Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra unui petrolier Adnoc ridică din nou riscul operațional pe ruta Ormuz, într-un moment în care strâmtoarea este deja „în mare parte blocată”, cu efect direct asupra transportului de petrol și gaze. Potrivit Wall-Street, Emiratele Arabe Unite (EAU) au condamnat incidentul și au acuzat Iranul de „piraterie” și escaladare.
Două drone au lovit petrolierul MV Barakah în largul coastelor Oman, fără răniți în rândul echipajului, iar nava nu avea încărcătură la bord, conform unui comunicat al companiei citat în material.
Ministerul de Externe din EAU a calificat atacarea navelor comerciale și folosirea Strâmtorii Ormuz ca instrument de „coerciție economică” sau „șantaj” drept un act de piraterie, atribuind acțiunea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice.
În plan economic și logistic, miza este legată de rolul strâmtorii în comerțul global cu energie: înainte de război, prin Ormuz tranzita o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar acum ruta este descrisă ca fiind în mare parte blocată de la începutul ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului, la 28 februarie.
În acest context, președintele american Donald Trump a declarat că US Navy va ajuta navele blocate din țări terțe să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, în cadrul „Project Freedom” (Proiectul Libertății). Iranul a replicat că va ataca armata americană dacă se apropie de strâmtoare.
Separat, agenția de presă iraniană Fars a relatat că două rachete ar fi fost lansate asupra unei fregate americane, însă Comandamentul Central pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a dezmințit rapid că vreo navă americană ar fi fost lovită.
Potrivit companiei AXSMarine, citată în articol, la 29 aprilie în Golf erau 913 nave comerciale, dintre care:
În lipsa unor detalii suplimentare despre reluarea traficului la capacitate normală, incidentul cu MV Barakah indică o deteriorare a mediului de securitate pentru operatorii maritimi care încearcă să mențină fluxurile de energie printr-un punct-cheie al lanțului global de aprovizionare.
Recomandate
Germania își poziționează preventiv o capabilitate navală pentru securizarea rutelor comerciale : un dragor de mine al marinei germane a plecat spre Marea Mediterană și va aștepta acolo o decizie privind o posibilă misiune internațională în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Digi24 . Mișcarea are o miză operațională directă pentru transportul maritim, într-un punct-cheie pentru fluxurile de energie și mărfuri. Nava „Fulda” ar urma să ajungă în aproximativ două săptămâni în Mediterană, unde se va alătura Grupării Navale Permanente NATO de Luptă Contra Minelor-2 (SNMCMG-2) , în așteptarea unor noi ordine. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a indicat că nava ar putea continua spre Strâmtoarea Ormuz dacă vor exista condiții politice și juridice care să permită o astfel de participare. De ce trimite Berlinul nava acum Potrivit informațiilor prezentate, dragorul de mine se deplasează lent din motive tehnice, iar trimiterea lui în Mediterană urmărește „câștigarea de timp” în cazul în care Germania decide ulterior să se alăture unei misiuni de menținere a păcii în Strâmtoarea Ormuz. Practic, Berlinul își reduce timpul de reacție fără a confirma încă o implicare în zonă. Condițiile pentru o misiune în Strâmtoarea Ormuz Pistorius a avertizat că participarea Germaniei ar depinde de două condiții prealabile: încetarea completă a ostilităților; existența unui mandat din partea parlamentului german. În plus, ministrul a menționat ca posibile repere o încetare a focului, un armistițiu durabil sau un cadru juridic internațional care să faciliteze participarea Germaniei. Context: operațiunea americană „Project Freedom” În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat operațiunea „Project Freedom ”, prin care marina americană ar urma să ghideze, începând de luni, navele comerciale blocate în Golful Persic, după ce Iranul a închis coridorul din Strâmtoarea Ormuz în urma războiului lansat împotriva sa de SUA și Israel. Trump a amenințat Iranul că orice interferență în această operațiune „va fi abordată prin forță”. Conform datelor citate, Statele Unite au mobilizat pentru „Project Freedom” peste o sută de aeronave, distrugătoare, drone și circa 15.000 de militari. [...]
Emmanuel Macron refuză să se alăture unei operațiuni „în forță” pentru Strâmtoarea Ormuz , cerând în schimb o redeschidere „concertată” între SUA și Iran, pe fondul riscurilor de escaladare care pot afecta direct fluxurile de transport maritim din Golf, potrivit News . Președintele francez a făcut declarațiile la sosirea în Armenia, la al optulea summit al Comunității Politice Europene (CPE), unde și-a exprimat scepticismul față de „Project Freedom”, o operațiune lansată de președintele american Donald Trump pentru redeschiderea acestei rute maritime strategice. Franța cere coordonare SUA–Iran și respinge „cadrul neclar” al operațiunii Macron a spus că, dacă SUA sunt pregătite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, „este foarte bine”, însă a precizat că Franța nu va participa la o operațiune de tip intervenție, într-un cadru pe care îl consideră „neclar”. „Dacă Statele Unite sunt pregătite să redeschidă (Strâmtoarea) Ormuz este foarte bine. Asta cerem încă de la început. Însă noi nu vom participa la nicio operaţiune în forţă, într-un cadru care mi se pare că nu este clar.” În același timp, liderul francez a cerut o redeschidere „concertată” a strâmtorii de către „Iran și Statele Unite”. Context: operațiunea anunțată de Trump și reacția Iranului Donald Trump a anunțat începerea, de luni, a unei operațiuni pentru deblocarea navelor blocate de două luni în Golful Persic. La scurt timp, un comandant militar iranian a avertizat că armata americană va fi atacată dacă încearcă să se apropie de Strâmtoarea Ormuz. Macron a reiterat și că o inițiativă lansată împreună cu premierul britanic Keir Starmer , vizând securizarea navigației în Strâmtoarea Ormuz, nu va fi pusă în aplicare atât timp cât ostilitățile dintre SUA și Iran continuă. Mesaj separat despre Liban În marja summitului, Macron a mai spus că este „esențial” ca armistițiul să fie respectat în Liban, după noi atacuri ale Israelului soldate cu un mort în sudul Libanului. [...]
SUA încearcă să reducă riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz prin presiune diplomatică asupra Chinei , după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a cerut Beijingului să intervină pe lângă Iran pentru redeschiderea rutei maritime, potrivit Digi24 . Miza este una economică: Ormuz este o cale navigabilă strategică pentru transportul de petrol, iar orice restricție menține presiune pe prețurile energiei și pe costurile de transport. Bessent a spus că subiectul va fi discutat săptămâna viitoare, la întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată la Beijing în 14-15 mai. Într-un interviu pentru Fox News, oficialul american a cerut Chinei „să-și intensifice acțiunile diplomatice” pentru a-i determina pe iranieni „să deschidă strâmtoarea”, conform Agerpres, citată de Digi24. De ce contează: presiunea pe petrol și pe lanțurile de aprovizionare Bessent a susținut că o nouă operațiune a Marinei SUA de ghidare a transporturilor maritime prin această rută „va reduce prețurile petrolului” și a descris scumpirea combustibililor drept o „anomalie temporară”, care s-ar putea încheia „în câteva săptămâni sau luni”. Totodată, el a afirmat că piața petrolului va fi „bine aprovizionată”, recunoscând însă că scumpirea bruscă afectează consumatorii americani. Ce cere Washingtonul Beijingului Potrivit declarațiilor lui Bessent, argumentul central al SUA este legat de relația comercială China–Iran: Beijingul ar cumpăra 90% din exporturile de petrol ale Iranului, ceea ce, în viziunea oficialului american, înseamnă că „finanțează cel mai mare stat sponsor al terorismului”. În acest context, Bessent a cerut Chinei: să se alăture SUA „în această operațiune internațională” pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz (fără a detalia ce măsuri ar trebui să ia Beijingul); împreună cu Rusia, să înceteze blocarea inițiativelor la ONU, inclusiv a unei rezoluții care ar încuraja măsuri pentru protejarea transportului maritim comercial prin Ormuz. Context: discuțiile Trump–Xi și „armistițiul comercial” Bessent a mai spus că Trump și Xi au discutat deja despre situația din Iran și că vor face schimb de opinii pe tema Ormuz la summitul din 14-15 mai. El a legat stabilitatea relației SUA–China de armistițiul comercial convenit în octombrie anul trecut, la Busan (Coreea de Sud). În același timp, oficialul american a afirmat că SUA ar deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz prin blocada impusă transporturilor maritime iraniene. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de blocaj și costuri mai mari pentru transportul de petrol , după ce Iranul ar fi tras două rachete asupra unei nave militare americane care încerca să tranziteze zona, informație pe care armata SUA o neagă, potrivit Digi24 . Miza este una economică: strâmtoarea transportă în mod normal aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol, iar orice perturbare se transmite rapid în prețurile la energie și în tarifele de transport și asigurare. Potrivit agenției iraniene Fars, citată în material, nava americană ar fi fost „ținta unui atac cu rachete” după ce ar fi ignorat un avertisment al forțelor navale iraniene, iar surse locale ar fi susținut că aceasta s-ar fi retras din zonă. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins însă afirmația, declarând că „nicio navă a Marinei SUA nu a fost lovită”, fără să precizeze dacă a existat un atac care nu și-a atins ținta, conform The Times of Israel. Recomandări de rută și „zonă de securitate sporită” În acest context, Centrul Comun de Informații Maritime, condus de SUA, a recomandat navelor să traverseze Strâmtoarea Ormuz prin apele teritoriale ale Omanului și a anunțat instituirea unei „zone de securitate sporită”, notează Al Jazeera. Grupul a avertizat că apropierea de rutele maritime obișnuite „ar trebui considerată extrem de periculoasă” din cauza prezenței minelor care nu ar fi fost complet cartografiate și neutralizate. Rămâne neclar în ce măsură companiile de transport maritim și asiguratorii vor accepta să își asume riscul tranzitului, în condițiile în care Iranul a tras asupra unor nave în zonă și a promis că va continua, potrivit informațiilor prezentate. „ Proiectul Libertate ”: sprijin militar, dar fără escortă directă Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a anunțat că SUA vor „ghida” navele blocate prin această cale navigabilă și vor răspunde „cu forță” la orice interferență. Iranul a avertizat, la rândul său, că va ataca forțele americane dacă vor intra în strâmtoare, iar șefi militari de la Teheran au spus că navele care trec prin Ormuz trebuie să se coordoneze cu ei. CENTCOM a transmis că va sprijini „Proiectul Libertate” cu 15.000 de militari și peste 100 de aeronave terestre și maritime, alături de nave de război și drone. Totuși, potrivit unor oficiali americani citați de Wall Street Journal, navele de război ale SUA nu vor escorta, în acest moment, navele comerciale, inițiativa fiind descrisă mai degrabă ca un efort de coordonare a transportului maritim internațional. Axios a relatat, citând de asemenea oficiali americani, că Marina SUA ar urma să furnizeze informații pentru evitarea minelor navale, cu nave militare „în apropiere” dacă va fi nevoie să prevină atacuri. De ce contează: efectul de propagare în energie, transport și asigurări Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru comerțul global cu energie, iar închiderea ei a dus, în timpul conflictului, la o creștere puternică a prețurilor la energie la nivel mondial, potrivit materialului. În plus, Organizația Maritimă Internațională a indicat că sute de nave și până la 20.000 de marinari nu au putut tranzita strâmtoarea în timpul conflictului, iar echipajele blocate au rămas fără alimente și alte provizii. În plan diplomatic, administrația Trump a cerut sprijin pentru o coaliție internațională care să asigure siguranța transportului maritim, iar mai multe țări, conduse de Marea Britanie și Franța, lucrează la constituirea unei astfel de coaliții pentru redeschiderea strâmtorii „odată ce pacea va fi asigurată”. Președintele francez Emmanuel Macron a spus însă că Parisul nu va participa la operațiuni militare „neclare” pentru redeschiderea strâmtorii și a cerut o redeschidere coordonată de SUA și Iran, conform declarațiilor citate. [...]
Un incident pe o navă operată de o companie sud-coreeană în Strâmtoarea Ormuz readuce în prim-plan riscurile operaționale dintr-un coridor maritim-cheie pentru comerțul global , după ce o „explozie” urmată de incendiu a fost raportată luni, fără victime, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe al Coreei de Sud a transmis că la bord se aflau 24 de membri ai echipajului – 18 cetățeni străini și șase sud-coreeni – și că nu au fost semnalate victime. Potrivit comunicatului, explozia a avut loc în jurul orei 20:40 la Seul (15:40 la București), în apele din apropierea Emiratelor Arabe Unite, în Strâmtoarea Ormuz. Ce se știe despre navă și cauze Potrivit The Korea Herald, nava este un cargobot cu pavilion panamez, operat de o companie maritimă sud-coreeană, identificat ca HMM Namu . Un purtător de cuvânt al companiei sud-coreene HMM (011200.KS) a declarat pentru Reuters că incendiul a izbucnit în sala motoarelor uneia dintre navele sale de marfă, iar cauza este încă investigată. Autoritățile sud-coreene au anunțat că verifică informațiile, conform agenției de știri Yonhap. Ministerul de Externe de la Seul a precizat că atât cauzele exploziei și ale incendiului, cât și amploarea exactă a pagubelor sunt în anchetă. Contextul de securitate din zonă Incidentul a fost raportat în aceeași zi în care mass-media de stat din Iran au relatat că marina iraniană a tras focuri de avertisment în strâmtoare, după intrarea unor crucișătoare americane în Golful Persic, în cadrul unui plan care ar urmări facilitarea plecării navelor comerciale blocate. Ministerul sud-coreean de Externe a mai transmis că guvernul va rămâne în contact cu țările implicate și va lua măsuri pentru a garanta siguranța navelor și echipajelor coreene în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Iranul pune presiune pe Washington să reducă „cerințele excesive”, într-un moment în care blocajul din Strâmtoarea Ormuz riscă să prelungească șocul pe piața energiei , potrivit TVR Info . Teheranul spune că analizează răspunsul primit de la SUA la o nouă propunere înaintată pentru depășirea impasului în negocieri. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei , a cerut ca „cealaltă parte” să adopte „o abordare rezonabilă” și să renunțe la „cerințele excesive”, susținând că prioritatea Iranului este „să pună capăt războiului”. El a invocat „lecțiile trecutului”, afirmând că Iranul a negociat de două ori pe tema nucleară și, în același timp, a fost atacat de SUA. Negocierile rămân blocate, în pofida reluării dialogului Conform informațiilor citate, Teheranul era în discuții cu Washingtonul privind programul nuclear iranian când SUA și Israelul au atacat Iranul la 28 februarie, similar cu situația din iunie 2025, în timpul războiului de 12 zile. O încetare „fragilă” a focului este în vigoare din 8 aprilie, după 40 de zile de bombardamente, însă negocierile sunt în continuare blocate. Iranienii și americanii au reluat dialogul prin intermediul Pakistanului, dar discuțiile de la Islamabad din 11 aprilie s-au încheiat fără rezultat. În acest context, Iranul a transmis o nouă propunere, iar SUA au răspuns, răspuns pe care Teheranul spune că îl examinează. Ormuz, miza cu impact direct asupra energiei și transportului maritim Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, descrisă ca fiind „practic blocată” de la începutul războiului și pe unde tranzita până recent o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial. Președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor escorta navele pentru a debloca ruta. Teheranul a avertizat că armata americană va fi atacată dacă se apropie de strâmtoare, iar Baghaei a spus că „americanii trebuie să înțeleagă” că nu pot folosi „amenințări” și „limbajul forței” împotriva Iranului. Oficialul iranian a susținut, totodată, că Iranul se consideră „gardianul și protectorul” strâmtorii și a cerut ca „comunitatea internațională” să tragă la răspundere SUA și Israelul pentru insecuritatea creată pe această cale maritimă, potrivit Agerpres. [...]
