovăția efectivă” În intervenția sa, Nicușor Dan a invocat, ca exemplu de percepție publică asupra integrității, situația bunurilor afișate de unii funcționari publici, făcând referire la „mașinile cu care vin funcționarii publici” în jurul primăriilor reședință de județ și al Primăriei Capitalei. Ce urmează Din informațiile prezentate de sursă nu rezultă existența unui demers legislativ concret inițiat de președinte, însă mesajul politic indică o posibilă presiune pentru rediscutarea cadrului de sancțiuni din legea integrității și, implicit, a modului în care ANI își prioritizează investigațiile. [...]
Raluca Turcan avertizează că învestirea Guvernului Veștea ar depinde de voturi AUR , un scenariu care ar muta centrul de greutate al majorității parlamentare și ar amplifica instabilitatea politică, potrivit G4Media . Deputata PNL susține că, în actuala „aritmetică parlamentară”, Guvernul Veștea „ar putea trece doar cu voturile AUR” și afirmă că „din interes național” o parte dintre parlamentarii AUR ar fi tentați să voteze această „construcție politică”. În același mesaj, Turcan spune că are „puternica senzație” că AUR ar putea deveni „partidul rupt” „mâine”, printr-un mecanism similar celui pe care îl invocă în cazul PNL. Miza: o majoritate fragilă și un potențial pivot parlamentar În lectura Ralucăi Turcan, dependența de voturile AUR pentru învestire ar arăta că negocierile nu se poartă în jurul unui program de guvernare, ci în jurul „funcțiilor, controlului și resurselor”. Ea descrie situația drept una de „stat capturat”, cu efecte asupra legitimității procedurilor politice și a încrederii publice. Acuzații privind procedura și presiuni asupra PNL Turcan își structurează mesajul în trei puncte principale: Încălcarea Constituției „de la vârf” în procedura de desemnare a premierului, prin „forțări de procedură” și consultări pe care le consideră insuficiente în context de criză politică. „Ruperea” PNL „abuziv din exterior” , prin acțiuni atribuite unor „forțe politice competitoare” și „instituții ale statului” care ar viza membri ai partidului pentru a influența decizia internă. Instituții „ocupate” și folosite politic , cu referire la un episod din justiție pe care îl numește „o zi neagră pentru statul de drept”. În acest context, Turcan invocă un caz judecat de Tribunalul Ilfov , despre care afirmă că ar fi fost soluționat „fără competență și fără transparență”, pe o speță legată de o decizie politică internă a PNL. Referire la DNA și la calculele de vot din Parlament În același mesaj, deputata PNL afirmă că Ciprian Ciucu, pe care îl numește „mâna dreaptă a președintelui PNL”, a fost chemat la DNA „exact” în ziua în care premierul desemnat, Veștea, „constată că mai are nevoie de aproximativ 18 voturi pentru a obține majoritatea”. Turcan mai susține că există și tensiuni în PSD, vorbind despre „un președinte PSD deja în opoziție cu propriul premier, susținut oficial”. Ce urmează Textul nu oferă un calendar al votului de învestitură și nici o confirmare independentă a numărului de voturi invocat, însă poziționarea publică a unui parlamentar PNL indică o dispută internă și o posibilă repoziționare a voturilor în jurul Guvernului Veștea, cu AUR în rol de actor-cheie în scenariul descris. [...]
Trei decizii ale justiției, venite în aceeași zi, au alimentat suspiciuni de „sincronizare” cu efect politic direct asupra planului de instalare a „guvernului Veștea” , într-un context în care sunt vizați Ilie Bolojan și doi aliați ai săi, Dominic Fritz și Ciprian Ciucu , potrivit HotNews . Miza nu este doar soarta a doi primari, ci credibilitatea funcționării instituțiilor atunci când hotărâri și acte procedurale cu impact politic se succed „la câteva ore distanță”. Ce s-a întâmplat în 18 iunie și de ce contează politic În aceeași zi, au fost consemnate trei evoluții distincte, prezentate ca favorabile planului președintelui Nicușor Dan de a instala un guvern sprijinit de o parte din PNL: Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv în procesul dintre Dominic Fritz și ANI , iar Fritz a pierdut; textul notează că nu este clar dacă va mai putea rămâne primar al Timișoarei . DNA , prin procurorul de caz, l-a informat pe Ciprian Ciucu că este cercetat penal pentru luare de mită sub forma unor servicii de publicitate ; materialul insistă pe impactul de imagine , chiar înainte de o eventuală judecată pe fond. Tribunalul Ilfov a suspendat, printr-o hotărâre descrisă ca fiind de o „rapiditate fără precedent”, decizii ale conducerii PNL atribuite „taberei Bolojan”: excluderea parlamentarilor care ar vota guvernul Veștea și neacordarea votului pentru același guvern . Hotărârea este prezentată ca executorie , dar nu pe fondul cauzei . În logica articolului, această succesiune reduce costul politic al susținerii „guvernului Veștea” și poate crește presiunea asupra parlamentarilor indeciși. În același timp, tocmai „alinierea” evenimentelor este descrisă ca factor care a iritat și mobilizat o parte din public. „ Ordonanța președințială ” și întrebarea despre tratament preferențial Punctul operațional cu impact imediat este decizia Tribunalului Ilfov, obținută printr-o ordonanță președințială (procedură rapidă, executorie, care nu tranșează fondul, ci „aparența de drept”). Textul o numește „justiție cu girofar” și susține că instrumentul ar trebui folosit pentru situații urgente, cu risc de pierderi irecuperabile de drepturi, nu pentru conflicte interne de partid. Materialul invocă o statistică publicată de jurnalista Simona Voicu: din 41 de cereri de ordonanțe președințiale primite de Tribunalul Ilfov în 2026, instanța nu ar fi judecat niciodată atât de repede , iar media pronunțării ar fi de două săptămâni , nu de „câteva ore”, cum s-a întâmplat în dosarul contestatarilor din PNL. Contextul mai larg: control instituțional și „securitatea extinsă” a președintelui Articolul reia și un episod din 4 iunie 2025, când HotNews l-a întrebat pe Nicușor Dan dacă îl va menține la conducerea SPP pe generalul Lucian Pahonțu, descris ca „pensionar special” reangajat. Răspunsul redat în text este: „O să am o evaluare. Evident că l-am cunoscut, că este omul care are atribuții în privința securității mele personale”. De aici, autorul dezvoltă ideea că „securitatea personală” a președintelui ar fi una „extinsă”, care „merge în Parlament și în partide”, iar ziua de 18 iunie ar fi oferit publicului o „imagine de ansamblu” asupra felului în care se poate proiecta puterea. Ce urmează și care e limita faptelor certe Pe fapte, cele trei evoluții sunt în stadii diferite: cazul Fritz are o decizie definitivă, cazul Ciucu este în faza de cercetare penală, iar la Tribunalul Ilfov este vorba despre o soluție executorie, dar provizorie (nu pe fond). Interpretarea „sincronizării” rămâne, în text, o concluzie politică și de percepție publică, nu o demonstrație probatorie despre coordonare instituțională. [...]
