Știri
Știri din categoria Politică
PSD mizează pe o majoritate mai largă decât semnăturile strânse pentru moțiune, iar mesajul transmis cu o zi înainte de vot indică negocieri în curs pentru a atinge pragul de demitere a Guvernului Bolojan, potrivit news.ro.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, afirmă că moțiunea de cenzură „trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”. PSD și AUR au depus moțiunea cu 254 de semnături, iar pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi în Parlament, ceea ce ar duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Într-o postare pe Facebook, Manda susține că „actuala formulă de guvernare nu mai răspunde nevoilor reale ale oamenilor” și că votul de marți ar trebui să „închidă această etapă” și să creeze „premisele unei guvernări funcționale”.
Dincolo de pronosticul privind voturile, mesajul PSD pune accent pe reconfigurarea majorității după moțiune, cu o țintă explicită: o „majoritate pro-europeană” care să guverneze „stabil și predictibil”.
„Avem nevoie de decizii rapide şi asumate din partea tuturor liderilor pentru a construi o majoritate pro-europeană, capabilă să guverneze stabil şi predictibil, cu rezultate concrete pentru oameni.”
Manda leagă schimbarea guvernării de câteva direcții economice și sociale, fără a detalia măsuri concrete, dar cu o listă de priorități enunțate:
Votul asupra moțiunii este programat marți, iar pragul de 233 de voturi rămâne condiția formală pentru demiterea Executivului.
Recomandate
PNL își justifică sprijinul pentru un guvern cu miniștri PSD prin „asumarea răspunderii” , după ce a refuzat în urmă cu câteva luni să susțină formula Tomac, considerată un „paravan”, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, susține că diferența esențială ține de claritatea politică: PSD intră acum la guvernare cu propria echipă și își asumă explicit responsabilitatea. Într-o intervenție la B1 TV , Bolojan a spus că nu regretă decizia PNL de a nu susține Guvernul Tomac, invocând linia adoptată de partid după moțiunea de cenzură inițiată de PSD: liberalii au decis atunci că nu vor mai fi într-un guvern cu PSD. În opinia sa, PSD ar fi încercat să evite costurile politice ale guvernării, printr-un „joc dublu” în care era simultan la putere și în opoziție. De ce contează: miza este responsabilitatea politică, nu aritmetica parlamentară Bolojan argumentează că formula Tomac ar fi perpetuat ambiguitatea, pentru că PSD ar fi avut miniștri fără să își asume guvernarea în mod deschis. „Guvernul Tomac era o formulă de tip paravan: PSD avea miniștri, dar nu avea niciun fel de răspundere, nu era o asumare clară.” În schimb, liderul PNL spune că actuala formulă, rezultată din nominalizarea lui Luca Niculescu de către președintele României și din decizia PSD de a intra cu miniștri, „scoate” scena politică dintr-o „ipocrizie”, tocmai pentru că responsabilitatea este explicită. „Acest guvern, că ne place sau nu, ne scoate dintr-o anumită ipocrizie.” Critica scenariilor alternative și condiția intrării la guvernare Bolojan a respins și varianta unui Guvern Veștea, despre care afirmă că nu ar fi respectat „spiritul democrației parlamentare” și ar fi avantajat PSD. Totodată, el a susținut că intrarea într-o coaliție trebuie decisă doar când există convingerea că pot fi implementate măsurile necesare, altfel costul este pierderea credibilității. În acest context, Bolojan a invocat perioada 2023–2024 ca exemplu negativ, afirmând că, deși „s-a aruncat cu bani pe proiecte”, a existat un vot „puternic antisistem”, iar probleme precum „nedreptăți” și „numiri clientelare” nu ar fi fost corectate. Tensiuni interne în PNL înainte de votul de învestire Bolojan a respins ideea că susținerea guvernului condus de Luca Niculescu i-ar pune în pericol poziția în partid și a spus că va rămâne la conducerea PNL atât timp cât formațiunea consideră că îi este utilă. A admis însă existența unor opinii diferite în partid, inclusiv din partea celor care și-ar fi dorit participarea PNL la guvernare și obținerea de funcții. În același timp, liderul liberal s-a declarat convins că parlamentarii PNL vor respecta decizia partidului la votul de învestire, chiar dacă există rezerve legate de prezența PSD în guvern. Separat, Adrian Veștea, fost premier desemnat, a criticat decizia conducerii PNL de a susține guvernul Niculescu fără ca liberalii să aibă miniștri, acuzând o schimbare de poziție față de PSD. Context suplimentar despre acest episod apare într-un material distinct al publicației: Adrian Veștea, fost premier desemnat, a lansat un atac la adresa conducerii PNL . [...]
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Niculescu de disciplina bugetară și de adoptarea bugetului , iar trecerea partidului în opoziție vine la pachet cu retragerea demnitarilor susținuți de liberali din funcții, potrivit Adevărul . Miza imediată este evitarea unui blocaj instituțional și a riscului ca unele servicii publice de bază să rămână fără finanțare în lipsa unei rectificări bugetare făcute de un guvern cu puteri depline. Ilie Bolojan a explicat că votul pentru cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu ar fi fost acordat „în condiții normale”, invocând componența guvernului, dar a susținut că România are nevoie de un executiv funcțional după o criză politică prelungită. În argumentația sa, un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, iar unele sume prevăzute inițial de ministere pentru servicii de bază ar fi fost deja epuizate, ceea ce ar face necesară o rectificare bugetară. „Ca efect al deciziei de a intra în opoziție, demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare și nu vor mai ocupa posturile.” Acord pe termen limitat: deficit, fonduri europene și bugetul Președintele PNL a spus că sprijinul este condiționat printr-un acord pe care urmează să îl semneze cu premierul desemnat. Conform declarațiilor sale, documentul ar include angajamentul de a păstra țintele de deficit asumate de România, cu obiectivul de a menține accesul la fonduri europene și de a proteja percepția de „țară sigură pentru investitori”. Bolojan a precizat că acordul ar fi valabil pe o durată limitată, „până după aprobarea legii bugetului”, pe care a descris-o drept importantă pentru ratingul României și pentru stabilitatea din anii următori. Ce urmează: demisii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar putea lua în calcul o moțiune de cenzură în primăvară, dar numai dacă înțelegerile din acord nu sunt respectate. „Dacă acest acord este respectat, nu va depune această moțiune. Dacă nu se respectă aceste înțelegeri, atunci vom putea depune o moțiune de cenzură.” Bolojan a admis și costul politic al deciziei, spunând că aceasta poate dezamăgi electoratul PNL, însă a argumentat că fără rectificarea bugetară „în următoarea perioadă” situația s-ar complica. [...]
George Simion susține că AUR este ținta unei presiuni publice menite să-i forțeze să voteze viitorul Guvern propus de Luca Niculescu , legând scandalul „capului de porc” de miza votului din Parlament, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat duminică seară pe Facebook, liderul AUR afirmă că, în ultimele zile, a devenit subiectul unei „campanii” de atacuri și că atenția mediatică s-ar fi mutat de la teme precum taxele, datoria publică, închiderea fabricilor sau creșterea prețurilor către „George Simion, pericol național”. În același mesaj, el respinge acuzațiile și vorbește despre „acuzații nefondate”, „înscenări” și „verdicte televizate”. Legătura făcută de Simion: scandalul și votul pentru Cabinetul Niculescu Simion sugerează că tensiunile apărute după acuzațiile lansate de Marius Lulea ar urmări slăbirea AUR „într-un moment critic”, anume votul din Parlament pentru Cabinetul propus de Luca Niculescu . Liderul AUR spune că se încearcă, prin „zgomot” public, determinarea partidului să „cedeze” și să voteze „cum i se spune”. În același context, Simion cere anchete și probe, nu concluzii trase în spațiul public, și afirmă că statul ar trebui să-și facă datoria în cazul lui Marius Lulea și „în toate celelalte cazuri grave” care ar fi vizat AUR în ultima perioadă. Poziția AUR față de noul Guvern Mesajul lui Simion include și o poziționare explicită împotriva susținerii noului Guvern. El afirmă că AUR nu va vota Cabinetul propus și adaugă că partidul nu se dezice de „principiile” sale și nici de Călin Georgescu, pe care îl invocă drept element de continuitate politică. Ce a spus Marius Lulea și ce se știe despre incident Potrivit relatării, Marius Lulea – cofondator AUR, exclus recent din partid – a sesizat Poliția după ce un cap de porc ar fi fost lăsat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la poarta locuinței sale din județul Ilfov. Lulea spune că interpretează gestul ca pe o amenințare cu moartea. El a declarat pentru Antena 3 CNN că, întrebat despre suspiciuni privind autorul, „l-am nominalizat pe domnul George Simion”. Adevărul amintește și contextul acuzațiilor formulate de Lulea, cu detalii într-un material separat: Adevărul . În acest stadiu, din informațiile prezentate în sursă nu rezultă concluzii ale anchetei sau probe publice care să confirme acuzațiile; Simion cere explicit investigații rapide și bazate pe dovezi. [...]
Disputa Fritz–Simonis reaprinde incertitudinea politică în jurul stadionului Dan Păltinișanu , un proiect de infrastructură sportivă cu miză administrativă pentru Timișoara, pe fondul acuzațiilor reciproce privind cine a „deblocat” investiția, potrivit Mediafax . Dominic Fritz, lider USR și fost primar al Timișoarei, îl acuză pe Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș , că ar fi „obsedat” să fie „ctitor unic” al stadionului și că ar întreține o narațiune falsă despre blocarea și deblocarea proiectului. Fritz susține că Simonis ar fi invocat, într-o conferință de presă, o „legendă bizară” potrivit căreia Ilie Bolojan ar fi venit la Timișoara în luna mai pentru a anunța deblocarea, dar s-ar fi răzgândit după o întâlnire la Primărie cu Fritz, informație pe care Simonis ar fi pretins că o știe de la „o sursă secretă”. „Nu poți reconstrui fotbalul timișorean mințind”, a scris Dominic Fritz pe Facebook. Fritz mai afirmă că „discuția” dintre el și Bolojan, așa cum ar fi fost descrisă de Simonis, este „minciună cap coadă”, adăugând că acest lucru ar fi fost confirmat „azi” și de Ilie Bolojan. În același mesaj, Fritz spune că Primăria Timișoara ar fi oferit „chiar susținere financiară” pentru proiect și că el a fost „mereu un susținător asumat” al stadionului Dan Păltinișanu, făcând o comparație cu Arena Eroii Timișoarei, pe care o descrie ca stadion construit „de la zero”. De ce contează: proiectul rămâne prins în conflict politic Schimbul de acuzații mută din nou proiectul stadionului în zona de confruntare politică locală, cu potențial de a complica coordonarea între instituții și de a alimenta neîncrederea publică în jurul unei investiții așteptate de comunitate. Fritz susține că, „în lipsa rezultatelor administrative”, Simonis ar avea „nevoie disperată de dușmani imaginari și blocaje inventate”. În finalul mesajului, Fritz afirmă că eforturile pentru infrastructura sportivă din Timișoara ar fi „otrăvite” de „obsesiile și orgoliile” președintelui PSD al Consiliului Județean și anticipează că atât el, cât și Bolojan vor fi „acuzați de toate relele lumii, mai ales acolo unde au rezolvat ceva”. [...]
