Știri
Știri din categoria Apărare
Finlanda intră într-un mecanism de achiziții comune de armament pentru Ucraina, o mișcare care poate schimba modul în care statele europene își coordonează comenzile și logistica de apărare, cu efecte directe asupra transparenței și rezilienței lanțurilor de aprovizionare, potrivit G4Media.
Forțele de apărare finlandeze au anunțat că țara s-a alăturat Coaliției pentru Achiziții Reziliente și Sprijin Unificat (CORPUS), o alianță formată din șapte state, axată pe achiziționarea coordonată de echipamente de apărare pentru Ucraina. Informația este transmisă de EFE, citată de Agerpres.
Coaliția a fost înființată la Kiev pe 30 aprilie, la inițiativa Ucrainei. În prezent, reunește agențiile de achiziții de arme și logistică ale forțelor armate din:
Potrivit forțelor de apărare finlandeze, CORPUS funcționează ca o platformă de colaborare care combină experiența Ucrainei în achiziție și întreținere în timp de război cu expertiza partenerilor în dezvoltarea capabilităților de apărare.
Obiectivele coaliției vizează:
CORPUS este deschis și altor state, cu condiția adoptării memorandumului de cooperare semnat la Kiev și a obținerii acordului unanim al partenerilor existenți. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul unor noi aderări sau despre volumele de achiziții avute în vedere.
Recomandate
Ucraina și Germania își coordonează dezvoltarea apărării antibalistice , într-un acord care poate accelera transferul de tehnologie și producția de echipamente militare în Europa, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor cu rachete balistice. Informația a fost prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , potrivit Mediafax . Acordul a fost semnat de miniștrii apărării din Ucraina și Germania în marja reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei („Grupul Ramstein”) și vizează „punerea în comun” a capacităților tehnologice ale celor două țări pentru dezvoltarea tehnologiei antibalistice (sisteme și soluții destinate interceptării rachetelor balistice). „Astăzi, Ucraina și Germania fac un pas comun foarte important, cred. Noi dispunem de anumite tehnologii, iar Germania dispune de alte tehnologii, iar astăzi miniștrii noștri ai apărării au semnat deja un acord pentru a pune în comun aceste capacități.” Ce se schimbă operațional: țintă de rezultate până în iarnă Zelenski a cerut ca și alți aliați occidentali să se alăture inițiativei, cu obiectivul de a obține rezultate „până în iarnă”, în condițiile în care rachetele balistice rusești rămân, potrivit lui, o problemă majoră pentru apărarea Ucrainei. „Rachetele balistice rusești rămân o problemă, iar noi avem nevoie de o soluție la această problemă. Până în această iarnă, ar trebui să vedem deja rezultate concrete ale eforturilor noastre comune în domeniul apărării antibalistice.” Liderul ucrainean a descris proiectul ca pe un efort „pe termen lung”, cu relevanță dincolo de Ucraina. Producție și industrie: Fire Point și vehiculul terestru fără pilot TerMIT Zelenski a spus că Fire Point, descris drept cel mai mare producător de rachete și drone din Ucraina, este unul dintre participanții la inițiativă. Separat, potrivit Reuters (citat de Mediafax), Ucraina și Germania vor produce în comun TerMIT, un vehicul terestru fără pilot (UGV – „unmanned ground vehicle”, adică platformă robotică la sol) care poate transporta până la 300 de kilograme de muniție, echipament și apă către pozițiile de pe linia frontului. Conform aceleiași informații, vehiculele ar urma să fie produse în Germania. În material nu sunt precizate valoarea acordului, calendarul detaliat de implementare sau volumele de producție. [...]
Finlanda își extinde capacitatea de lovire aer-sol a flotei F-35 prin achiziția de bombe cu planare , într-un pachet care include și instruire, mentenanță și logistică, potrivit Economica . Achiziția este legată de programul Finlandei pentru cele 64 de avioane de vânătoare multirol F-35, cumpărate deja de la Lockheed Martin pentru 9,4 miliarde de dolari (aprox. 43,2 miliarde lei), informație transmisă de Agerpres. Ce aduc noile muniții în plan operațional Ministerul finlandez al Apărării a precizat că bombele sunt ghidate cu precizie și pot lovi ținte mobile la distanță medie, inclusiv în condiții meteo nefavorabile. Un alt element operațional important este dimensiunea redusă, care permite unui avion F-35 să transporte mai multe bombe simultan. Cine produce și ce include pachetul Muniția va fi produsă de Raytheon, filială a concernului american RTX. Conform informațiilor din articol, pachetul nu se limitează la muniție, ci include: piese de schimb; documentație; transport; instruire; servicii de reparații și asistență. Mesajul politic: întărirea apărării „în condiții dificile” Ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen , a declarat că achiziția întărește apărarea țării „în condiții dificile”, indicând că investiția urmărește creșterea capacității de descurajare și reacție a forțelor aeriene. [...]
Suedia, Norvegia și Canada alocă circa 100 de milioane de dolari (aprox. 460 de milioane de lei) pentru un nou pachet de sprijin militar destinat Ucrainei , într-un format coordonat de NATO care urmărește livrări rapide din stocurile SUA, cu accent pe apărarea aeriană, potrivit Economica . Ministrul apărării suedez, Pal Jonson , a spus că acesta este al cincilea pachet de sprijin al Suediei și a descris inițiativa drept importantă pentru aprovizionarea Ucrainei cu echipamente de apărare din Statele Unite, „în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană”. Cum funcționează inițiativa PURL și ce livrează NATO coordonează livrarea pachetelor PURL, inclusiv prin comandamentul creat pentru sprijinirea livrării de echipamente militare și instruire către Ucraina, la Wiesbaden (Germania). În colaborare cu Ucraina și SUA, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich, aprobă pachete adaptate nevoilor Ucrainei, pentru livrare rapidă din stocurile americane. Conform informațiilor din articol, pachetele pot include: capabilități de apărare aeriană; muniție; alte echipamente considerate critice. Unde se așază PURL în arhitectura de sprijin a NATO „Lista Nevoilor Prioritare ale Ucrainei” este prezentată ca un instrument care completează alte inițiative de sprijin aflate în derulare, între care NSATU, fondul fiduciar al NATO pentru Kiev și Pachetul de Asistență Cuprinzător (CAP), alături de măsuri bilaterale ale aliaților și partenerilor. Context separat: Ormuz, miză economică, dar fără implicare directă a NATO În același context, Pal Jonson a declarat că nu se așteaptă ca NATO, ca organizație, să participe direct la asigurarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz după încheierea ostilităților dintre SUA și Iran, menționând în schimb o coaliție de 40 de state condusă de Franța și Regatul Unit, în care Suedia este implicată și își evaluează contribuția. Ministrul apărării belgian, Theo Franken, a indicat că Belgia ar putea participa, afirmând că are o navă de dragare a minelor „gata de desfăşurare” și că o decizie ar urma să fie luată „cât mai curând posibil”. El a argumentat că îndepărtarea minelor și restabilirea libertății de navigație sunt „cruciale pentru economia globală”, dar și pentru statele din Golf. [...]
Regatul Unit își extinde sprijinul operațional pentru Ucraina cu o livrare de 150.000 de drone , într-un pachet de ajutor militar care include și 250 de rachete antiaeriene și radare, potrivit Agerpres . Miza este accelerarea capacității Ucrainei de a susține un război în care dronele au devenit un instrument central de recunoaștere și lovire, cu efect direct asupra modului de operare pe front. Pachetul anunțat este prezentat drept cea mai substanțială livrare de drone oferită de Londra de la începutul războiului cu Rusia. Noile drone se adaugă unui ajutor livrat deja până în luna martie, care a inclus circa 120.000 de drone. Ce include pachetul și unde a fost anunțat Ajutorul militar britanic anunțat joi cuprinde, în principal: 150.000 de drone; 250 de rachete antiaeriene; radare. Anunțul a fost făcut de ministrul britanic al apărării, Dan Jarvis , la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (cunoscut și ca „grupul de la Ramstein”), format din aproximativ 50 de țări care susțin militar și financiar Ucraina. De ce contează: dronele schimbă tactica și cresc presiunea pe apărarea antiaeriană În contextul războiului, dronele au modificat semnificativ caracterul luptelor, inclusiv prin creșterea vulnerabilității unităților mecanizate (tancuri și blindate), care pot fi detectate și lovite mai ușor decât în cazul utilizării armelor antitanc obișnuite, cu pierderi importante de ambele părți. Un alt efect menționat este limitarea mișcării nu doar a vehiculelor, ci și a infanteriei, pe fondul riscului permanent de a fi lovită de drone greu de observat din timp. În aceste condiții, de-a lungul liniei frontului s-a conturat o „zonă gri” necontrolată de niciuna dintre tabere, iar confruntarea se poartă preponderent de la distanță, cu artilerie, lansatoare multiple de rachete și bombe ghidate cu planare. Context: producție internă în Ucraina și adaptare rapidă în Rusia Pe lângă ajutorul primit, Ucraina și-a dezvoltat o industrie de producție a dronelor de atac și de recunoaștere, realizate atât de companii militare de stat, cât și de companii private din industria civilă. În paralel, Rusia s-a adaptat, dezvoltând între timp o producție „masivă și diversificată” de drone, după ce la începutul războiului a mizat mai mult pe artilerie. La Bruxelles, Jarvis s-a întâlnit și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a declarat că 15 state membre NATO și alte 12 state din afara alianței sunt implicate în acorduri cu Ucraina pentru furnizarea de drone. [...]
Ucraina și Germania mută cooperarea militară spre producție locală de rachete și apărare antibalistică , un pas cu impact operațional direct: Kievul încearcă să-și reducă dependența de livrările externe și să-și crească rapid capacitatea de răspuns la atacurile cu rachete rusești, potrivit Adevărul . Acordul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, în formatul Ramstein, și vizează producția comună pe teritoriul ucrainean de rachete balistice și sisteme de apărare antibalistică. De ce contează: apărarea contra rachetelor balistice rămâne „gaura” critică Zelenski a indicat că rachetele balistice rusești sunt în continuare una dintre cele mai dificile amenințări pentru apărarea aeriană a Ucrainei. El a spus că Ucraina reușește să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele și rachetele de croazieră lansate de Rusia, însă apărarea împotriva rachetelor balistice necesită soluții suplimentare și tehnologii mai avansate. În acest context, producția locală ar putea scurta timpii de aprovizionare și ar putea crește disponibilitatea muniției și a sistemelor defensive, într-un moment în care necesarul de apărare antiaeriană rămâne o problemă presantă pentru Kiev. Cum ar urma să funcționeze parteneriatul și ce urmează Potrivit lui Zelenski, proiectul va combina experiența și tehnologiile industriei ucrainene de rachete cu capacitățile industriale și financiare ale sectorului german de apărare. Liderul ucrainean a mai afirmat că industria națională are deja infrastructura și expertiza necesare pentru a produce sisteme moderne de rachete, iar parteneriatul cu Germania ar accelera dezvoltarea acestui sector. Oficialii de la Kiev spun că primele rezultate concrete ale colaborării ar urma să fie prezentate până la sfârșitul acestui an, fără a detalia în acest stadiu volume, calendare de producție sau companiile implicate. Dincolo de Ucraina: semnal pentru autonomia industrială europeană Zelenski a susținut că beneficiile nu se vor limita la Ucraina, ci ar contribui la securitatea întregului continent european, și a făcut apel ca și alte state partenere să se alăture inițiativei. În paralel, acordul este prezentat ca parte a unei schimbări mai largi: de la sprijin axat pe livrări de armament către dezvoltare și producție comună, pe o agendă care include deja sisteme antiaeriene, drone de atac și alte tehnologii avansate. [...]
Finlanda a eliminat interdicția privind armele nucleare, deschizând un nou cadru legal pentru operațiuni NATO pe teritoriul său , după ce parlamentarii au votat ridicarea restricției printr-un amendament la Legea energiei nucleare, potrivit Politico . Miza este una de reglementare și operare militară: Helsinki își aliniază legislația la statutul de stat membru NATO, permițând, la nevoie, primirea, transportul și facilitarea deplasării armelor nucleare în cadrul apărării aliate. Votul a trecut cu 125 la 61, iar ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a numit schimbarea „esențială” pentru securitatea țării, insistând însă că Finlanda nu intenționează să staționeze permanent arme nucleare pe teritoriul său. Ce se schimbă concret: de la interdicție legală la opțiune operațională Amendamentul elimină o restricție veche de decenii care, în forma anterioară, limita posibilitatea Finlandei de a participa fără constrângeri legale la anumite planuri și mișcări logistice ale Alianței. În termeni practici, decizia: permite Finlandei să primească arme nucleare în contextul operațiunilor de apărare ale NATO; permite transportul și tranzitul acestora pe teritoriul finlandez; oferă bază legală pentru facilitarea mișcării armelor nucleare, dacă situația de securitate o cere. Häkkänen a afirmat, într-o postare pe X după vot, că parlamentul a aprobat amendamentul cu o majoritate de două treimi și că reforma „întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu”. „Această reformă istorică întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu.” Contextul deciziei: integrarea în NATO și presiunea de securitate din regiune Potrivit aceleiași surse, votul închide un proces de schimbare a politicii de apărare accelerat după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Finlanda a aderat la NATO în 2023 și are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia. În acest an, Häkkänen a argumentat că restricțiile nucleare, datând din 1980, nu mai reflectă realitățile geopolitice ale unui stat membru NATO. Nivelul de alertă a rămas ridicat: în mai, autoritățile finlandeze au ridicat avioane de luptă după ce o dronă suspectă ar fi intrat în spațiul aerian al țării, în apropiere de Helsinki. Președintele Alexander Stubb a spus ulterior că Finlanda nu se confruntă cu „nicio amenințare militară directă”, iar oficiali militari au indicat că au existat informații prealabile despre incident. Ce urmează: discuții despre descurajarea nucleară europeană Decizia vine în paralel cu evaluarea unei implicări mai strânse în planurile președintelui francez Emmanuel Macron privind o descurajare nucleară europeană mai amplă. Premierul Petteri Orpo a semnalat interes pentru cooperare, dar Finlanda nu a luat încă o decizie finală, potrivit Politico. [...]
