Știri
Știri din categoria Politică
O eventuală schimbare de guvern pe fondul moțiunii PSD-AUR riscă să blocheze sau să pună sub semnul întrebării finanțări europene și programe asociate de ordinul zecilor de miliarde de euro, pe fondul unei posibile abandonări a reformelor asumate de România, potrivit unei analize publicate de G4Media. Miza, în lectura autorului, nu este doar politică, ci una cu efect direct asupra fluxurilor de bani UE și asupra capacității României de a-și finanța investițiile și ajustarea bugetară.
Textul susține că „războiul anti-reforme” ar putea costa România „câteva zeci de miliarde de euro” și argumentează că un guvern „anti-reformist” sau unul care „va mima reformele” ar pune în pericol atât plăți viitoare, cât și bani deja încasați, prin mecanismele de condiționalitate ale Uniunii Europene.
Autorul identifică cinci direcții principale în care România ar putea pierde bani sau ar putea întâmpina blocaje dacă reformele sunt întârziate ori inversate:
Un punct central al textului este că, în trecut, România ar fi beneficiat de o anumită toleranță europeană față de întârzieri sau reforme incomplete, pe argumentul politic al ținerii „extremiștilor” departe de putere. Autorul susține că această justificare ar deveni mai puțin credibilă în contextul cooperării PSD-AUR pe moțiune, ceea ce ar reduce spațiul de manevră în relația cu Comisia Europeană și statele membre.
În această logică, riscul nu este doar pierderea unor tranșe punctuale, ci o deteriorare a credibilității României în negocierile privind plăți, jaloane și viitoarele alocări.
Textul îl menționează pe Sorin Grindeanu ca actor politic relevant în dinamica descrisă și afirmă că președintele Nicușor Dan ar avea un „sprijin evident” pentru demersul PSD împotriva premierului Ilie Bolojan, inclusiv prin lipsa unei reacții față de alianța cu AUR și prin posibile presiuni asupra PNL.
Analiza mai leagă disputa de reforma companiilor de stat și de eșecuri repetate în selecția pentru AMEPIP (structura menționată ca „super-agenție” pentru guvernanța companiilor de stat), sugerând că miza ar include controlul politic asupra companiilor profitabile, în special din energie.
În măsura în care moțiunea produce o schimbare de guvern sau o reorientare a politicilor publice, analiza indică două consecințe imediate de urmărit:
Textul nu oferă un calendar procedural al moțiunii și nici estimări cuantificate pe fiecare risc în parte, dincolo de sumele menționate pentru PNRR (10 miliarde euro) și SAFE (16 miliarde euro), dar insistă că expunerea cumulată ar putea ajunge la „câteva zeci de miliarde de euro”.
Recomandate
Escaladarea conflictului din PNL prelungește criza guvernării și alimentează incertitudinea politică , în condițiile în care eurodeputatul liberal Rareș Bogdan îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan că refuză să plece de la guvernare, deși partidul „și-a asumat să treacă în opoziție”, potrivit G4Media . În declarațiile citate, Rareș Bogdan susține că „singurul câștigător al crizei politice” ar fi AUR, pe fondul blocajului și al disputelor din jurul guvernării. El afirmă că, „în niciun sondaj”, AUR „nu mai coboară sub 40%” și descrie situația drept „circ politic”. Acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan Rareș Bogdan îl învinovățește pe Ilie Bolojan pentru menținerea tensiunilor și pentru modul de gestionare a guvernării, afirmând că premierul demis „se încăpățânează să stea la guvernare”, pe care „în momentul acesta n-o mai gestionează, sau o gestionează foarte prost”. Totodată, eurodeputatul PNL îl acuză pe Bolojan că ar fi devenit „agent electoral pentru AUR”, argumentând că nu l-ar fi auzit „să zică un singur cuvințel împotriva AUR”. Miza politică: relația cu PSD și ieșirea din blocaj În același context, Rareș Bogdan afirmă că, în opinia sa, dacă PSD ar anunța că votează un guvern PNL cu Ilie Bolojan premier, în PNL „nu ar mai exista nicio rezoluție anti-PSD”. „Sunt absolut convins că dacă PSD ar anunța mâine că ar vota un guvern PNL cu Bolojan premier nu va mai fi nicio problemă din partea PNL, nu ar mai exista nici o rezoluție anti PSD (…)” El adaugă că, din perspectiva sa, „singurul care mai vrea să rezolve criza politică” este președintele României, Nicușor Dan . De ce contează Mesajul eurodeputatului indică o fractură internă în PNL pe tema guvernării și a raportării la PSD, într-un moment în care prelungirea crizei politice menține un nivel ridicat de incertitudine. În lectura lui Rareș Bogdan, această dinamică avantajează AUR în plan electoral, pe fondul nemulțumirii publice și al lipsei unei soluții rapide de stabilizare. [...]
AUR rămâne pe primul loc, dar creșterea PNL schimbă calculele de guvernare , într-un context în care o treime dintre români văd alegerile anticipate drept soluția principală de ieșire din criza politică, potrivit unui sondaj citat de HotNews . AUR este creditat la începutul lui iulie cu 36,4% din intențiile de vot (față de 35,8% în aprilie), în timp ce PNL urcă pe locul doi cu 22,4% și consemnează cea mai mare creștere față de aprilie, când era la 14,2%. Sondajul este realizat de Agenția de Rating Politic . Cum arată ierarhia partidelor în sondaj Pe locul trei se află PSD, cu 17,9% în iulie (17,2% în aprilie), după ce în aprilie era pe locul doi. USR este la 10,5% (11,2% în aprilie), iar UDMR este creditat cu 4,9%. S.O.S România și POT ar fi sub pragul electoral de 5%: S.O.S România are 2,9%, iar POT 1,3%, ambele în scădere față de aprilie (6%, respectiv 3,3%). Anticipatele, opțiunea dominantă pentru ieșirea din criză Întrebați care ar fi cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice, 33,2% dintre respondenți indică alegerile anticipate. Alte opțiuni menționate în sondaj: refacerea Coaliției PSD–PNL–USR–UDMR: 11,4%; guvern tehnocrat: 11,3%; guvern AUR–PSD: 6,8%; rotativa: 5,7%; susținerea AUR pentru un guvern minoritar în jurul PNL: 4%; susținerea AUR pentru un guvern minoritar în jurul PSD: 3,7%. Cine ar fi preferat ca premier și cât de mare e respingerea opțiunilor actuale Majoritatea respondenților (56,1%) spun că niciuna dintre propunerile de premier vehiculate până acum nu este potrivită. Dintre numele testate, Sorin Grindeanu este indicat de 11,5%, iar Siegfried Mureșan de 8,7%. Metodologie Sondajul Agenției de Rating Politic a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie, telefonic și online, pe un eșantion de 1.774 de persoane. Eroarea statistică la nivel național este de 2,8%. [...]
Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv că ar prelungi incertitudinea fără să deblocheze majoritatea , în condițiile în care sondajele ar indica o configurație parlamentară similară celei actuale, potrivit G4Media . Mesajul vine pe fondul negocierilor dintre partide pentru formarea unei majorități și a unui guvern. Într-un interviu pentru Antena3-CNN, șeful statului a spus că variantele discutate în prezent de partidele parlamentare nu ar strânge o majoritate în Parlament, referindu-se la discuțiile dintre PNL-USR-UDMR și PSD privind nominalizări precum Siegfried Mureșan, respectiv Sorin Grindeanu. „Niciuna din aceste două variante nu strâng majoritate… Nu e atributul meu să găsesc soluții pentru o majoritate (…) răspunsul nu e doar cine să fie premier, ci și care să fie programul de guvernare, cine să fie secretarii de stat, prefecții și așa mai departe”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: costul politic al „lunilor pierdute” și blocajul prelungit Întrebat despre alegeri anticipate ca soluție la criza politică, Nicușor Dan a respins ipoteza, argumentând că este „un scenariu puțin probabil” și că nu ar rezolva blocajul. Președintele a invocat sondajele, care ar arăta că rezultatul ar fi, în esență, același, ceea ce ar însemna reluarea impasului după câteva luni de campanie și proceduri electorale. „Toate sondajele spun că am avea aceeași configurație parlamentară și asta ar însemna să avem același blocaj politic. De ce să pierdem câteva luni cu alegerile anticipate să mărim starea de incertitudine și să ajungem la același rezultat?”, a spus el. În această logică, responsabilitatea pentru ieșirea din criză rămâne la partide, iar președintele spune că așteaptă ca liderii politici să agreze o soluție care să aibă șanse să treacă de votul Parlamentului. Mesaj către populație: „pe extern, să fie liniștiți”; pe intern, referire la PNRR În același context, Nicușor Dan a transmis că, pe plan extern, românii „să fie liniștiți” în privința protecției țării, făcând referire la un summit NATO din Turcia, care ar confirma „unitatea între aliați”. Pe plan intern, a admis că situația „nu este cea mai fericită”, dar a indicat existența unei „voințe” pe chestiuni esențiale, invocând acordul pentru rezolvarea situației legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . [...]
Constantin Toma susține că PSD este condus, în fapt, de Olguța Vasilescu și Claudiu Manda , iar Sorin Grindeanu ar prelua și ar amplifica mesajele venite din această zonă de influență, potrivit HotNews . Miza declarației este una de putere internă: cine stabilește agenda publică a partidului și cum se propagă deciziile în PSD. Primarul Buzăului a făcut afirmațiile la „Podcasturile Cotidianul”, iar HotNews notează că acesta este citat de News.ro . În declarația sa, Toma spune că mesajele publice „pleacă de la Olguța” și sunt apoi preluate de diverse voci din partid. Exemplul invocat: disputa cu premierul pe tema Electrocentrale Craiova Toma a legat această dinamică de conflictul dintre Olguța Vasilescu și premierul Ilie Bolojan, pe tema Electrocentrale Craiova, când vicepreședinta PSD l-a acuzat pe prim-ministru că a refuzat alocarea banilor necesari achitării datoriilor societății. Potrivit lui Toma, după ce Vasilescu a cerut demisia premierului, mesajul „s-a transmis în valuri către tot PSD-ul”, iar Grindeanu „nu a făcut decât să preia cele spuse de Olguța” și să le ducă „la alt nivel”, în calitate de președinte al partidului. „Cea mai ascultată voce” și centrul de influență din Oltenia În aceeași intervenție, Toma a argumentat că Oltenia ar fi „cea mai puternică parte a PSD-ului”, cu influență „de mai mult timp”, și a subliniat pozițiile din conducere: Olguța Vasilescu este vicepreședinte, iar Claudiu Manda, soțul acesteia, este secretar general al partidului. Întrebat dacă sugerează că Sorin Grindeanu „nu gândește cu capul său”, Toma a răspuns că „o fi gândind”, dar a insistat asupra diferenței de putere internă. Concluzia sa, reluată explicit, a fost: „Cea mai ascultată voce din PSD nu este Sorin Grindeanu, este Olguţa Vasilescu.” [...]
PNL ia în calcul un „guvern de armistițiu” cu premier independent și rotativă , ca soluție de avarie pentru deblocarea negocierilor de la Cotroceni, în condițiile în care PSD și liberalii își resping reciproc propunerile de prim-ministru, potrivit HotNews . Miza imediată este evitarea prelungirii blocajului politic, după ce ultima rundă de discuții s-a încheiat fără rezultat. Liderii PNL, PSD, UDMR, USR și ai Minorităților sunt așteptați luni la Cotroceni, într-o nouă încercare a președintelui Nicușor Dan de a debloca formarea guvernului, spun surse din fosta coaliție citate de publicație. Pe masa negocierilor rămân două nume de premier: Siegfried Mureșan (susținut de PNL-USR-UDMR) și Sorin Grindeanu (susținut de PSD). Scenariul PNL: premier independent, miniștri politici și rotativă Conform surselor din PNL, liberalii ar accepta să renunțe la varianta Siegfried Mureșan într-un singur scenariu: un „guvern de armistițiu”, adică un premier independent care conduce o echipă de miniștri politici. În această formulă, PNL insistă în continuare pe „rotativă” (schimbarea premierului la jumătatea mandatului, pe baza unui acord politic). Compromisul descris de surse ar presupune ca premierul independent să guverneze: în prima jumătate a mandatului cu miniștri PNL-USR-UDMR; în a doua jumătate cu miniștri PSD. Ca variantă „neutră” de premier este menționat Alexandru Nazare, potrivit acelorași surse. Condițiile PSD: tehnocrat posibil, dar rotativa doar cu PSD la început Dinspre PSD, surse citate de HotNews spun că social-democrații nu exclud un guvern cu premier tehnocrat (tehnocrat = fără apartenență politică), dar cu miniștri politici. În schimb, rotativa ar fi acceptată doar dacă premierul este politic și dacă PSD începe mandatul. În paralel, PNL ar cere un acord cu termeni „foarte clari” pe care PSD să și-l asume. Sorin Grindeanu a declarat că este dispus la un asemenea angajament, însă doar dacă liberalii acceptă ca PSD să primească mandatul de premier. Contextul blocajului și opțiunea unei coaliții fără USR Ultima întâlnire în acest format la Cotroceni a avut loc pe 26 iunie, când PSD a rămas pe varianta Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Mureșan. Atunci, Nicușor Dan a spus că s-a revenit la „blocajul politic” și a acuzat PNL că și-a schimbat poziția în timpul negocierilor, potrivit unei postări citate de HotNews (detalii în HotNews ). Separat, Kelemen Hunor a avansat ideea refacerii coaliției PNL-PSD-UDMR, cu USR în opoziție. Varianta ar fi agreată de Sorin Grindeanu, dar respinsă de Dominic Fritz și Ilie Bolojan, conform informațiilor din articol. În pragul noilor consultări, semnalele rămân limitate: HotNews notează că nu există indicii că PNL ar susține un guvern PSD în altă formulă decât una cu rotativă, cu guvern PNL-USR-UDMR în prima parte. Totodată, partidele ar fi renunțat la planul unei întâlniri la finalul săptămânii pentru discuții despre PNRR, după invitația de la Cotroceni. [...]
PSD își îngustează opțiunile de coaliție și împinge USR spre margine , în timp ce indică drept variante preferate o formulă „pro-europeană” cu PNL (dar „fără Ilie Bolojan ”) și UDMR, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , are miză operațională: conturează liniile roșii ale partidului în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. USR, „ultima opțiune” în logica PSD Claudiu Manda a spus că, în acest moment, „prima noastră opțiune” este găsirea voturilor necesare într-o „coaliție pro-europeană”, „mai degrabă alături de UDMR”, iar USR ar fi ajuns „ultima opțiune”, despre care PSD „începem să o spunem că nu mai este opțiune”. În același context, Manda a relatat reacția din interiorul partidului după ce „Sorin” (menționat doar cu prenumele în relatarea citată) ar fi spus, într-o ședință cu grupurile parlamentare, că PSD nu își dorește să continue dialogul cu USR. „Au fost, ca să zic așa, aplauze și bucurii, ca și când a dat România gol la mondiale.” Declarațiile au fost făcute „la Cotidianul”, conform news.ro, fără alte detalii despre cadrul exact al intervenției. PNL și UDMR, variantele preferate; condiția „fără Ilie Bolojan” Manda a afirmat că, dacă ar fi întrebați, „o majoritate covârșitoare” din PSD nu își dorește o guvernare alături de USR, dar ar fi de acord cu: o guvernare alături de PNL, „fără Ilie Bolojan”; o guvernare în care UDMR „poate să fie alături”. „Cam acestea sunt primele noastre opțiuni.” De ce contează Semnalul public al conducerii PSD indică o repoziționare practică în negocierile de majoritate: USR este descris explicit ca opțiune marginală, în timp ce PNL și UDMR sunt prezentate drept parteneri acceptabili, cu o condiționare nominală în cazul PNL. În lipsa altor detalii din sursă despre calendar sau formule concrete, rămâne de urmărit dacă această linie va fi preluată oficial în negocieri și cum va răspunde PNL la condiția invocată. [...]
