Știri
Știri din categoria Politică
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării îl investighează pe George Simion după ce liderul AUR a folosit termenul „paraplegic” la adresa președintelui Nicușor Dan, iar Simion încearcă acum să-și justifice public formularea ca „metaforă”, potrivit Digi24.
Într-un interviu la Europa FM, George Simion a spus că prin „paraplegic” s-ar fi referit la „amorțire” și „paralizie”, asociind termenul cu modul în care ar arăta „guvernarea și președinția” lui Nicușor Dan. Simion a adăugat că, „din punctul [său] de vedere”, Nicușor Dan „în exprimarea publică, are o problemă”, susținând că nu știe dacă este vorba despre o problemă de sănătate și punând sub semnul întrebării capacitatea acestuia de a-și exercita funcția.
Miza imediată este una de reglementare: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a deschis o cercetare în urma unei sesizări primite vineri, pe fondul acuzației că Simion a utilizat „în sens peiorativ” termenul „paraplegic” atunci când s-a referit la președintele României.
Potrivit informațiilor din articol, episodul care a declanșat sesizarea a avut loc într-un discurs ținut la o întâlnire la Azomureș, joi, 23 aprilie, discurs care a fost publicat și pe rețelele sociale.
În intervenția citată de Digi24, Simion a afirmat că România „nu este guvernată” și l-a numit pe Nicușor Dan „un individ pus la Cotroceni, paraplegic”, susținând că președintele ar fi preocupat de AUR și de consultările cu partidele, în loc să se ocupe de „criza de la Azomureș”.
Articolul nu precizează un calendar al procedurii CNCD sau posibile măsuri, dar deschiderea cercetării indică faptul că instituția va analiza dacă folosirea termenului se încadrează în discriminare, în contextul în care Simion susține că a fost vorba despre o „metaforă” pentru „amorțire” și „paralizie”.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan respinge din start scenariul unui premier propus de AUR , spunând că varianta în care partidul ar veni la Cotroceni cu numele lui Călin Georgescu „este exclusă în practică”, potrivit news.ro . Mesajul fixează o linie de demarcație politică în plină tensiune pe tema majorităților și a direcției externe a României. Declarațiile au fost făcute luni, în Armenia, după ce liderul AUR, George Simion, l-a acuzat pe șeful statului că greșește refuzând dialogul cu AUR și tratând partidul drept „extremist”. „Extremist”, termen evitat; falia rămâne „pro-occidental” vs „antioccidental” Nicușor Dan a spus că a evitat încă din campania electorală să folosească eticheta de „extremist” la adresa AUR, preferând o delimitare pe axa orientării externe și a tipului de discurs promovat în societate. „Eu m-am ferit să folosesc cuvântul extremist, încă din campania electorală. Am vorbit de direcția occidentală-antioccidentală, am vorbit de forțe politice care promovează colaborarea, forțe politice care promovează ura, dezbinarea în societate. (…) Cuvântul extremist m-am ferit să-l folosesc.” Președintele a adăugat că, în continuare, vede o diferență între „forțe pro-occidentale” și „forțe antioccidentale” în România, „între care și AUR”, indicând drept exemplu o „ultimă manifestare” legată de solicitarea Statelor Unite privind folosirea bazelor românești. Cotroceni: „Scenariul Călin Georgescu premier” – „exclus” Întrebat despre anunțul AUR că va merge la Cotroceni cu o propunere de premier în persoana lui Călin Georgescu, Nicușor Dan a respins categoric această posibilitate. „Acest scenariu este exclus, el e bun de titlu de ziar, dar e exclus în practică.” [...]
AUR își mobilizează integral parlamentarii pentru moțiunea de cenzură , iar miza imediată este dacă opoziția poate transforma votul de marți într-un test real de majoritate care să blocheze Guvernul Bolojan, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că „este exclus” ca vreun parlamentar AUR să nu voteze moțiunea, invocând disciplina de partid. Declarația vine înaintea dezbaterii moțiunii de cenzură, programată marți. Ce înseamnă pentru aritmetica din Parlament Mesajul transmis de AUR indică o strategie de reducere a riscului de absențe sau „derapaje” la vot într-un moment în care fiecare vot poate conta. În varianta relatată de Agerpres, Peiu a afirmat că toți cei 90 de parlamentari ai AUR vor fi prezenți la dezbatere și vor vota în favoarea moțiunii. Totodată, Peiu a precizat că AUR nu va impune parlamentarilor săi „votul la vedere”, susținând însă că nu se așteaptă ca cineva să nu voteze moțiunea. Ce urmează după vot și unde se mută presiunea Întrebat despre o eventuală propunere de premier din partea AUR, Peiu a condiționat discuția de eventuale consultări la Cotroceni, menționând că președintele Nicușor Dan nu ar dori să acorde AUR un rol în Executiv, conform relatării Agerpres. În același context, Peiu a vorbit și despre limitele unei posibile majorități AUR–PSD și a susținut că „nu există noțiunea de guvern minoritar”, pe motiv că nu ar avea voturile necesare pentru învestire. [...]
George Simion mizează pe voturile PSD pentru a demite Guvernul Bolojan , susținând că „aritmetica politică” face ca moțiunea de cenzură să aibă „o șansă de 99%” să treacă la votul programat a doua zi, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute luni, la Europa FM, în emisiunea „România în direct”, moderată de Cătălin Striblea. Liderul AUR a spus că se bazează pe faptul că PSD a ieșit primul la alegerile din 1 decembrie 2024, iar AUR este „partidul numărul 2”, ceea ce ar crea, în opinia sa, o majoritate suficientă pentru adoptarea moțiunii. Miza politică: schimbarea majorității care a ținut Guvernul în funcție Simion a afirmat că Guvernul condus de Ilie Bolojan „a stat” până acum pentru că a fost susținut de PSD și că, din perspectiva sa, elementul nou este retragerea sprijinului PSD pentru actuala guvernare, pe care a numit-o „așa-zisă pro-europeană”. Totodată, liderul AUR a argumentat că formațiunea sa nu poate „oferi acestei guvernări o majoritate”, invocând faptul că în ultimele 10 luni AUR a fost critic și a depus mai multe moțiuni de cenzură. Atacuri la Nicușor Dan și poziționarea față de PSD În același context, Simion a lansat atacuri la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că este „cel mai bun prieten al PSD-ului”. Întrebat dacă AUR consideră în continuare PSD un partid corupt, Simion a răspuns că „este evident”, dar a mutat accentul pe obiectivul imediat al moțiunii: „Este evident acest lucru, pentru că nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de trecutul partidelor pe care noi le contestăm. Dar mâine avem o moțiune de cenzură.” Critici la adresa lui Ilie Bolojan: „măsuri nefaste” și impact asupra vulnerabililor Simion a susținut că guvernarea ar fi afectat „oamenii vulnerabili” și „economia României” prin măsurile luate și a afirmat că Bolojan „în loc să taie prima oară de la clasa privilegiată” ar fi vizat „persoanele cu dizabilități, mame, pensionari”. Ce urmează: votul pe moțiunea de cenzură este programat a doua zi, iar Simion susține că rezultatul este practic decis de configurația parlamentară și de poziționarea PSD. [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan aduce AUR și PSD în aceeași inițiativă parlamentară , iar George Simion încearcă să limiteze costul politic al acestei asocieri, menținând public eticheta de „partid corupt” pentru PSD, potrivit Antena 3 . Liderul AUR a fost întrebat la Europa FM dacă PSD „rămâne un partid corupt”, după ce formațiunea sa a depus o moțiune de cenzură comună cu social-democrații. Simion evitase să răspundă la aceeași întrebare cu o săptămână înainte, într-o conferință de presă, notează publicația. „Este evident acest lucru, pentru să nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de prezentul și trecutul partidelor pe care le contestăm.” În același context, Simion a legat însă agenda imediată a partidului de moțiunea de cenzură și de obiectivul de a-l „da pe Ilie Bolojan jos”, precizând că documentul a fost semnat „cu parlamentari de la alte partide”. Ce înseamnă politic: cooperare punctuală, mesaj de delimitare Declarațiile vin pe fondul unei tensiuni între discursul tradițional anti-PSD al AUR și colaborarea punctuală din Parlament, atunci când există un interes comun. În cazul moțiunii împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, Antena 3 arată că inițiativa a strâns semnături din mai multe tabere, însă „cele mai multe” au venit de la PSD și AUR. Întrebat dacă PSD este „pro-european”, Simion a răspuns că nu poate face această afirmație, potrivit aceleiași surse. Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată, iar miza imediată este dacă majoritatea necesară pentru demiterea guvernului poate fi construită dincolo de această convergență temporară PSD–AUR. [...]
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD împreună cu AUR riscă să adâncească instabilitatea politică , într-un moment în care „deficitul de încredere” devine o problemă mai apăsătoare decât cel bugetar, potrivit unei analize publicate de HotNews . Politologul Ioan Stanomir plasează episodul în seria crizelor care au marcat regimul politic după finalul lui 2024 și avertizează asupra efectelor instituționale ale blocajului. În lectura autorului, România nu ar fi reușit să refacă „punțile simbolice și instituționale” afectate de criza de la finele lui 2024, iar impasul actual ar arăta limitele unei stabilități mai degrabă „etalate atent” decât consolidate. Miza, în această cheie, nu este doar schimbarea unei majorități, ci vulnerabilizarea arhitecturii democratice. Ce înseamnă moțiunea: majoritate nouă, dar și risc de escaladare instituțională Stanomir notează că o moțiune de cenzură poate duce la formarea unei noi majorități de guvernare. În același timp, o asemenea reconfigurare ar putea pune presiune pe poziția șefului statului, inclusiv printr-un scenariu de suspendare, descris ca nefiind „întru totul improbabil”. Analiza leagă explicit o eventuală suspendare de riscul revenirii în prim-plan a lui Călin Georgescu, pe fondul unei anxietăți sociale care poate amplifica „fascinația” pentru un „mesianism post-ceaușist”. Unghiul central: rolul președintelui ca factor de stabilitate și limitare a derapajelor Textul insistă că președintele nu poate rămâne un „observator neutru” și că legitimitatea dată de vot îl obligă să impună o direcție internă și externă. Lecția mandatelor lui Klaus Iohannis este invocată ca avertisment: „dispariția” unui președinte din jocul politic ar crea spațiu pentru demagogie și radicalism. În acest cadru, Nicușor Dan este îndemnat să evite o președinție „absentă”, care ar condamna mandatul la irelevanță. La un an de la alegerea sa, autorul susține că ezitarea și ambiguitatea ar fi alimentat criza de profunzime, iar „tăcerea” ar slăbi democrația. Cât „șantaj” are PSD și care sunt constrângerile Stanomir apreciază că „potențialul de șantaj” al PSD ar fi, în final, limitat, din două motive invocate în text: alegerile anticipate ar putea fi „fatale” pentru PSD; o guvernare alături de AUR este descrisă drept o perspectivă „delicată”. Concluzia autorului este că șeful statului are „datoria” de a afirma limitele care nu pot fi încălcate, iar „fermitatea prudentă” ar fi prima calitate necesară într-un astfel de context. Textul menționat de HotNews este semnat de Ioan Stanomir și este indicat ca apărut inițial pe Contributors, cu trimitere la articolul „România: un regim în criză”, publicat pe Contributors . [...]
O eventuală schimbare de guvern pe fondul moțiunii PSD-AUR riscă să blocheze sau să pună sub semnul întrebării finanțări europene și programe asociate de ordinul zecilor de miliarde de euro , pe fondul unei posibile abandonări a reformelor asumate de România, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza, în lectura autorului, nu este doar politică, ci una cu efect direct asupra fluxurilor de bani UE și asupra capacității României de a-și finanța investițiile și ajustarea bugetară. Textul susține că „războiul anti-reforme” ar putea costa România „câteva zeci de miliarde de euro” și argumentează că un guvern „anti-reformist” sau unul care „va mima reformele” ar pune în pericol atât plăți viitoare, cât și bani deja încasați, prin mecanismele de condiționalitate ale Uniunii Europene. Cinci canale de finanțare expuse, potrivit analizei Autorul identifică cinci direcții principale în care România ar putea pierde bani sau ar putea întâmpina blocaje dacă reformele sunt întârziate ori inversate: Fondurile rămase de atras din PNRR : analiza indică faptul că România „mai are de luat circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, condiționat de reforme precum salarizarea în sectorul public, reforma companiilor de stat, reforme în energie, modernizarea PIAS/Cardului de sănătate și digitalizarea spitalelor. Este menționat și un termen-limită: 31 august (în text, „adică 4 luni” de la data publicării). Banii deja primiți din PNRR , care ar putea fi ceruți înapoi dacă reformele sunt anulate, printr-un mecanism prevăzut în regulamentul PNRR. Ca exemplu este dat jalonul de decarbonizare , în contextul restructurării Complexului Energetic Oltenia și al concedierilor. Împrumuturile de 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru domeniul militar prin programul SAFE , unde analiza afirmă că PSD ar vrea influență în alocare, iar AUR ar fi anunțat că vrea să oprească programul, ceea ce ar putea afecta derularea contractelor. Fondurile de coeziune , care ar putea fi suspendate dacă România ratează țintele de deficit bugetar în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv . Textul notează că guvernul Bolojan ar fi reușit în 2025 scăderea deficitului „în premieră” după cinci ani de creștere și că a „stopat, temporar” riscul de suspendare, dar avertizează că o schimbare de politici ar redeschide subiectul. Viitoarele fonduri UE din următorul buget multianual, aflat în negociere, unde o parte din alocări ar urma să fie condiționate de reforme „exact ca în cazul PNRR”. Analiza susține că o absorbție slabă pe PNRR ar putea fi folosită ca argument pentru tăieri viitoare. De ce contează economic: condiționalitatea devine mai greu de „negociat” Un punct central al textului este că, în trecut, România ar fi beneficiat de o anumită toleranță europeană față de întârzieri sau reforme incomplete, pe argumentul politic al ținerii „extremiștilor” departe de putere. Autorul susține că această justificare ar deveni mai puțin credibilă în contextul cooperării PSD-AUR pe moțiune, ceea ce ar reduce spațiul de manevră în relația cu Comisia Europeană și statele membre. În această logică, riscul nu este doar pierderea unor tranșe punctuale, ci o deteriorare a credibilității României în negocierile privind plăți, jaloane și viitoarele alocări. Context politic invocat în analiză Textul îl menționează pe Sorin Grindeanu ca actor politic relevant în dinamica descrisă și afirmă că președintele Nicușor Dan ar avea un „sprijin evident” pentru demersul PSD împotriva premierului Ilie Bolojan, inclusiv prin lipsa unei reacții față de alianța cu AUR și prin posibile presiuni asupra PNL. Analiza mai leagă disputa de reforma companiilor de stat și de eșecuri repetate în selecția pentru AMEPIP (structura menționată ca „super-agenție” pentru guvernanța companiilor de stat), sugerând că miza ar include controlul politic asupra companiilor profitabile, în special din energie. Ce urmează, în termenii riscului financiar În măsura în care moțiunea produce o schimbare de guvern sau o reorientare a politicilor publice, analiza indică două consecințe imediate de urmărit: Capacitatea României de a închide rapid reformele și jaloanele PNRR înainte de termenul menționat (31 august). Menținerea traiectoriei de reducere a deficitului , pentru a evita escaladarea riscului de suspendare a fondurilor de coeziune în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Textul nu oferă un calendar procedural al moțiunii și nici estimări cuantificate pe fiecare risc în parte, dincolo de sumele menționate pentru PNRR (10 miliarde euro) și SAFE (16 miliarde euro), dar insistă că expunerea cumulată ar putea ajunge la „câteva zeci de miliarde de euro”. [...]
