Știri
Știri din categoria Politică
George Simion mizează pe voturile PSD pentru a demite Guvernul Bolojan, susținând că „aritmetica politică” face ca moțiunea de cenzură să aibă „o șansă de 99%” să treacă la votul programat a doua zi, potrivit HotNews.
Declarațiile au fost făcute luni, la Europa FM, în emisiunea „România în direct”, moderată de Cătălin Striblea. Liderul AUR a spus că se bazează pe faptul că PSD a ieșit primul la alegerile din 1 decembrie 2024, iar AUR este „partidul numărul 2”, ceea ce ar crea, în opinia sa, o majoritate suficientă pentru adoptarea moțiunii.
Simion a afirmat că Guvernul condus de Ilie Bolojan „a stat” până acum pentru că a fost susținut de PSD și că, din perspectiva sa, elementul nou este retragerea sprijinului PSD pentru actuala guvernare, pe care a numit-o „așa-zisă pro-europeană”.
Totodată, liderul AUR a argumentat că formațiunea sa nu poate „oferi acestei guvernări o majoritate”, invocând faptul că în ultimele 10 luni AUR a fost critic și a depus mai multe moțiuni de cenzură.
În același context, Simion a lansat atacuri la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că este „cel mai bun prieten al PSD-ului”.
Întrebat dacă AUR consideră în continuare PSD un partid corupt, Simion a răspuns că „este evident”, dar a mutat accentul pe obiectivul imediat al moțiunii:
„Este evident acest lucru, pentru că nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de trecutul partidelor pe care noi le contestăm. Dar mâine avem o moțiune de cenzură.”
Simion a susținut că guvernarea ar fi afectat „oamenii vulnerabili” și „economia României” prin măsurile luate și a afirmat că Bolojan „în loc să taie prima oară de la clasa privilegiată” ar fi vizat „persoanele cu dizabilități, mame, pensionari”.
Ce urmează: votul pe moțiunea de cenzură este programat a doua zi, iar Simion susține că rezultatul este practic decis de configurația parlamentară și de poziționarea PSD.
Recomandate
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan aduce AUR și PSD în aceeași inițiativă parlamentară , iar George Simion încearcă să limiteze costul politic al acestei asocieri, menținând public eticheta de „partid corupt” pentru PSD, potrivit Antena 3 . Liderul AUR a fost întrebat la Europa FM dacă PSD „rămâne un partid corupt”, după ce formațiunea sa a depus o moțiune de cenzură comună cu social-democrații. Simion evitase să răspundă la aceeași întrebare cu o săptămână înainte, într-o conferință de presă, notează publicația. „Este evident acest lucru, pentru să nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de prezentul și trecutul partidelor pe care le contestăm.” În același context, Simion a legat însă agenda imediată a partidului de moțiunea de cenzură și de obiectivul de a-l „da pe Ilie Bolojan jos”, precizând că documentul a fost semnat „cu parlamentari de la alte partide”. Ce înseamnă politic: cooperare punctuală, mesaj de delimitare Declarațiile vin pe fondul unei tensiuni între discursul tradițional anti-PSD al AUR și colaborarea punctuală din Parlament, atunci când există un interes comun. În cazul moțiunii împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, Antena 3 arată că inițiativa a strâns semnături din mai multe tabere, însă „cele mai multe” au venit de la PSD și AUR. Întrebat dacă PSD este „pro-european”, Simion a răspuns că nu poate face această afirmație, potrivit aceleiași surse. Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată, iar miza imediată este dacă majoritatea necesară pentru demiterea guvernului poate fi construită dincolo de această convergență temporară PSD–AUR. [...]
PSD mizează pe o majoritate mai largă decât semnăturile strânse pentru moțiune , iar mesajul transmis cu o zi înainte de vot indică negocieri în curs pentru a atinge pragul de demitere a Guvernului Bolojan, potrivit news.ro . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , afirmă că moțiunea de cenzură „trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”. PSD și AUR au depus moțiunea cu 254 de semnături, iar pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi în Parlament, ceea ce ar duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Într-o postare pe Facebook, Manda susține că „actuala formulă de guvernare nu mai răspunde nevoilor reale ale oamenilor” și că votul de marți ar trebui să „închidă această etapă” și să creeze „premisele unei guvernări funcționale”. Ce semnal transmite PSD înaintea votului Dincolo de pronosticul privind voturile, mesajul PSD pune accent pe reconfigurarea majorității după moțiune, cu o țintă explicită: o „majoritate pro-europeană” care să guverneze „stabil și predictibil”. „Avem nevoie de decizii rapide şi asumate din partea tuturor liderilor pentru a construi o majoritate pro-europeană, capabilă să guverneze stabil şi predictibil, cu rezultate concrete pentru oameni.” Miza economică invocată în mesaj Manda leagă schimbarea guvernării de câteva direcții economice și sociale, fără a detalia măsuri concrete, dar cu o listă de priorități enunțate: „protejarea veniturilor oamenilor”; „accelerarea investițiilor”; „o direcție clară economiei”; „corectarea dezechilibrelor fără a pune presiune suplimentară pe oameni”. Votul asupra moțiunii este programat marți, iar pragul de 233 de voturi rămâne condiția formală pentru demiterea Executivului. [...]
AUR renunță la presiunea votului „la vedere” la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, mizând pe votul individual al parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica din Parlament rămâne strânsă, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că formațiunea nu condiționează exprimarea votului cu „bilele la vedere”, lăsând la latitudinea fiecărui ales cum votează. Declarațiile au fost făcute luni, înaintea dezbaterii și votului programate marți în Parlament. Peiu a susținut, totodată, că este „exclus” ca vreun parlamentar AUR să nu voteze moțiunea și a afirmat că toți cei 90 de parlamentari ai partidului vor fi prezenți și vor vota „pentru” moțiunea de cenzură. De ce contează: votul secret crește incertitudinea într-un vot la limită Decizia de a nu cere vot „la vedere” reduce capacitatea conducerii partidului de a demonstra public disciplina de vot și amplifică, practic, zona de incertitudine într-un scrutin descris ca decisiv pentru soarta Guvernului. În același context, materialul notează că unii aleși care au semnat inițial moțiunea au anunțat ulterior că nu o vor mai vota, invocând refuzul de a gira „jocuri politice între PSD și AUR”. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost depusă de AUR și PSD. Antena 3 arată că, deși cele două partide au împreună un număr important de parlamentari, acesta nu este suficient pentru a garanta adoptarea moțiunii fără sprijin suplimentar. Mesajul politic al AUR în paralel cu moțiunea Peiu a transmis și un mesaj legat de discuțiile privind o eventuală viitoare guvernare, afirmând că AUR ar putea susține „orice guvern” care îndeplinește „câteva puncte importante” și că „nu există noțiunea de guvern minoritar”. Tot el a spus că „mingea este la Nicușor” și a adăugat că AUR nu a fost invitată, până la acel moment, la negocieri: „Nu ne-a invitat încă la discuții, vedem dacă ne cheamă la dialog”. Ce urmează Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată marți în Parlament. În condițiile în care calculele sunt „strânse”, rezultatul depinde de voturi suplimentare față de nucleul AUR–PSD și de prezența efectivă la vot, pe fondul tensiunilor politice deja apărute în jurul demersului. [...]
Fisurile din Opoziție reduc șansele moțiunii PSD–AUR și mențin guvernarea Bolojan pe traiectoria actuală , după ce șase parlamentari ai partidului UNIT au anunțat că nu vor vota moțiunea de cenzură , deși au semnat-o inițial, potrivit Digi24 . Parlamentarii vizați sunt aleși inițial pe listele POT, formațiune din care au plecat ulterior, contribuind la înființarea partidului UNIT. Ei își justifică decizia prin faptul că moțiunea nu ar veni cu o alternativă de guvernare și nici cu un plan economic nou, ci ar urmări doar schimbarea premierului. De ce refuză votul, deși au semnat Deputatul Andrei Csillag, citat de Digi24, susține că grupul nu vrea să „gireze jocurile PSD–AUR” și că a încercat să identifice „soluția” propusă de inițiatori, fără rezultat. „Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moțiune fără soluții! (...) Nu există o alternativă de guvernare, nu există un plan economic nou, doar dorința de a schimba un nume” În același mesaj, Csillag critică PSD, pe care îl numește „principalul responsabil pentru dezechilibrele economice actuale”, și afirmă că demersul ar suprapune o criză politică peste una economică. Discuții cu premierul și semnalul de continuitate a politicilor Potrivit deputatului, parlamentarii UNIT ar fi avut discuții directe cu premierul Ilie Bolojan , iar concluzia transmisă public este că nu ar exista intenția de a modifica politicile actuale. „Ni s-a confirmat că nu există intenția de a modifica politicile actuale.” În această logică, parlamentarii UNIT susțin că miza moțiunii ar fi, de fapt, „eliminarea unui personaj devenit incomod”, nu o schimbare de direcție în guvernare. Ce înseamnă politic, pe termen scurt Anunțul introduce o vulnerabilitate suplimentară pentru inițiatorii moțiunii, prin pierderea unor voturi care, cel puțin formal, păreau asigurate prin semnătură. Digi24 nu oferă în acest material un calcul al voturilor sau un scenariu numeric privind șansele moțiunii, astfel că impactul exact asupra rezultatului rămâne deocamdată necuantificat. [...]
PNL încearcă să reducă riscul de cădere a Guvernului la moțiune prin negocieri „de la om la om” cu parlamentari din AUR și din alte partide, inclusiv cu unii semnatari ai moțiunii, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională imediată: asigurarea prezenței și a voturilor necesare în plen, într-un scrutin în care o diferență relativ mică poate decide demiterea Executivului. Conform unor surse politice citate de publicație, liberalii ar fi mobilizat trei echipe de negociere care au discutat cu parlamentari „din toate partidele”, pentru a-i convinge să nu voteze moțiunea de cenzură programată marți. În paralel, PNL ar fi început discuțiile încă de săptămâna trecută. În același context, sursele menționează că secretarul general al PNL, Dan Motreanu , nu ar mai fi participat la sesiunea de la Strasbourg a Parlamentului European, rămânând în București pentru negocieri cu parlamentari din alte formațiuni, cu obiectivul de a bloca moțiunea. De ce votul de marți e „la limită” Moțiunea de cenzură este inițiată de PSD și AUR și este semnată de 254 de parlamentari, potrivit informațiilor din articol. Pentru adoptare și demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan sunt necesare 233 de voturi. Publicația notează că, deși numărul de semnături pare confortabil, diferența este „fragilă” într-un vot în care pot apărea absențe sau schimbări de poziție. Moțiunea este semnată de parlamentari de la PSD, AUR, Grupul PACE, POT, precum și de independenți și neafiliați. Ce urmează în PNL și care e miza politică În interiorul PNL ar exista tensiune înaintea votului, iar după moțiune partidul ar urma să aibă o ședință pentru a stabili pașii următori, în funcție de rezultat, potrivit surselor citate. Antena 3 mai arată că Ilie Bolojan ar putea discuta luni cu liberalii pentru a se asigura că nu vor exista absențe la vot. Totodată, ziua de marți este prezentată ca decisivă și pentru liderii PNL și PSD: dacă moțiunea trece, Ilie Bolojan este demis și „nu mai poate fi propus premier”; dacă moțiunea pică, presiunea politică s-ar muta pe Sorin Grindeanu, în logica costurilor politice descrise în articol. Duminică seara, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a spus la Antena 3 CNN că ar mai lipsi „5-10 voturi” pentru ca moțiunea să nu treacă. „În acest moment, se joacă. Cred că lipsesc vreo 5-10 voturi ca să nu treacă. Nu pot să vă zic cu siguranță pentru că eu, personal, nu am participat la nicio discuție. Există și posibilitatea să vedem și-n alte părți, adică de ambele părți, să vedem dezertări”, a spus Ciucu. [...]
O eventuală schimbare de guvern pe fondul moțiunii PSD-AUR riscă să blocheze sau să pună sub semnul întrebării finanțări europene și programe asociate de ordinul zecilor de miliarde de euro , pe fondul unei posibile abandonări a reformelor asumate de România, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza, în lectura autorului, nu este doar politică, ci una cu efect direct asupra fluxurilor de bani UE și asupra capacității României de a-și finanța investițiile și ajustarea bugetară. Textul susține că „războiul anti-reforme” ar putea costa România „câteva zeci de miliarde de euro” și argumentează că un guvern „anti-reformist” sau unul care „va mima reformele” ar pune în pericol atât plăți viitoare, cât și bani deja încasați, prin mecanismele de condiționalitate ale Uniunii Europene. Cinci canale de finanțare expuse, potrivit analizei Autorul identifică cinci direcții principale în care România ar putea pierde bani sau ar putea întâmpina blocaje dacă reformele sunt întârziate ori inversate: Fondurile rămase de atras din PNRR : analiza indică faptul că România „mai are de luat circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, condiționat de reforme precum salarizarea în sectorul public, reforma companiilor de stat, reforme în energie, modernizarea PIAS/Cardului de sănătate și digitalizarea spitalelor. Este menționat și un termen-limită: 31 august (în text, „adică 4 luni” de la data publicării). Banii deja primiți din PNRR , care ar putea fi ceruți înapoi dacă reformele sunt anulate, printr-un mecanism prevăzut în regulamentul PNRR. Ca exemplu este dat jalonul de decarbonizare , în contextul restructurării Complexului Energetic Oltenia și al concedierilor. Împrumuturile de 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru domeniul militar prin programul SAFE , unde analiza afirmă că PSD ar vrea influență în alocare, iar AUR ar fi anunțat că vrea să oprească programul, ceea ce ar putea afecta derularea contractelor. Fondurile de coeziune , care ar putea fi suspendate dacă România ratează țintele de deficit bugetar în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv . Textul notează că guvernul Bolojan ar fi reușit în 2025 scăderea deficitului „în premieră” după cinci ani de creștere și că a „stopat, temporar” riscul de suspendare, dar avertizează că o schimbare de politici ar redeschide subiectul. Viitoarele fonduri UE din următorul buget multianual, aflat în negociere, unde o parte din alocări ar urma să fie condiționate de reforme „exact ca în cazul PNRR”. Analiza susține că o absorbție slabă pe PNRR ar putea fi folosită ca argument pentru tăieri viitoare. De ce contează economic: condiționalitatea devine mai greu de „negociat” Un punct central al textului este că, în trecut, România ar fi beneficiat de o anumită toleranță europeană față de întârzieri sau reforme incomplete, pe argumentul politic al ținerii „extremiștilor” departe de putere. Autorul susține că această justificare ar deveni mai puțin credibilă în contextul cooperării PSD-AUR pe moțiune, ceea ce ar reduce spațiul de manevră în relația cu Comisia Europeană și statele membre. În această logică, riscul nu este doar pierderea unor tranșe punctuale, ci o deteriorare a credibilității României în negocierile privind plăți, jaloane și viitoarele alocări. Context politic invocat în analiză Textul îl menționează pe Sorin Grindeanu ca actor politic relevant în dinamica descrisă și afirmă că președintele Nicușor Dan ar avea un „sprijin evident” pentru demersul PSD împotriva premierului Ilie Bolojan, inclusiv prin lipsa unei reacții față de alianța cu AUR și prin posibile presiuni asupra PNL. Analiza mai leagă disputa de reforma companiilor de stat și de eșecuri repetate în selecția pentru AMEPIP (structura menționată ca „super-agenție” pentru guvernanța companiilor de stat), sugerând că miza ar include controlul politic asupra companiilor profitabile, în special din energie. Ce urmează, în termenii riscului financiar În măsura în care moțiunea produce o schimbare de guvern sau o reorientare a politicilor publice, analiza indică două consecințe imediate de urmărit: Capacitatea României de a închide rapid reformele și jaloanele PNRR înainte de termenul menționat (31 august). Menținerea traiectoriei de reducere a deficitului , pentru a evita escaladarea riscului de suspendare a fondurilor de coeziune în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Textul nu oferă un calendar procedural al moțiunii și nici estimări cuantificate pe fiecare risc în parte, dincolo de sumele menționate pentru PNRR (10 miliarde euro) și SAFE (16 miliarde euro), dar insistă că expunerea cumulată ar putea ajunge la „câteva zeci de miliarde de euro”. [...]
