Știri
Știri din categoria Apărare
Finlanda intră într-un mecanism de achiziții comune de armament pentru Ucraina, o mișcare care poate schimba modul în care statele europene își coordonează comenzile și logistica de apărare, cu efecte directe asupra transparenței și rezilienței lanțurilor de aprovizionare, potrivit G4Media.
Forțele de apărare finlandeze au anunțat că țara s-a alăturat Coaliției pentru Achiziții Reziliente și Sprijin Unificat (CORPUS), o alianță formată din șapte state, axată pe achiziționarea coordonată de echipamente de apărare pentru Ucraina. Informația este transmisă de EFE, citată de Agerpres.
Coaliția a fost înființată la Kiev pe 30 aprilie, la inițiativa Ucrainei. În prezent, reunește agențiile de achiziții de arme și logistică ale forțelor armate din:
Potrivit forțelor de apărare finlandeze, CORPUS funcționează ca o platformă de colaborare care combină experiența Ucrainei în achiziție și întreținere în timp de război cu expertiza partenerilor în dezvoltarea capabilităților de apărare.
Obiectivele coaliției vizează:
CORPUS este deschis și altor state, cu condiția adoptării memorandumului de cooperare semnat la Kiev și a obținerii acordului unanim al partenerilor existenți. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul unor noi aderări sau despre volumele de achiziții avute în vedere.
Recomandate
Autoritățile au securizat un perimetru din Suceava după ce o dronă s-a prăbușit la circa 20 km de granița cu Ucraina , iar proveniența și tipul aparatului nu sunt încă stabilite, potrivit G4Media . Incidentul contează operațional prin activarea procedurilor de intervenție și verificare pe teritoriul României, într-o zonă aflată relativ aproape de frontiera cu Ucraina. Din imaginile transmise de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Suceava, aparatul ar fi căzut pe un câmp. Publicația notează că nu este clar dacă este vorba despre o dronă militară sau despre una folosită la supraveghere ori contrabandă. Ce spun autoritățile și ce măsuri au fost luate IPJ Suceava a anunțat că, în 3 mai, în jurul orei 12:15, Secția de Poliție Rurală Bălcăuți (din cadrul Poliției Orașului Siret) a fost sesizată direct de o localnică despre identificarea, pe un teren agricol de la periferia comunei Șerbăuți, a unui obiect cu caracteristicile unui aparat de zbor fără pilot, de mici dimensiuni. Polițiștii ajunși la fața locului au constatat că obiectul: avea caracteristicile unei drone de mici dimensiuni; nu prezenta „inscripționări letrice vizibile”; se afla într-o zonă situată la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ca măsuri imediate, zona a fost delimitată și păzită, fiind solicitate echipaje suplimentare pentru asigurarea perimetrului. Cine coordonează verificările și ce urmează Au fost informate „structurile specializate ale statului”, iar verificările sunt desfășurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava , conform comunicatului redat de publicație. „Urmând a se stabili circumstanțele producerii evenimentului și a se dispune măsurile conforme, în funcție de constatările efectuate în teren și protocoalele incidente specifice.” [...]
Ucraina susține că a găsit o alternativă mai ieftină la interceptoarele Patriot pentru rachetele Kinjal , folosind stații de război electronic „Lima” care ar devia rachetele prin perturbarea navigației prin satelit, pe fondul riscului de epuizare a stocurilor de rachete Patriot, potrivit Digi24 . Informațiile sunt prezentate pe baza relatărilor Kyiv Independent , care citează declarațiile unui comandant ucrainean cunoscut sub indicativul „Alchimistul” (Alkhimyk) și ale unor oficiali ucraineni din zona de război electronic. Miza operațională este reducerea dependenței de muniție scumpă de interceptare (rachetele PAC-3), printr-o soluție care „neutralizează” ținta fără explozie, susține sursa. Ce ar face „Lima” și de ce contează operațional „Alchimistul”, comandantul unității „Night Watch”, afirmă că rețeaua de stații Lima, construită începând din 2023, ar fi reușit să „neutralizeze” majoritatea rachetelor Kinjal lansate asupra Ucrainei, prin devierea lor către zone nelocuite. „Când am ridicat zidul nostru de război electronic, din cele 59 de rachete Kinjal lansate, doar una a aterizat. Toate celelalte au fost neutralizate.” Dezvoltatorul Lima, Cascade Systems, susține că, din vara trecută, proiectul ar fi împiedicat 58 de rachete Kinjal să își atingă țintele, dintre care 26 în primele trei luni din 2026. Kyiv Independent notează că, dacă aceste date se confirmă, ar indica o eficiență foarte ridicată împotriva unei arme considerate de vârf în arsenalul Rusiei. În paralel, Forțele Aeriene ale Ucrainei ar fi înregistrat în ultimele luni o scădere a atacurilor cu Kinjal, iar în noaptea de 28 martie doar o astfel de rachetă ar fi trecut „aparent” de apărare, conform articolului. Cum ar funcționa: bruiaj, „falsificare” și un „atac cibernetic” Explicația tehnică prezentată în material pornește de la faptul că rachetele și dronele rusești folosesc, când este disponibilă, navigația prin satelit ca opțiune implicită. Rusia utilizează antene CRPA (antene cu „mod de recepție controlată”), concepute să rămână „fixate” pe semnalele satelitului chiar și în condiții de interferențe și să filtreze semnalele false. Potrivit „Alchimistului”, soluția ar fi să împiedice antenele CRPA să identifice direcția din care vine semnalul de „spoofing” (falsificare a semnalului), astfel încât ar fi necesare doar 32 de stații Lima pentru a întrerupe legătura unei rachete Kinjal cu semnalele care o ghidează. El mai susține că Lima ar folosi, pe lângă bruiaj și falsificare, un al treilea tip de semnal, descris drept „atac cibernetic” asupra receptorului rachetei, care ar încărca date greșite și ar menține eroarea o perioadă după ieșirea din zona acoperită. Costuri și comparația cu Patriot Materialul pune accent pe diferența de cost și pe constrângerea de muniție: sistemele Patriot (în special rachetele PAC-3) au fost prezentate ca eficiente împotriva Kinjal, însă viitoarele livrări de PAC-3 către Ucraina sunt descrise ca fiind „în pericol”. În schimb, stațiile Lima sunt fabricate în Ucraina și „nu necesită echipamente scumpe de unică folosință”, precum interceptoarele, ceea ce ar reduce costul de utilizare, potrivit relatării. În același context, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) este citat cu o estimare de 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei) pentru costul unei rachete Kinjal, cu mențiunea că există și estimări mai mici. Publicația ucraineană de apărare Militarnyi este citată cu un cost de aproximativ 4,5 milioane de dolari (aprox. 20,7 milioane lei), conform celor mai recente contracte. „Alchimistul” avansează și o estimare la nivel de „acoperire națională”: 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru mecanisme împotriva „a tot ce zboară” (drone și rachete) și încă 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) pentru apărare împotriva rachetelor balistice, adăugând că 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 miliarde lei) ar însemna „doar două sisteme Patriot”. Aceste cifre sunt prezentate ca declarații, nu ca evaluări independente. Limite și ce rămâne vulnerabil Un punct sensibil rămâne racheta balistică Iskander . „Alchimistul” spune că Lima ar fi contribuit la scăderea preciziei loviturilor Iskander, de la aproximativ 10 metri la abateri între 100 de metri și peste un kilometru, în atacuri recente. Eficiența generală a sistemului este susținută și de Maksim Skorețki, șeful departamentului de război electronic al Forțelor Terestre ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent, care afirmă că Lima ar fi funcționat „în 58 din 59 de cazuri” împotriva Kinjal și că ar fi un proiect fără echivalent pentru suprimarea antenelor CRPA avansate. Totuși, datele rămân, în esență, afirmații ale părții ucrainene și ale dezvoltatorului, iar materialul nu indică o verificare independentă completă a tuturor incidentelor invocate. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că Europa poate acoperi treptat golul de securitate lăsat de SUA , pe fondul semnalelor de reducere a prezenței militare americane pe continent, potrivit News . Șeful statului afirmă că, în orizontul imediat, „de 1-2-3 ani”, nu vede „niciun fel de pericol”. Declarațiile au fost făcute luni, în Armenia, după ce Nicușor Dan a fost întrebat dacă îl îngrijorează anunțul SUA privind retragerea a 5.000 de militari din Germania și dacă subiectul va fi discutat la Summitul B9 de la București. Președintele a spus că tema summitului este relația transatlantică și că a fost stabilită cu „3-4-5 luni” în urmă, dar că între timp a devenit „foarte actuală”. Retragerea parțială a SUA, tratată ca un pas previzibil Nicușor Dan a arătat că anunțul american nu este o surpriză și a plasat decizia în linia strategiei SUA încă din primul mandat al lui Donald Trump, când Washingtonul a indicat o concentrare mai mare pe Indo-Pacific decât pe Europa și „pași graduali” în această direcție. În acest context, președintele a susținut că Europa a început deja să compenseze „deficitul de securitate” asigurat anterior de Statele Unite și că există un proces în derulare care include „ SAFE și alte instrumente ” pentru recuperarea acestui deficit. Mesajul pentru următorii ani: fără risc imediat, dar cu tranziție în curs Șeful statului a descris perioada actuală drept una cu „tensiuni, emoții, impulsuri”, însă a insistat că este „foarte optimist” că Europa va reuși să compenseze pe măsură ce SUA se vor dezangaja parțial. „În linii mari, sunt foarte optimist că, pe măsură ce Statele Unite se vor dezangaja parţial din Europa, Europa singură va reuşi să compenseze. În orice caz, niciun fel de pericol pentru viitorul imediat, de 1-2-3 ani de acum.” În același cadru, News notează că Donald Trump a avertizat sâmbătă că intenționează să reducă drastic numărul soldaților americani staționați în Germania, după anunțul unei reduceri cu 5.000 de soldați, măsură contestată inclusiv în propria tabără. [...]
Planul Pentagonului de a retrage 5.000 de militari americani din Germania riscă să nu întărească flancul estic al NATO, ci să ducă la o repoziționare temporară a trupelor în SUA, din cauza limitărilor logistice și legislative , potrivit Adevărul . În acest context, Polonia și România apar ca opțiuni discutate pentru relocare, dar cu constrângeri care pot întârzia sau bloca mutarea. Decizia Washingtonului vine pe fondul unor tensiuni diplomatice între președintele Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz, după ce liderul de la Berlin a criticat implicarea SUA în conflictul din Iran. Deși oficialii americani descriu măsura ca parte a unui proces deliberativ, surse diplomatice citate de analiști sugerează că nivelul retragerii ar fi fost stabilit fără consultări prealabile cu aliații NATO sau cu structurile de comandă militară. Fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, avertizează că o mișcare percepută ca „pedeapsă” la adresa Berlinului poate submina interesele de securitate ale SUA în Europa. Flancul estic: presiune politică, frână logistică În Congres, senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers au cerut ca forțele retrase să rămână în Europa și să fie repoziționate spre est, ca măsură de descurajare a Rusiei. Însă mutarea Regimentului 2 Cavalerie (în prezent la Vilseck) se lovește de obstacole operaționale, în special legate de infrastructură. În Polonia, deși există cartierul general al Corpului V al Armatei SUA la Poznań, bazele sunt proiectate pentru trupe rotaționale, nu pentru o prezență permanentă. Infrastructura actuală – inclusiv containere de tip „CHU” (unități de locuire containerizate) și facilități de antrenament limitate – este descrisă ca insuficientă pentru a susține o desfășurare care să includă și familiile militarilor, cu servicii precum școli și spitale. România: investiție mare, calendar prea lung România derulează un proiect de extindere a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu , cu obiectivul de a depăși dimensiunile bazei Ramstein din Germania. Totuși, proiectul este „la ani distanță” de finalizare și nu poate primi un regiment întreg în intervalul de 6–12 luni indicat de Casa Albă, notează publicația, citând Stars and Stripes. Congresul limitează marja de manevră a Pentagonului Pe lângă logistică, există și constrângeri legislative. Legea privind Autorizarea Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026 : interzice folosirea fondurilor pentru schimbări majore în Comandamentul European fără justificare extinsă; menține un prag minim de 76.000 de militari americani în Europa (în prezent ar fi aproximativ 85.000); restricționează transferul de echipamente militare valoroase către statele gazdă fără aprobări speciale. În paralel, Trump a sugerat că reducerile ar putea depăși nivelul de 5.000 de militari. Analiștii citați avertizează că o retragere rapidă, fără o destinație europeană pregătită, poate crea un vid de securitate și poate muta „centrul de greutate” al armatei americane nu spre est, ci înapoi peste Atlantic, amplificând incertitudinea strategică pe flancul estic al NATO. [...]
Propunerea de a muta pe flancul estic cei 5.000 de militari americani retrași din Germania ar putea schimba costurile și logistica prezenței SUA în Europa , prin folosirea investițiilor făcute deja de aliații estici pentru găzduirea trupelor, potrivit Economica , care citează Agerpres. Inițiativa apare într-o declarație comună semnată de senatorul Roger Wicker , președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, și de Mike Rogers , președintele Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților. Cei doi republicani spun că sunt „foarte preocupați” de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania și susțin că o reducere „prematură” a prezenței avansate a SUA în Europa ar putea afecta descurajarea. De ce contează: costuri mai mici pentru contribuabili și infrastructură deja pregătită Argumentul central al celor doi lideri din Congres este că mutarea celor 5.000 de militari spre Est ar menține un „element puternic de descurajare” în Europa, fără a renunța la avantajele operaționale ale unei prezențe avansate. Ei afirmă că aliații de pe flancul estic au făcut „investiții substanțiale” pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani. În aceeași logică, mutarea ar întări „linia frontului NATO” și ar contribui la descurajarea unui conflict care ar fi „mult mai costisitor”, potrivit declarației. Contextul politic și militar invocat de semnatari Wicker și Rogers notează că Germania și-a intensificat acțiunile ca răspuns la apelurile președintelui Donald Trump privind o împărțire mai mare a poverii în NATO, inclusiv prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități pentru forțele americane (acces, baze și drept de survol) în sprijinul Operațiunii „Epic Fury”, numele american al operațiunii declanșate de SUA împotriva Iranului împreună cu Israelul. Ei mai susțin că, deși aliații „se îndreaptă” spre cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capabilități militare va dura, iar o reducere a prezenței SUA înainte ca aceste capabilități să fie pe deplin realizate ar putea „submina descurajarea” și ar transmite „un mesaj greșit” președintelui rus Vladimir Putin. Ce urmează: discuții cu Pentagonul și coordonare cu aliații Cei doi oficiali cer un proces „deliberat” de analiză pentru orice schimbare semnificativă a posturii forței americane și o coordonare strânsă cu Congresul și aliații. Ei se așteaptă ca Departamentul Apărării să contacteze comisiile de supraveghere „în zilele și săptămânile viitoare” pentru discuții privind decizia și implicațiile ei pentru descurajarea SUA și securitatea transatlantică. [...]
Războiul cu drone din Ucraina împinge NATO spre o schimbare de ritm în achiziții și producție , pe măsură ce lecția dominantă din conflict nu mai este „ce platformă cumperi”, ci cât de repede poți testa, adapta și livra tehnologie în cicluri de săptămâni sau chiar zile, potrivit unei analize publicate de Kyiv Post după discuțiile de la Kyiv Security Forum Defense Technology Forum. Mesajul comun al antreprenorilor din industria de apărare, al comandanților ucraineni și al unui general NATO a fost că războiul pe care Europa îl anticipează „se întâmplă deja” în Ucraina, iar Occidentul se mișcă prea lent pentru a integra lecțiile operaționale în procesele sale de achiziții, standardizare și cooperare industrială. „Viteza” ca avantaj competitiv: de la produs la proces Participanții au insistat că avantajul decisiv în războiul modern nu este o dronă anume, un software sau un set de date, ci viteza cu care un sistem poate fi testat în luptă, ajustat, produs și redeployat. În această logică, simpla copiere a unor produse ucrainene fără preluarea „procesului de război” (feedback din teren → modificare → producție) ar eșua. Oleksandr Berezhnyi (Quantum-Systems Ukraine) a descris „bucla de feedback” drept o capacitate construită sub presiunea atacurilor și a riscului permanent de pierdere a facilităților de producție și a capacităților de cercetare-dezvoltare. În opinia sa, partenerii europeni și americani tind să se concentreze pe transferul de tehnologie, dar ar trebui să înțeleagă și cum funcționează lanțurile de aprovizionare și administrarea producției în condiții de război. El a indicat drept exemplu un joint venture în cadrul programului german „ Build with Ukraine ”, pe care îl numește un „model” pentru creșterea rezilienței producției. Un model de achiziții „abonament” și presiune pe birocrație Yaroslav Azhnyuk (The Fourth Law) a argumentat că statele care nu sunt în război ar trebui să-și schimbe filosofia de achiziție: în loc să cumpere loturi de echipamente care se învechesc rapid, să contracteze pe termen lung capabilități actualizabile (hardware și software), cu instruire și suport, plus angajamentul producătorilor de a scala rapid în caz de conflict. El a comparat ideea cu un „Netflix pentru drone”, adică un abonament lunar care menține o capacitate „vie”, nu un depozit de tehnică ce poate deveni depășită. Din perspectiva frontului, col. Mykyta „Raz-Dva” Nadtochii (Azov, Garda Națională a Ucrainei) a cerut reducerea birocrației și accelerarea deciziilor, susținând că armata nu își permite să aștepte aprobări în etape lungi. Tot el a avertizat asupra riscului de „extractivism” – parteneri care preiau doar experiența militară – și a spus că trebuie înțelese și problemele pieței, inclusiv ofertele scumpe promovate ca excepționale, dar care se pot dovedi inferioare unor alternative mai ieftine. NATO: „revoluția dronelor” și contra-dronelor, cu efecte asupra standardizării Maj. gen. Constantin-Adrian Ciolponea, reprezentant SACT (Supreme Allied Commander Transformation) în Europa, a spus că „revoluția dronelor a început” și că reversul ei este revoluția tehnologiilor anti-dronă (counter-UAS). Într-un mediu saturat de drone și război electronic, a susținut el, supraviețuirea depinde de viteză, iar câmpul de luptă devine „transparent”, cu lanțuri de lovire comprimate la minute la nivel tactic și aproximativ 10–20 de minute la nivel operațional. Generalul a mai indicat o problemă structurală pentru Occident: piața dronelor este aglomerată, se schimbă rapid și este slab standardizată, ceea ce complică evaluarea și achiziția. În Ucraina, a menționat el, există ecosistemul Brave1 pentru testare și evaluare, un tip de infrastructură care „nu este replicată” în Vest, unde procedurile de achiziție pot dura ani. Capacitatea de producție și diferența de costuri Oleksandr Yakovenko (TAF Industries) a descris un ciclu de inovare închis rapid: dezvoltare, producție, testare pe front, feedback și actualizare a produsului într-o lună pentru armată, pe baza feedbackului „zilnic” din linia întâi. El a afirmat că TAF produce peste 80.000 de unități pe lună și că portofoliul include, pe lângă FPV-uri, și vehicule terestre fără pilot (UGV), interceptoare și drone de lovire la distanță. În același context, materialul notează o comparație de costuri și performanțe: sisteme occidentale de 250.000 de dolari (aprox. 1,15 milioane lei) care transportă 20 kg pe 200 km pot fi egalate sau depășite de sisteme ucrainene de circa 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei), care ar transporta 25 kg pe 300 km, potrivit exemplelor discutate la forum. (Kyiv Post precizează aceste valori ca referințe din discuție; articolul este trunchiat în fragmentul furnizat, fără detalii suplimentare despre modele sau condiții de testare.) Ce urmează, practic, pentru aliați Concluzia operațională a discuției este că NATO și industriile europene nu mai pot trata dronele ca pe o categorie de echipamente „de cumpărat”, ci ca pe un sistem care cere: cicluri scurte de dezvoltare și producție, alimentate de feedback din teren; contracte și achiziții care includ actualizări continue, nu doar livrare inițială; capacități anti-dronă integrate pe toate domeniile (aer, uscat, mare); cadre de evaluare și standardizare care să țină pasul cu o piață în schimbare rapidă. [...]
