Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra unui petrolier Adnoc ridică din nou riscul operațional pe ruta Ormuz, într-un moment în care strâmtoarea este deja „în mare parte blocată”, cu efect direct asupra transportului de petrol și gaze. Potrivit Wall-Street, Emiratele Arabe Unite (EAU) au condamnat incidentul și au acuzat Iranul de „piraterie” și escaladare.
Două drone au lovit petrolierul MV Barakah în largul coastelor Oman, fără răniți în rândul echipajului, iar nava nu avea încărcătură la bord, conform unui comunicat al companiei citat în material.
Ministerul de Externe din EAU a calificat atacarea navelor comerciale și folosirea Strâmtorii Ormuz ca instrument de „coerciție economică” sau „șantaj” drept un act de piraterie, atribuind acțiunea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice.
În plan economic și logistic, miza este legată de rolul strâmtorii în comerțul global cu energie: înainte de război, prin Ormuz tranzita o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar acum ruta este descrisă ca fiind în mare parte blocată de la începutul ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului, la 28 februarie.
În acest context, președintele american Donald Trump a declarat că US Navy va ajuta navele blocate din țări terțe să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, în cadrul „Project Freedom” (Proiectul Libertății). Iranul a replicat că va ataca armata americană dacă se apropie de strâmtoare.
Separat, agenția de presă iraniană Fars a relatat că două rachete ar fi fost lansate asupra unei fregate americane, însă Comandamentul Central pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a dezmințit rapid că vreo navă americană ar fi fost lovită.
Potrivit companiei AXSMarine, citată în articol, la 29 aprilie în Golf erau 913 nave comerciale, dintre care:
În lipsa unor detalii suplimentare despre reluarea traficului la capacitate normală, incidentul cu MV Barakah indică o deteriorare a mediului de securitate pentru operatorii maritimi care încearcă să mențină fluxurile de energie printr-un punct-cheie al lanțului global de aprovizionare.
Recomandate
O nouă serie de atacuri cu drone asupra infrastructurii civile din Harkov și regiunea Nikolaev a rănit cel puțin șase persoane, inclusiv trei copii , într-un context în care intensificarea loviturilor aeriene pune presiune pe capacitatea Ucrainei de a-și proteja orașele, potrivit Kyiv Post . În Harkov, atacurile au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 2 august, și au vizat districtele Industrialnîi, Kîivskîi și Saltivskîi. Primarul Ihor Terehov a spus că o dronă a lovit acoperișul unui bloc de locuințe din districtul Saltivskîi, fără victime raportate în acel incident. În districtul Industrialnîi au fost înregistrate mai multe lovituri, iar șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Syniehubov, a anunțat că trei locuitori – un bărbat de 74 de ani, o fată de opt ani și un băiat de 13 ani – au suferit reacții acute de stres. Asistența medicală a fost acordată la fața locului. Tot în Harkov, primarul a raportat o lovitură în districtul Kîivskîi, precizând că forțele ruse au folosit o dronă de tip „Molniya ” („Fulger”) – descrisă ca o muniție rătăcitoare (dronă care poate „patrula” până găsește ținta) cu aripă fixă, cu cost redus, capabilă să transporte încărcături explozive mici pe distanțe de 30-40 km. Autoritățile evaluau amploarea pagubelor. Atac separat în regiunea Nikolaev: benzinărie lovită, trei răniți Loviturile din Harkov au urmat unui atac cu dronă produs sâmbătă, 1 august, în regiunea Nikolaev, care a vizat o benzinărie și a rănit trei civili. Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, atacul a avut loc în jurul orei 13:45 (ora locală) și i-a rănit pe un bărbat de 61 de ani, o femeie de 29 de ani și o fetiță de patru ani. Victimele au fost tratate și primesc îngrijiri în regim ambulatoriu. Context: val recent de lovituri aeriene și presiune pe apărarea antiaeriană Publicația plasează aceste atacuri regionale după un baraj aerian la nivel național, produs sâmbătă dimineață, care ar fi inclus 35 de rachete și 185 de drone de atac de diverse tipuri. Ținta principală a rachetelor balistice ar fi fost Kievul, iar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat că Ucraina a interceptat doar una din 27 de rachete balistice, invocând un deficit critic de interceptori Patriot. În același episod, atacurile asupra Kievului ar fi ucis nouă persoane și ar fi rănit 33, inclusiv patru copii, fiind raportate pagube la clădiri rezidențiale și obiective civile, inclusiv o clinică medicală, un studio de film și supermarketuri. Au fost raportate lovituri și în regiunile Odesa, Dnipropetrovsk, Sumî și Poltava, precum și un atac cu dronă asupra unui centru logistic Rozetka din Brovarî (regiunea Kiev), soldat cu un mort și șase răniți. [...]
Cererile Iranului privind Strâmtoarea Hormuz riscă să prelungească tensiunile și să mențină presiunea pe prețurile energiei , într-un moment în care administrația Trump caută o ieșire rapidă din conflict, dar spune că nu poate accepta un aranjament care ar „consacra” controlul Teheranului asupra unei rute maritime-cheie, potrivit Politico . Miza imediată este libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează zilnic milioane de barili de petrol. Cinci foști oficiali din prima administrație Trump au declarat publicației că, în condițiile actuale, Casa Albă are „puține opțiuni bune”: fie acceptă o concesie politică greu de vândut intern, fie riscă o escaladare militară care ar putea împinge în sus costurile energiei și ar extinde conflictul în regiune. De ce Hormuz devine o problemă economică și de sancțiuni Iranul ar condiționa încetarea ostilităților de recunoașterea controlului asupra strâmtorii, inclusiv posibilitatea de a încasa taxe de trecere, susține un fost oficial citat de Politico. În interiorul administrației, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio , există avertismente că un astfel de aranjament ar afecta capacitatea SUA de a aplica sancțiuni: dacă mai multe state ar trebui să obțină derogări pentru a plăti eventuale taxe, presiunea internațională asupra Teheranului s-ar dilua. Un oficial al administrației, citat sub protecția anonimatului, a argumentat însă că volumul mare de trafic arată că Iranul „nu controlează” efectiv calea navigabilă și a subliniat că solicitarea ori primirea de garanții de trecere sigură de la Iran este interzisă pentru cetățeni și entități americane, iar pentru actorii străini implică riscuri de sancțiuni. Opțiunile lui Trump: concesie, escaladare sau „război de uzură” Donald Trump a alternat, în ultimele săptămâni, amenințări cu promisiuni de rezolvare. Sâmbătă seară, el a scris pe Truth Social că a renunțat la un atac asupra Iranului, condiționând decizia de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord care să „deschidă” strâmtoarea și să pună capăt „amenințării nucleare” iraniene. Politico notează că Iranul nu a confirmat existența unui acord și nici nu a răspuns anunțului lui Trump. În același timp, au existat relatări de presă potrivit cărora Trump ar fi pregătit lovituri mai intense, inclusiv asupra infrastructurii energetice iraniene — un scenariu care, potrivit materialului, ar putea escalada conflictul. Elliott Abrams, fost reprezentant special al SUA pentru Iran în primul mandat Trump, a descris pentru Politico trei direcții posibile: acceptarea ca Iranul să „administreze” și să monetizeze Strâmtoarea Hormuz; intensificarea loviturilor până la un compromis; câștigarea de timp prin continuarea blocadei porturilor iraniene și a schimburilor de lovituri. Presiunea pe prețuri și calendarul politic din SUA Impulsul economic este deja vizibil în prețurile la pompă: benzina în SUA este, în medie, la 4,10 dolari/galon (aprox. 1,08 dolari/litru; circa 4,9 lei/litru), de la 3,85 dolari/galon (aprox. 0,10 dolari/litru; circa 0,45 lei/litru mai puțin) cu o lună înainte, potrivit datelor AAA citate de Politico. În contextul în care mai sunt trei luni până la alegerile de la mijloc de mandat, republicanii ar vrea să închidă rapid subiectul războiului și să se concentreze pe agenda economică internă, mai arată publicația. Totuși, riscurile operaționale rămân ridicate: Politico menționează atacuri recente asupra unei baze americane din Kuweit și asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită, precum și suspiciuni că Iranul ar fi în spatele unui atac cibernetic asupra sistemelor municipale de apă din Minnesota. În paralel, navele continuă să tranziteze strâmtoarea, ceea ce a contribuit la menținerea prețului petrolului sub 100 de dolari/baril, potrivit articolului. Ce urmează Mai mulți foști oficiali și experți citați de Politico indică faptul că o „ieșire” convenabilă înainte de alegerile din noiembrie este improbabilă, iar un acord diplomatic ar putea presupune, într-o formă sau alta, acceptarea unei influențe iraniene asupra Strâmtorii Hormuz — un precedent pe care Washingtonul îl consideră periculos, inclusiv prin comparație cu alte puncte sensibile de navigație, precum apele din jurul Taiwanului. În lipsa unui compromis, alternativa rămâne o escaladare cu efect direct asupra pieței energiei și, implicit, asupra costului vieții. [...]
Coliziunea a două elicoptere de stingere în Grecia ridică presiunea pe operațiunile aeriene în plin sezon de incendii, după ce accidentul s-a soldat cu doi morți și a declanșat o intervenție de căutare-salvare în regiunea Attica, potrivit HotNews . Cele două elicoptere, fiecare cu echipaj de câte doi oameni, s-au ciocnit în aer și s-au prăbușit în zona orașului Psatha, la vest de Atena, în timp ce interveneau la stingerea incendiilor de vegetație, au anunțat autoritățile elene, citate de Ekathimerini. Ce se știe despre victime și echipaje Conform informațiilor publicate de Ekathimerini, cei doi oameni care și-au pierdut viața sunt un pilot danez și un cetățean grec care era ofițer de legătură și coordonator. Ambii se aflau la bordul unuia dintre cele două elicoptere Bell închiriate de Serviciul de Pompieri din Grecia. În celălalt elicopter se aflau un pilot britanic și un ofițer de legătură; aceștia au supraviețuit, suferind doar răni ușoare, și au raportat imediat incidentul, indicând echipelor de salvare locația elicopterelor. Separat, Serviciul de Pompieri din Grecia a anunțat, potrivit Reuters, că ambii membri ai echipajului din elicopterul prăbușit în flăcări au fost declarați decedați, iar cel de-al doilea echipaj a fost salvat în viață. Context operațional: aeronave închiriate și intervenție în Attica Elicopterele de tip Bell decolaseră de la Baza Aeriană Elefsina și erau închiriate de serviciul de pompieri, potrivit autorităților elene. După coliziune, au fost mobilizate forțe pentru o operațiune de căutare și salvare. HotNews relatează și că momentul accidentului a fost filmat de un martor și distribuit pe rețelele sociale, imaginile surprinzând ciocnirea la altitudine joasă și prăbușirea unuia dintre elicoptere într-o zonă împădurită. România: fără aeronave dislocate, pompierii români sunt în siguranță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis că România nu are nicio aeronavă dislocată în Grecia și nici personal navigant care să desfășoare misiuni acolo. Totodată, modulul de pompieri români dislocat în Grecia prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene nu se află în regiunea incidentului și desfășoară exclusiv misiuni terestre. „Personalul român este în siguranță și își continuă activitatea operațională”, a precizat IGSU. [...]
Lipsa interceptoarelor Patriot lasă orașele ucrainene expuse atacurilor balistice , iar Rusia a ucis cel puțin nouă persoane și a rănit zeci în urma unor lovituri cu rachete, la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a dat înapoi de la promisiunea publică privind acordarea unei licențe pentru producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot, potrivit The Jerusalem Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că, pe parcursul săptămânii trecute, au fost vizate peste 1.500 de obiective, inclusiv clădiri rezidențiale. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia ar fi lansat 35 de rachete, dintre care 27 balistice, și 185 de drone de atac, susține Zelenski. În același interval, Ucraina ar fi reușit să intercepteze doar o singură rachetă balistică, iar Zelenski a explicat motivul: „Pur și simplu pentru că nu există interceptoare pentru sistemele Patriot.” Miza operațională: apărarea antirachetă, „gâtul de sticlă” al apărării aeriene Deși Ucraina a devenit „lider mondial” în producția și utilizarea dronelor, Zelenski afirmă că țara nu a găsit încă o soluție eficientă pentru protecția împotriva rachetelor balistice. În acest context, Kievul a cerut în mod repetat SUA și statelor europene interceptoare pentru apărarea centrelor urbane. Zelenski a susținut că deficitul de interceptoare „încurajează” Rusia să continue atacurile care provoacă victime civile. Trump dă înapoi de la licența de producție: tehnologia, punctul sensibil Publicația notează că Trump a nuanțat vineri, într-o ședință de Cabinet la Camp David, promisiunea făcută anterior privind licența pentru producția interceptoarelor Patriot în Ucraina, invocând dificultatea transferului de tehnologie. „Vorbim despre asta, dar e un lucru greu să dai un asemenea tip de tehnologie. Trebuie să fim foarte atenți. Acum, nu am fost de acord cu asta. Vorbim despre asta.” În iulie, la summitul NATO, Trump îi spusese lui Zelenski să le producă în Ucraina și afirmase că SUA „vor da o licență” pentru fabricarea sistemelor Patriot. Presiune pentru decizii politice și sancțiuni Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a cerut mai urgent rachetele, afirmând că „bătălia pentru cer” va defini traiectoria războiului și că un „scut aerian” mai puternic ar apropia pacea. Separat, Zelenski a susținut că Rusia își extinde industria de apărare și pune accent pe producția de rachete balistice, adăugând că „un număr semnificativ” de companii rusești implicate în producția de componente pentru drone, rachete și bombe aeriene ghidate „încă nu au fost sancționate”. În mesajul său video de sâmbătă, Zelenski a cerut explicit ca partenerii să ia „decizia politică” de a furniza pachetele necesare de interceptoare, avertizând că fiecare noapte fără aceste mijloace de apărare se traduce în noi victime. [...]
Nivelul scăzut al Dunării readuce în prim-plan costuri și blocaje pe ruta de transport , după ce seceta a expus din nou, lângă Prahovo (Serbia), epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944, potrivit Antena 3 . Dincolo de componenta istorică, epavele rămân un obstacol operațional pentru navigație, cu efecte economice directe. În apropierea localității Prahovo, pe albia fluviului se află numeroase epave ale unor nave ale Kriegsmarine, scufundate de propriile echipaje în timpul retragerii Wehrmacht-ului din fața Armatei Roșii. Reuters a publicat imagini filmate cu drona în zonă, în care se vede o epavă redevenită vizibilă după scăderea „dramatică” a nivelului Dunării, inclusiv oameni înotând în apropierea vasului. De ce contează: epavele afectează navigația și transportul de mărfuri Planul inițial din 1944 a fost ca epavele să blocheze ruta de navigație și să împiedice înaintarea Armatei Roșii în amonte. Potrivit materialului, această blocadă „are și astăzi un impact”, prin întârzieri semnificative în transportul de mărfuri. Banca Europeană de Investiții (BEI) este citată cu o estimare a pierderilor: Serbia ar pierde aproximativ cinci milioane de euro pe an din cauza acestor întârzieri. Ce se face: proiect de recuperare susținut de UE, cu riscuri de muniție neexplodată În verile anterioare cu valuri de căldură, scăderea nivelului Dunării a mai expus epave (un exemplu menționat este august 2022). Ca răspuns, un proiect susținut de Uniunea Europeană prin Cadrul de Investiții pentru Balcanii de Vest (WBIF) a început ridicarea a 21 dintre epave. Potrivit BEI, unele rămășițe dintr-un blocaj de cinci kilometri au fost deja recuperate în 2024, fiind scoase din râu cu frânghii și curățate de noroi. Recuperarea este descrisă ca deosebit de dificilă, inclusiv din cauza posibilității ca unele ambarcațiuni să mai aibă muniție la bord, ceea ce ar putea provoca explozii în timpul operațiunilor. Pentru recuperare ar urma să fie folosiți scafandri și pompe pentru îndepărtarea nisipului și nămolului, însă unele epave sunt considerate prea mari pentru a fi ridicate; în aceste cazuri, unele au fost lăsate în albie și îngropate mai adânc, pentru a nu obstrucționa navigația. [...]
Comandantul american din Europa avertizează că Marina SUA nu mai are suficiente nave pentru apărarea Israelului , pe fondul solicitării la maximum a resurselor navale în războiul cu Iranul, potrivit Washington Post . Generalul Alexus Grynkewich , cel mai înalt general american din Europa, a transmis Pentagonului în această săptămână că nu dispune de forțe navale suficiente pentru a continua protejarea Israelului împotriva rachetelor balistice inamice, conform unor oficiali citați sub protecția anonimatului. Într-o notificare scrisă, Grynkewich ar fi spus că, fără alocarea unui alt distrugător al Marinei SUA, va fi nevoit să prioritizeze apărarea „teritoriului național” al Statelor Unite în detrimentul apărării Israelului. Până la acest moment, Pentagonul nu a oferit o reacție oficială. Presiune operațională: blocada porturilor iraniene și epuizarea resurselor Avertismentul vine într-un moment în care războiul din Iran continuă, iar intensitatea operațiunilor a dus la epuizarea stocurilor americane de arme defensive esențiale, potrivit informațiilor prezentate. În același timp, Marina SUA este descrisă ca fiind sub o presiune deosebită după ce administrația americană a ordonat blocarea porturilor iraniene, ca răspuns la închiderea de către Teheran a Strâmtorii Ormuz . Ce forțe navale sunt menționate în zonă Distrugătoarele americane din estul Mării Mediterane sunt folosite de ani de zile ca parte a apărării Israelului, fiind echipate cu radare puternice și implicate în interceptarea rachetelor lansate atât din Iran, cât și de militanții houthi din Yemen. Publicația enumeră următoarele desfășurări: Două distrugătoare în Marea Mediterană: USS Paul Ignatius și USS Roosevelt. Trei distrugătoare la Rota: USS Arleigh Burke, USS Bulkeley și USS Oscar Austin. În apropiere de Iran: o flotă de nave suplimentare în Marea Arabiei și două portavioane, USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln. Un alt distrugător, USS Gonzalez, în Marea Roșie, în contextul încercărilor houthi de a impune un blocaj asupra transportului comercial. În luna mai, aceeași publicație relata că evaluările Pentagonului de la începutul războiului arătau că forțele americane au dus „greul” apărării Israelului împotriva rachetelor balistice iraniene. Context politic: Trump spune că ar amâna noi atacuri În același material este menționată o declarație a președintelui american Donald Trump, care a afirmat într-o postare pe rețelele sociale că aliații din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la parametrii unui acord pentru a pune capăt războiului din Iran și că va amâna, deocamdată, să ordone noi atacuri în conflictul care durează de cinci luni. „Pe baza acestei cereri, am fost de acord, pentru beneficiul viitor al lumii și, de asemenea, pentru supraviețuirea unui Iran prosper și de succes, să anulez atacul, sub rezerva posibilității de a încheia rapid un acord” Trump a mai spus că Israelul ar fi fost de acord să se alăture SUA în angajamentul de a încerca să finalizeze un acord cu Iranul care ar pune capăt războiului. [...]
