Știri
Știri din categoria Externe
SUA încearcă să reducă riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz prin presiune diplomatică asupra Chinei, după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a cerut Beijingului să intervină pe lângă Iran pentru redeschiderea rutei maritime, potrivit Digi24. Miza este una economică: Ormuz este o cale navigabilă strategică pentru transportul de petrol, iar orice restricție menține presiune pe prețurile energiei și pe costurile de transport.
Bessent a spus că subiectul va fi discutat săptămâna viitoare, la întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată la Beijing în 14-15 mai.
Într-un interviu pentru Fox News, oficialul american a cerut Chinei „să-și intensifice acțiunile diplomatice” pentru a-i determina pe iranieni „să deschidă strâmtoarea”, conform Agerpres, citată de Digi24.
Bessent a susținut că o nouă operațiune a Marinei SUA de ghidare a transporturilor maritime prin această rută „va reduce prețurile petrolului” și a descris scumpirea combustibililor drept o „anomalie temporară”, care s-ar putea încheia „în câteva săptămâni sau luni”.
Totodată, el a afirmat că piața petrolului va fi „bine aprovizionată”, recunoscând însă că scumpirea bruscă afectează consumatorii americani.
Potrivit declarațiilor lui Bessent, argumentul central al SUA este legat de relația comercială China–Iran: Beijingul ar cumpăra 90% din exporturile de petrol ale Iranului, ceea ce, în viziunea oficialului american, înseamnă că „finanțează cel mai mare stat sponsor al terorismului”.
În acest context, Bessent a cerut Chinei:
Bessent a mai spus că Trump și Xi au discutat deja despre situația din Iran și că vor face schimb de opinii pe tema Ormuz la summitul din 14-15 mai. El a legat stabilitatea relației SUA–China de armistițiul comercial convenit în octombrie anul trecut, la Busan (Coreea de Sud).
În același timp, oficialul american a afirmat că SUA ar deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz prin blocada impusă transporturilor maritime iraniene.
Recomandate
Loviturile SUA asupra unor ținte iraniene ridică din nou riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru comerțul global cu petrol, într-un moment în care navigația comercială din zonă este deja afectată, potrivit Agerpres . Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu ( CENTCOM ) a anunțat că, marți, la ora 12:00 (16:00 GMT), forțele americane au început să lovească ținte ale Gardienilor Revoluției din Iran. CENTCOM susține că acțiunea este un răspuns la „atacurile recente ale Gardienilor Revoluției împotriva navigației comerciale în strâmtoarea Ormuz și împotriva militarilor americani desfășurați în regiune”. Televiziunea de stat iraniană a raportat mai multe explozii auzite în sudul țării, în apropiere de Bandar Abbas și de insula Qeshm, în vecinătatea Strâmtorii Ormuz. Pasajul este descris ca strategic pentru comerțul cu petrol, iar traficul maritim ar fi „scăzut considerabil” după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. Contextul escaladării și reacțiile recente Statele Unite au efectuat duminică raiduri — primele după o lună — împotriva unor lansatoare situate pe o insulă iraniană. Iranul a răspuns apoi prin atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite, afirmând totodată, prin vocea președintelui Masud Pezeshkian, că nu dorește continuarea războiului. Președintele american Donald Trump promisese că va răspunde represaliilor iraniene, însă, potrivit informațiilor citate, ar fi exclus deocamdată reluarea unei operațiuni militare masive împotriva Iranului. Miza economică: presiune pe rutele energetice și pe comerț Din perspectiva piețelor și a companiilor care depind de transportul maritim, elementul-cheie rămâne funcționarea Strâmtorii Ormuz, unde atacurile asupra navigației comerciale și scăderea traficului sporesc riscul de întârzieri, costuri mai mari de transport și volatilitate în lanțurile de aprovizionare legate de energie. Washingtonul a mai promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului, însă detaliile și țintele acesteia „rămân de precizat”, conform materialului. [...]
Administrația Trump pregătește sancțiuni noi care ar putea bloca accesul Iranului la sistemul financiar internațional , vizând o bancă implicată în tranzacții legate de Teheran, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a declarat pentru Associated Press că măsura ar putea fi anunțată în această săptămână, în contextul escaladării tensiunilor dintre Washington și Iran. Bessent nu a indicat numele băncii vizate, dar a transmis un avertisment către actorii care continuă să sprijine financiar Iranul. „Va fi violență financiară, dacă va fi nevoie.” Presiune economică, în paralel cu reluarea loviturilor militare Noile sancțiuni vin pe fondul unei repoziționări a strategiei SUA, care ar urmări să mute centrul presiunii de la operațiuni militare la izolare economică. Totuși, această schimbare are loc într-un moment în care confruntarea militară s-a reaprins: forțele americane au lovit duminică lansatoare iraniene de rachete din zona strâmtorii Ormuz , prima acțiune de acest tip după aproximativ o lună, iar Iranul a promis represalii și a atacat ulterior, prin IRGC, baze americane din Iordania. China, potențială țintă indirectă a sancțiunilor Un element central al noii strategii este rolul Chinei, descrisă drept cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Bessent urmează să discute cu oficialii chinezi la reuniunea G20 din Asheville (Carolina de Nord) și a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă” în privința unor eventuale sancțiuni împotriva Beijingului pentru achizițiile de petrol iranian. În același timp, el a susținut că SUA și China ar fi de acord asupra necesității redeschiderii strâmtorii Ormuz și asupra obiectivului de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Primul pas: o măsură care vizează o bancă egipteană Prima acțiune oficială a Trezoreriei americane în cadrul acestei campanii economice a fost anunțată vineri: administrația SUA a propus o măsură care ar putea elimina accesul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale Banque Misr (a doua cea mai mare bancă din Egipt) la sistemul financiar american. Deocamdată, Washingtonul nu a impus sancțiuni directe împotriva băncii egiptene, iar această abordare este prezentată ca un semn de prudență față de sancționarea unor parteneri comerciali importanți care mențin relații economice cu Iranul. De ce contează Dacă Washingtonul extinde sancțiunile dincolo de Iran, către bănci și parteneri comerciali din alte țări, efectul practic poate fi o restrângere suplimentară a canalelor prin care Teheranul își finanțează comerțul internațional. În paralel, reluarea loviturilor militare în zona strâmtorii Ormuz indică faptul că presiunea economică nu înlocuiește complet componenta militară, ci o completează într-o strategie de escaladare pe două fronturi. [...]
Kremlinul ia în calcul un posibil summit Putin–Trump–Xi la APEC, un semnal de repoziționare diplomatică cu potențial impact asupra climatului economic global , potrivit G4Media . Întâlnirea ar putea avea loc în noiembrie, la Shenzhen, cu prilejul reuniunii liderilor Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Informația a fost transmisă de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov , care a spus la televiziunea publică din Rusia că „această temă a fost discutată”. Potrivit acestuia, Vladimir Putin a abordat subiectul cu Xi Jinping, în contextul unei reuniuni în Kârgâzstan, unde cei doi au participat la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) . Ușakov a afirmat că Xi Jinping ar fi menționat că Donald Trump va participa „probabil” la summitul APEC, iar Putin a fost, de asemenea, invitat. În acest cadru, Kremlinul spune că ar putea fi organizată fie o întâlnire în trei, fie, cel puțin, întâlniri separate cu fiecare dintre lideri. Ce se știe despre calendar și format Summitul APEC este programat în orașul chinez Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Deocamdată, scenariul unui format tripartit este prezentat ca posibilitate condiționată de evoluția pregătirilor și de confirmările de participare. De ce contează pentru mediul de afaceri O eventuală întâlnire la vârf între liderii Rusiei, SUA și Chinei ar putea influența percepția de risc geopolitic și, implicit, așteptările investitorilor privind stabilitatea relațiilor dintre marile puteri. În acest moment, însă, Kremlinul vorbește despre o discuție aflată la nivel de plan, fără o confirmare oficială a formatului final. [...]
Tucker Carlson cere o „linie roșie” instituțională pentru opțiunea nucleară , susținând că un președinte american ar trebui destituit „imediat” dacă ia în calcul în mod activ folosirea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a puterii executive: unde se trasează, politic și constituțional, limita deciziei prezidențiale în materie de escaladare nucleară. Într-un episod din „The Tucker Carlson Show”, Carlson a spus că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să fie o „linie roșie” pentru un șef de stat. Declarațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Hill. „În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear.” Contextul politic: de la opoziția față de impeachment la apelul la destituire Carlson a făcut afirmațiile într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul. Comentatorul conservator a precizat că s-a opus celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Donald Trump în timpul primului mandat, dar a argumentat că același principiu ar trebui aplicat dacă un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear. El a mai spus că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”. Ce a spus (și ce nu a spus) Trump despre opțiunea nucleară Mediafax notează că Donald Trump nu a declarat public că ia în considerare lansarea unui atac nuclear ca primă măsură în războiul împotriva Iranului. În schimb, Trump a formulat în repetate rânduri amenințări militare dure, legate de programul nuclear iranian, și a repetat că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Evoluții militare recente în conflictul SUA–Iran În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz , în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; nu au fost raportate imediat victime sau pagube. În același timp, publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, în strâmtoarea Ormuz. Ultimul atac american confirmat anterior ar fi avut loc pe 29 iulie, când armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă. Pe 1 august, Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, între care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. [...]
China a legat agenda SCO de proiecte economice și tehnologice concrete , inclusiv un centru de cooperare pentru aplicații de inteligență artificială și 100 de proiecte comune în următorii trei ani, pe fondul extinderii cooperării regionale. Informațiile apar în Global Times , care relatează despre discursul președintelui Xi Jinping la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Bișkek, Kîrgîzstan. Xi a spus că Beijingul vede SCO drept o zonă prioritară pentru construcția „de înaltă calitate” a Inițiativei „Belt and Road” (cunoscută ca „Noul Drum al Mătăsii”) și pentru implementarea Global Development Initiative, potrivit agenției Xinhua, citată de publicație. În același timp, liderul chinez a poziționat SCO ca platformă pentru inițiativele globale promovate de China în domeniile securității, civilizației și guvernanței. Propunerea în patru puncte: dezvoltare, securitate, „oamenii”, guvernanță În discursul adresat reuniunii Consiliului șefilor de stat ai SCO, Xi a prezentat o propunere în patru puncte, cerând organizației să: pună dezvoltarea pe primul loc, pentru „prosperitate comună”; trateze securitatea ca obiectiv-cheie, pentru un mediu de „securitate comună”; pună oamenii pe primul loc, pentru consolidarea „prieteniei durabile”; promoveze dialogul și consultarea, pentru o guvernanță „mai echitabilă și ordonată”. Decizii și documente: modificări de statut și noi centre tematice Summitul s-a încheiat marți la Bișkek, iar liderii statelor membre au semnat și emis Declarația de la Bișkek și au aprobat, între altele, un protocol de amendare și completare a Cartei SCO. Totodată, au fost adoptate regulamente pentru: Centrul universal SCO pentru contracararea provocărilor și amenințărilor de securitate; Centrul SCO antidrog. În total, au fost adoptate 28 de documente finale care acoperă securitatea, cooperarea economică, schimburile între oameni și dezvoltarea organizațională, potrivit Xinhua. Pe componenta operațional-economică, China ar urma să: înființeze un centru internațional de cooperare pentru aplicații de inteligență artificială pentru țările SCO; creeze un centru China–SCO pentru cooperare în economia portuară, la Tianjin; implementeze împreună cu țările SCO 100 de proiecte de cooperare tehnologică în următorii trei ani. Miza economică: comerțul China–SCO a ajuns la 523,5 miliarde dolari în 2025 Publicația notează că summitul vine la un an după reuniunea SCO din 2025, găzduită la Tianjin, unde statele membre au adoptat Strategia de dezvoltare SCO pentru 2026–2035. În acest context, un element relevant pentru dimensiunea economică a blocului este dinamica schimburilor comerciale: comerțul dintre China și ceilalți membri SCO a crescut de la 12,1 miliarde dolari în 2001 la 523,5 miliarde dolari în 2025, reprezentând 8% din comerțul exterior total al Chinei. Ce urmează: accent pe implementare și pe proiecte „măsurabile” În material sunt citate opinii care descriu summitul drept o trecere „de la declarații la livrare”, prin ancorarea inițiativelor Chinei în mecanismele SCO și prin atașarea unei liste de rezultate. Un alt punct de urmărit în anii următori, potrivit unei analize citate, este construirea unor zone-pilot demonstrative pentru implementarea inițiativelor în cadrul SCO, cu potențial de a deveni model pentru reforme de guvernanță la nivel global. [...]
Kremlinul condiționează orice summit Trump–Putin–Zelenski de un acord de pace pregătit pentru semnare , ceea ce mută discuția din zona „diplomației de imagine” în cea a negocierilor tehnice și reduce șansele unei întâlniri rapide, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că o întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski ar avea sens doar pentru a „parafa” un acord, nu pentru a-l negocia de la zero. Peskov a descris ajungerea la o înțelegere drept un „proces foarte complex”, cu multe elemente de luat în calcul, potrivit Kyiv Post. „Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri.” În același timp, Kremlinul a acuzat Kievul că refuză ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului, semnalând că diferențele de fond rămân, iar un summit fără un text de acord agreat în prealabil este, în logica Rusiei, inutil. De ce apare acum reacția Moscovei Potrivit informațiilor citate, reacția Kremlinului vine în contextul în care directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski. Ideea unui astfel de summit a fost lansată de Trump încă din august 2025, când afirma că pregătirile sunt în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc. Ce indică poziționările recente despre negocieri Publicația „The Wall Street Journal” a relatat că Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori și pe comandanții militari. În timpul vizitei, Ratcliffe s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din securitate, inclusiv cu șeful SVR, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Alexandr Bortnikov. „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-ar fi prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești și ar fi cerut Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească. Totuși, declarațiile Kremlinului sugerează că Putin este „încă departe” de a accepta discuții în formatul propus. Dinspre Ucraina, șeful Biroului Prezidențial, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie. În paralel, adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a afirmat că Putin ar fi ordonat pregătirea unor scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv. Pe fondul acestor semnale, Kremlinul își menține și cererea ca Ucraina să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean; forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu, conform informațiilor din material. [...]
