Știri
Știri din categoria Politică
Criza politică a împins costurile de finanțare ale statului în sus, iar România ar fi „pierdut deja aproape 10 miliarde de lei” în 11 zile, pe fondul reacției piețelor, potrivit unei postări a ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citată de Mediafax. Declarațiile au fost făcute cu câteva ore înaintea moțiunii de cenzură susținute de AUR și PSD.
În mesajul publicat marți dimineață pe Facebook, Darău leagă pierderea invocată de evoluțiile din piețe și de creșterea dobânzilor, susținând că „dobânzile au urcat spre 7,3%”, ceea ce ar însemna „alte miliarde în plus” pe care statul le va plăti, „din buzunarul fiecărui român”.
Ministrul enumeră o serie de consecințe pe care le atribuie instabilității politice:
În același mesaj, Darău afirmă că România „nu își mai permite al patrulea guvern în doar doi ani” și susține că antreprenorii și investitorii cer „predictibilitate”.
„În doar 11 zile de criză politică, țara și noi toți am pierdut deja aproape 10 miliarde de lei. Aceasta este realitatea din piețe.”
Moțiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului, iar dezbaterea și votul au fost programate pentru astăzi, 5 mai, de la ora 11.00. Votul este secret, cu bile.
Darău face apel la parlamentari să voteze „cu responsabilitate” și pune în opoziție costurile economice ale instabilității cu obiectivul de „guvernare coerentă” promis la formarea coaliției, în iunie 2025.
În postarea citată, ministrul susține că Executivul a redus deficitul „de la o traiectorie de 10% la sub 8%” în primele șase luni din 2025 și că pentru 2026 „ne îndreptăm către 6%”. Totodată, menționează două termene-limită „valorând multe miliarde de euro”: 31 mai pentru SAFE și 31 august pentru PNRR.
Precizare: articolul nu detaliază metodologia sau sursa de calcul pentru „aproape 10 miliarde de lei” pierdere în 11 zile, afirmația fiind prezentată ca evaluare a ministrului, în contextul reacției piețelor.
Recomandate
Raluca Turcan avertizează că moțiunea de cenzură poate declanșa o criză cu costuri pentru economie , susținând că instabilitatea politică se traduce în investiții amânate și scăderea încrederii, potrivit Adevărul . Declarațiile vin înaintea dezbaterii moțiunii programate marți, de la ora 11:00, în Parlament. Deputatul PNL califică demersul drept „o anomalie politică” și îl leagă de ceea ce numește „tranzacționarea voturilor” la alegerile prezidențiale. Turcan afirmă că PSD ar fi direcționat voturi către George Simion și AUR în primul tur, pentru a-și construi un adversar convenabil în turul al doilea. „PSD şi Marcel Ciolacu le-au dat voturi lui George Simion şi AUR în turul I al prezidenţialelor, sperând că vor intra împreună în turul II. Totul pentru a mima o competiţie. Pentru a ne aduce în situaţia de a-l vota pe M. Ciolacu de frica extremismului” Miza: stabilitatea guvernării și efectul asupra mediului economic În aceeași logică, Turcan susține că moțiunea de cenzură depusă împotriva Executivului ar indica o colaborare PSD–AUR, despre care spune că urmărește dărâmarea unui guvern „care a livrat rezultate”. În acest context, ea face apel la parlamentari să respingă moțiunea, pe care o numește „o manevră politică nefirească” și „un act de trădare națională”. „Avem şansa, de data aceasta, ca parlamentarii, într-o majoritate, să respingă - la fel ca românii la vot - o manevră politică nefirească. Un act de trădare naţională. O ţară nu se construieşte din crize repetate.” Turcan avertizează explicit că o eventuală criză politică ar avea consecințe dincolo de Parlament, inclusiv asupra economiei, prin incertitudine și amânarea investițiilor. „Nota de plată nu rămâne în sălile de ședință. (...) Este plătită de oameni — prin oportunități pierdute, investiții amânate, scăderea încrederii și incertitudinea care afectează fiecare familie, fiecare antreprenor, fiecare angajat” Ce urmează Moțiunea de cenzură este dezbătută marți în plenul reunit al Parlamentului, iar votul poate decide soarta Guvernului condus de Ilie Bolojan , conform relatării. Context suplimentar despre colaborarea PSD–AUR este prezentat într-un material separat al publicației, despre „o colaborare între PSD și AUR” ( Adevărul ), iar desfășurarea dezbaterii și votului este urmărită într-un alt articol live-text ( Adevărul ). [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat moțiunea de cenzură de riscul de credibilitate financiară al României , susținând în Parlament că demersul are „o fractură logică” mai ales din partea PSD, care a contrasemnat textul, în condițiile în care partidul a fost la guvernare și ar fi cunoscut situația bugetară, potrivit news.ro . Bolojan a spus că, dacă acuzațiile din moțiune sunt reale, semnatarii ar trebui să explice „unde au fost până acum”, iar dacă nu sunt reale, „i-ar fi rușine” să semneze un astfel de document. În intervenția din plenul reunit, premierul a calificat moțiunea drept „mincinoasă, cinică și artificială”. Deficitul și presiunea piețelor, în centrul apărării Guvernului Șeful Executivului a invocat situația fiscală ca argument principal, afirmând că România a venit din 2024 cu „cel mai mare deficit din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB”, pe care spune că l-a găsit la preluarea mandatului, în urmă cu zece luni. El a susținut că guvernele anterioare au amânat reformele și au ignorat realitățile „până nu a mai fost posibil să fie ocolite”, iar „agențiile de rating, piețele financiare și partenerii europeni” ar fi fost mai îngăduitori până la alegerile prezidențiale, însă „indulgența lor nu s-a întins”. Ținte: PNRR și fondurile europene Bolojan a legat disputa politică de mize cu impact economic, afirmând că este vorba despre „credibilitatea țării”, menținerea deficitelor, „absorbția de fonduri europene” și riscul de a pierde bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În același context, premierul a acuzat PSD că nu și-a asumat funcția de prim-ministru, preferând ca „altul să-și asume costurile”, în timp ce partidul ar fi urmărit să păstreze „avantajele guvernării”. Acuzații de „opoziție din interior” în coaliție Premierul a mai afirmat că, în primele luni, PSD ar fi jucat „rolul opoziției din interiorul guvernului”, descriind tensiuni în coaliție și scurgeri „pe surse” despre discuțiile interne. El a pus pierderea de electorat în 2024 și 2025 pe seama promisiunilor care „nu au putut fi onorate” și a așteptărilor create că „statul le poate da ce nu are”. [...]
Riscul politic de a bloca consolidarea fiscală și banii europeni crește , pe fondul votului iminent pentru demiterea premierului Ilie Bolojan, într-un moment în care România încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar din UE, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Parlamentul începe marți, de la ora 11:00, la București, dezbaterea asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului minoritar. Inițiativa este susținută de două forțe mari din legislativ: principalul grup de opoziție de extremă dreapta și social-democrații, care au ieșit din coaliția de guvernare luna trecută, invocând nepopularitatea măsurilor de austeritate fiscală. Deși moțiunea a avut săptămâna trecută sprijinul necesar pentru a trece, votul este secret, iar tensiunile dintre partide și posibilitatea unor „defecțiuni” de ultim moment pot schimba rezultatul. Miza economică: deficitul, ratingul și fondurile UE Indiferent cine ar conduce următorul guvern, provocarea imediată ar fi să strângă sprijin politic pentru reformele necesare deblocării a aproape 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din fondurile de redresare ale UE , care expiră după luna august. Accesarea banilor este descrisă ca fiind crucială pentru reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 7,7% din PIB anul trecut. Fără măsuri suplimentare de reducere a deficitului, România ar putea avea dificultăți în: menținerea ratingului de credit în categoria „investment grade” (recomandat investițiilor); ținerea sub control a costurilor mai mari de finanțare prin îndatorare; stabilizarea monedei, într-un context de volatilitate. În acest context, Andreea Elena Draghia, economist la Raiffeisen Bank București, spune că o variantă de compromis ar putea fi un guvern tehnocrat sau de minoritate, însă avertizează că orice formulă de guvernare ar fi probabil mai slabă decât cabinetul Bolojan în a împinge consolidarea fiscală și reformele structurale. Reacția piețelor: leul aproape de minim istoric, dobânzi în urcare Investitorii sunt deja descriși ca fiind neliniștiți. Luni, leul s-a menținut aproape de un minim istoric, la aproape 5,2 lei pentru un euro. Totodată, randamentul obligațiunilor de stat în lei pe 10 ani a urcat cu aproape 60 de puncte de bază de la începutul anului până luni, la 7,37%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Ce urmează: aritmetică parlamentară complicată și scenariul anticipatelor Moțiunea a fost semnată de peste 250 de parlamentari, un nivel care ar asigura adoptarea într-un parlament de 464 de locuri, însă social-democrații și AUR nu au, potrivit materialului, un plan politic pentru „ziua de mâine”. Mai mult, grupuri mai mici de extremă dreapta au transmis deja că ar putea să-și reconsidere sprijinul dacă nu apare o soluție credibilă de guvernare până la vot — sprijin de care moțiunea are nevoie, deoarece social-democrații și AUR nu dețin împreună majoritatea. Cele două partide mari au exclus colaborarea pentru un nou guvern. Social-democrații ar prefera o coaliție pro-europeană fără Bolojan, însă o astfel de formulă este complicată, în condițiile în care partidul liberal al premierului și alți parteneri mai mici au respins o nouă alianță cu formațiunea care a părăsit coaliția. Alegerile anticipate „par încă improbabile”, potrivit economistului citat, dar un impas politic ar putea crește perspectiva acestora. România nu a mai avut alegeri anticipate în ultimele trei decenii, iar un astfel de scenariu ar putea avantaja AUR, partidul de extremă dreapta care conduce în sondaje, să ajungă la putere pentru prima dată. [...]
PSD condiționează refacerea alianței cu PNL de schimbarea premierului, invocând riscuri pentru finanțările din PNRR. Potrivit Adevărul , primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , spune că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan ar urma să treacă cu un vot „copleșitor”, iar încercările PNL de a convinge semnatari să-și retragă sprijinul „au reușit prea puțin”. Declarațiile vin în contextul moțiunii de cenzură depuse împotriva Executivului, pe care Vasilescu o vede ca având șanse mari de reușită. Ea a susținut că demersul liberalilor de a reduce susținerea pentru moțiune nu a avut efectul scontat. Miza invocată: PNRR și continuitatea guvernării Vasilescu a afirmat că PSD își dorește refacerea alianței guvernamentale cu PNL, dar „cu o altă conducere”, criticându-l direct pe premierul Ilie Bolojan. În declarațiile sale, ea a pus pe seama acestuia riscul pierderii unor finanțări din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Noi sperăm ca această alianță să se refacă, dar cu o persoană capabilă și care înțelege lucrurile. Pierdem finanțările din PNRR din prostia unui singur om” Argumentul politic: presiunea din teritoriu și scenariul anticipatelor Primarul Craiovei a mai spus că, din contactul direct cu cetățenii, ar rezulta un nivel ridicat de nemulțumire față de actualul premier, susținând că reacțiile din mediul online nu ar reflecta „realitatea din teren”. În privința posibilității unor alegeri anticipate, Vasilescu a declarat că PSD ar obține un rezultat cel puțin similar cu cel de la ultimele alegeri parlamentare, dacă scrutinul ar avea loc „mâine”. [...]
Tensiunile din jurul moțiunii de cenzură au escaladat pe holurile Parlamentului , unde premierul Ilie Bolojan a fost huiduit înaintea dezbaterilor, potrivit Agerpres . Incidentul a implicat-o pe europarlamentarul Diana Șoșoacă și câțiva membri ai grupului S.O.S. România, care au scandat împotriva Guvernului. Grupul de protestatari a început să strige „Jos Guvernul” în momentul în care premierul a apărut pe holurile Parlamentului, înainte de începerea dezbaterilor la moțiunea de cenzură. Diana Șoșoacă i-a adresat premierului mai multe reproșuri, inclusiv: „Așa să ai grijă și de mama ta! Nu ți-ar fi rușine, că ți-ai bătut joc de oameni în țara asta”. De ce contează Episodul indică un climat politic tensionat în ziua în care Parlamentul dezbate și votează moțiunea de cenzură, cu presiune publică și confruntări directe în jurul premierului chiar înainte de ședința decisivă. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar dacă au existat intervenții ale forțelor de ordine sau dacă incidentul a afectat desfășurarea procedurilor parlamentare. [...]
AUR își leagă moțiunea de cenzură de anticipatele pe care le cere : prim-vicepreședintele formațiunii, Petrișor Peiu , a spus că își dorește funcția de premier și că obiectivul partidului este declanșarea alegerilor anticipate, potrivit Știrile Pro TV . Declarațiile au fost făcute marți dimineață, înaintea votului moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, inițiată de PSD și susținută de AUR. Peiu a afirmat: „Îmi doresc să fiu premier. De asta intri în politică. Să fii premier sau președinte”. Tot el a indicat miza politică urmărită de AUR după o eventuală cădere a Guvernului: „Obiectivul AUR este alegeri anticipate”. Ce urmează în Parlament și care este pragul de adoptare Parlamentul votează moțiunea de cenzură de la ora 11. Pentru ca demersul PSD-AUR să treacă sunt necesare 233 de voturi ale senatorilor și deputaților. Materialul reamintește și regulile votului la moțiune: în mod tradițional, votul este secret și se exprimă cu bile (albă și neagră), iar pentru adoptare contează majoritatea absolută a numărului total de parlamentari, nu prezența la vot. Semnalul operațional: disciplină diferită la vot între PSD și AUR În timp ce, potrivit unor surse social-democrate citate de Știrile Pro TV, parlamentarii PSD ar urma să voteze „cu bilele la vedere”, conducerea AUR nu le-a cerut aleșilor să procedeze la fel. Peiu a spus că fiecare deputat sau senator va decide individual cum votează. „Fiecare va vota cum crede, cu bilele la vedere sau nu, dar noi nu condiționăm vot la vedere la moțiune”. [...]
