Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra unui petrolier Adnoc ridică din nou riscul operațional pe ruta Ormuz, într-un moment în care strâmtoarea este deja „în mare parte blocată”, cu efect direct asupra transportului de petrol și gaze. Potrivit Wall-Street, Emiratele Arabe Unite (EAU) au condamnat incidentul și au acuzat Iranul de „piraterie” și escaladare.
Două drone au lovit petrolierul MV Barakah în largul coastelor Oman, fără răniți în rândul echipajului, iar nava nu avea încărcătură la bord, conform unui comunicat al companiei citat în material.
Ministerul de Externe din EAU a calificat atacarea navelor comerciale și folosirea Strâmtorii Ormuz ca instrument de „coerciție economică” sau „șantaj” drept un act de piraterie, atribuind acțiunea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice.
În plan economic și logistic, miza este legată de rolul strâmtorii în comerțul global cu energie: înainte de război, prin Ormuz tranzita o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar acum ruta este descrisă ca fiind în mare parte blocată de la începutul ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului, la 28 februarie.
În acest context, președintele american Donald Trump a declarat că US Navy va ajuta navele blocate din țări terțe să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, în cadrul „Project Freedom” (Proiectul Libertății). Iranul a replicat că va ataca armata americană dacă se apropie de strâmtoare.
Separat, agenția de presă iraniană Fars a relatat că două rachete ar fi fost lansate asupra unei fregate americane, însă Comandamentul Central pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a dezmințit rapid că vreo navă americană ar fi fost lovită.
Potrivit companiei AXSMarine, citată în articol, la 29 aprilie în Golf erau 913 nave comerciale, dintre care:
În lipsa unor detalii suplimentare despre reluarea traficului la capacitate normală, incidentul cu MV Barakah indică o deteriorare a mediului de securitate pentru operatorii maritimi care încearcă să mențină fluxurile de energie printr-un punct-cheie al lanțului global de aprovizionare.
Recomandate
Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șoc pe piața petrolului , după ce Iranul a catalogat drept „neconvingător” răspunsul SUA la condițiile pentru redeschiderea rutei, iar președintele american Donald Trump a confirmat lovituri asupra unei insule iraniene din apropiere, potrivit Al Jazeera . Iranul poartă discuții indirecte cu SUA pe baza unei propuneri de redeschidere a strâmtorii în două zile, dacă Washingtonul acceptă șapte cerințe ale Teheranului, inclusiv ridicarea sancțiunilor și încetarea unei blocade navale americane. În pofida unor semnale de progres în ultimele zile, Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a spus că răspunsul SUA „nu a fost convingător” și a cerut ca cele șapte condiții să fie abordate „pe deplin și explicit” și puse în aplicare, avertizând că doar atunci Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă. Diplomație sub presiune, cu Qatar în rol de intermediar Pe fondul riscului de escaladare, Qatarul și-a intensificat eforturile diplomatice. Majed al-Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat că discuțiile continuă și că ambele părți „rămân angajate în procesul de negociere”, Doha facilitând schimbul „în timp real” de propuneri între SUA și Iran. Lovituri confirmate de Trump și avertismente privind noi acțiuni La Washington, Trump a confirmat că SUA au lovit Iranul marți dimineață, spunând pentru Fox News că ținta a fost o instalație antiaeriană. El a descris operațiunea drept un „atac minor” și a susținut că „nu a fost război”. Presa iraniană a relatat că loviturile au vizat insula Qeshm, în Golful Persic, lângă Strâmtoarea Hormuz. În paralel, oficiali americani citați de presa din SUA au spus că loviturile ar fi fost „defensive” și ar fi urmat unor focuri iraniene asupra unei aeronave americane. Totodată, Trump a repetat avertismentele privind posibile acțiuni militare suplimentare, afirmând că nu urmărește „să omoare mulți oameni”, dar că „dacă va trebui, va trebui”. Atacuri asupra navelor comerciale și acuzații reciproce Riscul operațional pentru transportul de țiței a fost accentuat de noi incidente pe mare. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că patru petroliere au fost distruse după ce ar fi lovit mine navale în timp ce încercau să tranziteze o rută „interzisă” la sud de strâmtoare; alte două nave ar fi fost reținute pentru încălcarea restricțiilor de navigație, potrivit unei declarații preluate de agenția oficială IRNA. Separat, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat că două proiectile neidentificate au lovit camera motoarelor unui petrolier la circa 14 mile marine (aprox. 26 km) nord-est de satul de coastă Limah din Oman, fără victime. Publicația notează că nu a putut fi verificat independent dacă incidentul descris de UKMTO are legătură cu afirmațiile IRGC. IRGC a mai afirmat că a doborât o dronă MQ-9 de fabricație americană deasupra strâmtorii la 4:30 ora locală (01:00 GMT), prezentând-o drept a 56-a aeronavă de acest tip doborâtă. De ce contează: riscul de escaladare se mută direct pe ruta energetică Combinația dintre negocieri blocate, lovituri confirmate de SUA și atacuri asupra transportului comercial amplifică riscul ca tensiunile să se traducă în perturbări ale tranzitului prin Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice globale. În material, politologul american John Mearsheimer avertizează că o nouă campanie de bombardamente ar putea să nu atingă obiectivele Washingtonului și că o ripostă iraniană ar putea împinge SUA într-o confruntare mai lungă, cu efecte mai mari asupra economiei globale. [...]
Atacul cu 310 drone peste noapte pune din nou sub presiune infrastructura energetică a Ucrainei , într-un moment în care Kievul cere un armistițiu care să includă oprirea loviturilor asupra rețelei de energie, potrivit Kyiv Post . Rusia a lansat în noaptea de 3 spre 4 noiembrie 310 drone asupra Ucrainei, atacul începând la ora 18:00 (ora Kievului) și vizând facilități energetice și alte obiective de infrastructură în mai multe regiuni. Forțele aeriene ucrainene spun că au fost folosite drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot), inclusiv drone de tip Shahed (81 dintre ele cu propulsie cu reacție), drone Gerbera și drone-capcană Parodiya. Apărarea aeriană a Ucrainei a raportat că, până la ora 08:00 (ora Kievului) în 4 noiembrie, a doborât sau „neutralizat” 272 de drone rusești, inclusiv 64 de drone Shahed cu reacție. Datele preliminare indică 19 locuri lovite direct și alte 15 locații unde au căzut fragmente din drone interceptate. Efecte operaționale: pene de curent și intervenții de urgență în mai multe regiuni Loviturile au avut consecințe imediate în alimentarea cu energie și în funcționarea serviciilor locale: Jîtomîr : autoritățile locale au anunțat un atac asupra infrastructurii energetice și au avertizat că, dacă electricitatea nu este restabilită până dimineață, vor fi deschise „ Puncte de invincibilitate ” (centre de sprijin unde oamenii se pot încălzi, își pot încărca telefoanele și pot accesa internetul) de la ora 09:00, pe 4 noiembrie. Odesa : atacul a avariat infrastructură comercială. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a confirmat că lovitura a declanșat un incendiu major, stins de echipele de intervenție. Șeful administrației militare a orașului a spus că explozia a spart geamuri la clădiri din apropiere. Kovel (regiunea Volîn) : un obiectiv de infrastructură a fost avariat, iar cea mai mare parte a orașului a rămas fără electricitate. Compania locală de apă a trecut pe alimentare de rezervă, menținând furnizarea până la 23:15 în 3 noiembrie; dacă situația nu se schimba, apa urma să fie livrată din nou între 06:00 și 09:00 în 4 noiembrie. Încălzirea în blocuri a funcționat normal, potrivit primarului. Ternopil : dronele au lovit o facilitate energetică; serviciile de urgență evaluau pagubele. Rivne : explozii au fost auzite în jurul orei 04:00, pe fondul activității apărării aeriene. Guvernatorul regional a spus că ținta a fost infrastructura energetică; o casă privată a luat foc în raionul Rivne, fără victime raportate. Dnipro : a fost lovită o facilitate industrială; doi bărbați (38 și 57 de ani) au fost răniți de schije și internați în stare moderată. La fața locului a izbucnit și un incendiu. Context: atacurile pe energie, în preajma unei noi runde de negocieri Bombardamentul are loc în timp ce Ucraina, Rusia și SUA se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri programată pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un armistițiu care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, ca prim pas către o înțelegere mai amplă, și a avertizat că loviturile continue ale Moscovei subminează șansele unor negocieri „semnificative”. În paralel, Ucraina își reiterează solicitarea către partenerii occidentali de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor asupra rețelei energetice. [...]
Amenințările privind posibile lovituri asupra bazelor americane din România ridică riscuri de securitate cu efecte economice indirecte , în special prin creșterea incertitudinii regionale și a presiunii pe lanțuri logistice și energie, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil. Informațiile apar într-un material Digi24 , care citează Reuters și presa iraniană. Potrivit ziarului iranian Kayhan , publicație descrisă ca fiind de orientare radicală și citată de Reuters, baze americane din România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru „ar putea deveni ținte ale rachetelor iraniene” dacă Statele Unite reiau războiul împotriva Iranului. În același timp, un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Iranul și SUA sunt „în continuare departe de un acord de pace”, deși ar exista eforturi diplomatice intensificate pentru a evita o reluare a atacurilor aeriene americane și, eventual, israeliene, după alegerile intermediare din SUA. Contextul imediat: atacuri limitate și mediere prin Qatar Materialul menționează că, în noaptea de luni spre marți, SUA au atacat ținte pe insula iraniană Qeshm. Un oficial american a spus că atacul a vizat rachete antiaeriene, iar un alt oficial a indicat că lovitura pare să fi fost limitată și nu ar semnala reluarea unor operațiuni militare de anvergură. Qatarul și-ar fi intensificat eforturile de mediere, pe fondul temerilor că conflictul declanșat de SUA și Israel în februarie s-ar putea reaprinde după alegerile din SUA. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz, condiționată de Teheran Oficialul iranian citat de Reuters avertizează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar depinde de îndeplinirea unor condiții impuse de Teheran, iar discuțiile despre programul nuclear ar putea începe doar după îndeplinirea acestora. Acesta a mai spus că Iranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului. În plan economic, orice escaladare care menține sau amplifică tensiunile în jurul Strâmtorii Ormuz poate alimenta volatilitatea pe piețele de energie și costuri mai mari de transport, cu efecte în lanț și pentru economiile europene, inclusiv România, chiar și în absența unor măsuri concrete anunțate în acest stadiu. Poziția lui Trump înainte de alegerile din SUA Președintele american Donald Trump a declarat reporterilor că „nu se grăbește” să intensifice atacurile asupra Iranului și a susținut că Iranul ar fi rămas „fără resurse financiare”, într-o declarație pentru Axios, potrivit materialului. Totodată, el a spus, într-un interviu pentru Fox News, că SUA „ar putea fi nevoite să ia măsuri” împotriva unui sit legat de programul nuclear al Iranului, numit „Pickaxe”. Ce urmează rămâne dependent de rezultatul alegerilor intermediare din SUA și de evoluția negocierilor, însă mesajele din presa de la Teheran și atacul raportat pe insula Qeshm indică un climat de risc care poate continua să afecteze percepția de securitate în regiune și, implicit, costurile economice asociate incertitudinii. [...]
Armata SUA își ajustează planificarea și instruirea pe baza lecțiilor din Ucraina , unde ritmul inovării – de la drone și sisteme autonome până la apărare aeriană – s-a accelerat constant, potrivit Digi24 . Mesajul central transmis de un comandant american este că adaptarea rapidă a devenit un avantaj decisiv pe câmpul de luptă, iar acest lucru are consecințe operaționale directe pentru armata americană. Generalul de brigadă Steven Carpenter , șeful Comandamentului Multi-Domeniu pentru Europa, a spus pentru Business Insider că războiul a demonstrat că „cine se adaptează câștigă” și că mediul de luptă s-a schimbat semnificativ față de februarie 2022. Ce urmărește Armata SUA: ritmul inovării și „bucla” de feedback din teren În evaluarea prezentată la conferința Asociației Armatei Statelor Unite (AUSA) de la Washington, DC, accentul cade pe modul în care Ucraina își modifică rapid producția și utilizarea sistemelor de armament în funcție de ce funcționează în luptă. În paralel, Rusia și-a intensificat producția în industria de apărare, ceea ce împinge și mai mult competiția tehnologică. Printre elementele urmărite de Armata SUA se află: utilizarea pe scară largă a sistemelor fără echipaj (în aer, pe uscat și pe mare), adaptabile și produse/ajustate rapid; actualizarea continuă a dronelor pe baza feedback-ului de pe front; imprimarea 3D de piese pentru drone și configurarea sistemelor pentru misiuni sau contramăsuri specifice. Autonomie și inteligență artificială: de la logistică la procesarea datelor Un punct de interes recent îl reprezintă dronele autonome și integrarea inteligenței artificiale (IA) pentru navigație și lovirea țintelor. Digi24 notează că Ucraina folosește tot mai mult IA pentru a ajuta roboții și dronele terestre să se deplaseze pe rute de aprovizionare și să atingă ținte, iar un vehicul terestru fără echipaj ar fi parcurs aproape întreaga distanță de 19 kilometri transportând provizii, descris ca o premieră în condiții de luptă. În oglindă, Armata SUA își extinde utilizarea autonomiei pentru sarcini precum navigația și procesarea datelor. Comandamentul Multidomeniu Europa a creat un sistem de inteligență artificială pentru a ajuta soldații să proceseze volume mari de date din senzori și rețele, cu potențial de sprijin pentru deciziile analiștilor umani. Apărarea aeriană: lecții despre mobilitate și supraviețuire Oficiali americani au indicat și lecții din luptele de apărare aeriană din Ucraina, unde forțele ruse au încercat să localizeze și să neutralizeze bateriile Patriot (MIM-104) și alte sisteme, inclusiv prin atacuri complexe cu drone și rachete. Generalul-locotenent John Raffery, șeful Comandamentului Spațial și de Apărare Antirachetă al Armatei, a pus accent pe practici precum ascunderea, supraviețuirea, protejarea activelor și mobilitatea, în contextul în care apărătorii aerieni ar fi printre cei mai activi în a integra lecțiile din Ucraina. Limitări recunoscute: nu tot ce funcționează în Ucraina se transferă direct Armata americană subliniază, totodată, că nu fiecare observație din Ucraina este automat relevantă pentru SUA. Potrivit articolului, inovația accelerată a dronelor ucrainene a fost determinată de necesitate și de lipsa unor capabilități critice și nu ar urma să înlocuiască armele, aeronavele și puterea navală avansată a Statelor Unite. În esență, miza pentru SUA este operațională: să reducă timpul dintre apariția unei amenințări/tehnologii pe câmpul de luptă și adaptarea propriilor tactici și sisteme, într-un război în care tehnologia se schimbă de la o etapă la alta. [...]
Rusia transmite că nu vrea un conflict cu Europa, dar spune că este pregătită dacă acesta ar fi inițiat de partea europeană , un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și menține presiunea asupra relațiilor economice și a mediului investițional din Europa, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov , care a spus că Rusia „nu vrea și nu planifică” să poarte un război cu Europa, însă „este pregătită” dacă Europa ar decide să inițieze un conflict. În același timp, Lavrov a susținut că Moscova „nu și-a închis niciodată ușile” în relația cu Occidentul și că ar fi dispusă să coopereze cu țările occidentale care renunță la o „atitudine ostilă” față de Rusia. Contextul: conferința de securitate de la Minsk Lavrov a vorbit la a patra Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică , eveniment care a început marți în capitala Belarusului. Potrivit informațiilor transmise, reuniunea este organizată de Ministerul de Externe din Belarus și a adunat peste 600 de reprezentanți din aproximativ 50 de țări și regiuni. Șeful diplomației ruse a mai afirmat că perspectiva unui dialog direct cu Europa rămâne „neclară” și a opinat că Occidentul se îndepărtează de „tendința obiectivă” către multipolaritate la nivel global. Mesajele Belarusului și legătura cu războiul din Ucraina În discursul de deschidere, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că „construirea unui model de securitate și dezvoltare durabilă în Eurasia” ar fi o necesitate practică „în beneficiul lumii întregi”. Liderul de la Minsk a mai spus că amploarea protestelor din Europa ar trebui să fie un avertisment și a îndemnat țările Uniunii Europene să caute căi de cooperare. Totodată, Lukașenko a afirmat că „criza din Ucraina” ar putea declanșa „un alt război major” și și-a exprimat speranța într-o soluție pașnică rapidă. Ce teme sunt pe agenda discuțiilor Conferința de la Minsk este programată pe două zile, iar agenda include, potrivit sursei citate: controlul armamentului; rolul noilor tehnologii în domeniul securității; dezvoltarea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), formată din șase membri: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar de dialog, mesajele rămân, deocamdată, la nivel declarativ, dar contribuie la menținerea unui climat de incertitudine în relația Europa–Rusia, cu efecte indirecte asupra riscului geopolitic perceput de piețe și companii. [...]
Coreea de Nord își accelerează modernizarea navală , după ce Kim Jong Un a susținut că Phenianul construiește o navă de război echipată cu un sistem de luptă „pe care nicio țară din lume nu-l are”, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul intensificării testelor militare și al creșterii tensiunilor cu Coreea de Sud, sugerând o presiune suplimentară asupra securității regionale și a echilibrelor militare din zonă. Kim Jong Un a vizitat luni șantierul naval din Nampo, pe coasta de vest a țării, unde se construiește noul vas, conform agenției oficiale nord-coreene KCNA , citată de AFP. Liderul de la Phenian a invocat „mediul geopolitic recent” și „acțiunile ostile ale adversarilor” pentru a justifica necesitatea unor nave „cele mai avansate și cele mai puternice”. Ce știm despre „sistemul de luptă” invocat de Kim În material se arată că liderul nord-coreean a descris viitoarea navă drept „incomparabilă” față de distrugătorul construit anul trecut și a insistat asupra „importanței militare semnificative” a concentrării de putere de luptă. Un analist citat de AFP, Lim Eum-chul (profesor la Institutul de studii asupra Extremului Orient de la Universitatea sud-coreeană Kyungnam), apreciază că sistemul lăudat ar putea face referire la un arsenal divers, inclusiv: un „număr mare de rachete de croazieră strategice” (de tipul Hwasal); arme nucleare tactice; rachete mare-mare și mare-sol. Articolul nu oferă detalii tehnice verificabile despre acest sistem, iar afirmația privind caracterul „unic” rămâne, în acest stadiu, la nivel declarativ. Context: extinderea flotei și escaladarea testelor Coreea de Nord își folosește șantierele navale „la capacitate maximă” pentru întărirea marinei, inclusiv prin lansarea a două distrugătoare de 5.000 de tone, după prezentarea noii clase de nave anul trecut. Sunt menționate două astfel de nave: Choe Hyon și Kang Kon. Kim Jong Un a mai spus că își dorește fabricarea unor nave de război de 10.000 de tone și echiparea marinei cu arme nucleare. În paralel, Coreea de Nord și-a înmulțit testele militare în ultimele săptămâni, inclusiv cu drone, rachete de diferite tipuri și torpile. Tensiunile cu Seulul s-au agravat după explozia unor mine la graniță, incident care, potrivit sursei, a rănit trei soldați sud-coreeni în septembrie. [...]
