Știri
Știri din categoria Externe
Oficiali europeni avertizează că următorii 1–2 ani pot crește riscul unor provocări rusești la adresa NATO, pe fondul incertitudinilor privind angajamentul SUA și al faptului că UE încă își construiește capacitatea militară, potrivit unei analize citate de Antena 3.
Mai mulți oficiali din domeniul apărării și parlamentari europeni se tem că Kremlinul ar putea considera „următorul an sau doi” drept o „fereastră de oportunitate” pentru a testa coeziunea și credibilitatea NATO, în condițiile în care Donald Trump este la Casa Albă, iar UE nu și-a consolidat încă pe deplin capacitatea de apărare. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 publicației Politico și unor politicieni UE cu „cunoștințe directe despre discuții”.
Deși unii factori de decizie nu exclud complet o ofensivă terestră împotriva unei țări NATO, evaluarea unor oficiali citați este că un astfel de pas ar fi „puțin probabil”, având în vedere presiunea militară a Rusiei în războiul din Ucraina.
În schimb, europarlamentarul finlandez Mika Aaltola susține că ar fi mai probabil un tip de acțiune „mai precisă” sau o incursiune menită să creeze ambiguitate, cu scopul de a diviza aliații asupra pragului care ar declanșa Articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Aaltola enumeră posibile forme, de la operațiuni cu drone la acțiuni în Marea Baltică sau în Arctica, inclusiv prin utilizarea „flotei fantomă”, descrisă ca fiind deja parțial militarizată.
Analiza notează că, deși cheltuielile europene pentru apărare au crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, efectele „pe teren” vor apărea în timp. Conform foii de parcurs a UE privind pregătirea pentru apărare, obiectivul este ca blocul să fie pregătit să descurajeze credibil adversarii și să răspundă la agresiuni până în 2030.
În acest context, un înalt oficial european din domeniul apărării avertizează că UE trebuie „să investească masiv și să investească împreună” pentru a fi pregătită să se apere.
Textul menționează că premierul polonez Donald Tusk a descris „dezintegrarea continuă” a alianței transatlantice drept „cea mai mare amenințare” pentru comunitatea transatlantică.
În același timp, este invocată decizia SUA de a retrage 5.000 de soldați americani din Germania, precum și amenințări similare privind Italia și Spania. Un oficial european al apărării spune că evoluțiile politice interne din SUA ar putea influența postura Washingtonului față de NATO și Europa, inclusiv în raport cu sprijinul pentru Ucraina.
Articolul descrie și o divergență de ton în Europa: politicieni din țări precum Finlanda și Lituania cer intensificarea urgentă a pregătirii, în timp ce oficiali din Estonia și din NATO sunt prezentați ca fiind mai sceptici față de ideea unei amenințări militare imediate, argumentând că „alarmismul” poate servi strategiei lui Putin.
Președintele Estoniei, Alar Karis, este citat spunând că Rusia este „foarte ocupată în Ucraina” și că nu crede că are suficientă capacitate pentru un război și împotriva țărilor baltice, deși admite că „niciodată nu se știe” și că Europa trebuie să rămână în alertă.
Recomandate
NATO își activează planurile de apărare pe flancul estic și spune că este pregătită să răspundă inclusiv unui posibil incident „sub steag fals” atribuit Rusiei, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul avertismentelor tot mai dese ale liderilor europeni privind riscul unor provocări menite să testeze reacția Alianței. Amiralul Giuseppe Cavo Dragone , președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat la Copenhaga, în timpul unei reuniuni periodice a celor mai importanți 32 de comandanți militari ai Alianței, că structura și capabilitățile sunt pregătite, iar NATO lucrează în continuare la creșterea forțelor „ca număr” și „ca nivel de sofisticare”. „Alianța este pregătită, structura este pregătită, militarii… armele sunt pregătite.” Planuri operaționale: „4.000 de pagini” pentru apărarea flancului estic Dragone a spus că generalii NATO nu au discutat sâmbătă despre cele mai recente avertismente publice, însă a precizat că Alianța are pregătite „4.000 de pagini” de planuri militare pentru apărarea flancului estic. Acestea pornesc de la scenarii care includ „o criză minimă” sau „o ingerință pe teritoriul nostru”. „În cazul unui atac, știm ce avem de făcut.” Contextul de securitate: avertismente despre provocări și incidente Declarațiile șefului militar al NATO vin în condițiile în care mai mulți lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă privind o posibilă escaladare a Rusiei în Europa. În material este citat premierul Poloniei, Donald Tusk , care a afirmat că Moscova ar putea trimite drone sau rachete într-un stat NATO aflat în prima linie „în următoarele câteva luni”, ca provocare deliberată pentru a testa Alianța; ulterior, riscul a fost semnalat și de Franța și Țările de Jos. În același context, Europa s-a confruntat în ultimele săptămâni cu mai multe încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj, pe fondul tensiunilor crescute legate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Ce transmite NATO despre miza acestor episoade Dragone a descris drept „iresponsabil” comportamentul Rusiei din ultimele săptămâni și luni și a spus că acesta „testează hotărârea aliaților” și urmărește să submineze încrederea și unitatea. „Vreau să fiu clar: aceste tentative nu ne dezbină. Ele ne perfecționează instrumentele și ne fac mult mai uniți și mai hotărâți.” [...]
Premierul slovac Robert Fico avertizează că Slovacia nu va trimite militari într-un posibil conflict cu Rusia , pe fondul temerilor privind o escaladare care ar putea testa mecanismele de apărare colectivă ale Alianței, potrivit Mediafax . Într-un mesaj video publicat sâmbătă pe rețelele sociale, Fico a susținut că Europa se confruntă cu riscul unei escaladări majore a războiului din Ucraina și a acuzat Occidentul că „toarnă gaz pe foc” prin continuarea sprijinului pentru Kiev. „Ne confruntăm cu un pericol mortal.” Miza: riscul de escaladare și presiunea asupra Articolului 5 Fico a afirmat că „eșecul strategiei de distrugere a Rusiei prin războiul din Ucraina” i-ar fi determinat pe unii politicieni occidentali să urmărească declanșarea unei confruntări directe între NATO și Rusia. „Anumiți șoimi ai războiului din NATO încearcă, cu orice preț, să transforme acest război într-un conflict între Rusia și NATO.” Premierul slovac nu a prezentat dovezi că state sau lideri NATO ar încerca deliberat să provoace un asemenea conflict și nu a nominalizat politicienii la care se referă. În același mesaj, Fico a reiterat că războiul din Ucraina „nu este războiul Slovaciei și nici al NATO” și a spus că Bratislava nu intenționează să trimită militari într-un eventual conflict cu Rusia. El avertizase anterior că inclusiv un incident provocat de o dronă ar putea crea o situație în care să fie pusă în discuție activarea mecanismului de apărare colectivă al NATO. În context, articolul amintește că Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, dar NATO precizează că mecanismul nu presupune automat un răspuns militar: fiecare aliat decide ce acțiuni consideră necesare, iar evaluarea existenței unui „atac armat” este discutată între statele membre. Contrast în interiorul UE: Macron și Tusk vorbesc despre atacuri hibride Declarațiile lui Fico sunt prezentate în contrast cu avertismentele recente ale liderilor Franței și Poloniei. Președintele francez Emmanuel Macron a spus vineri că Rusia își intensifică operațiunile hibride împotriva Europei și a cerut pregătirea unor noi măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a obiectivelor sensibile. Macron a indicat, între exemple, un incident din august de la aeroportul Leipzig/Halle din Germania, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili în apropierea unei aeronave cargo ucrainene. Autoritățile germane au atribuit Moscovei responsabilitatea pentru operațiune, potrivit Reuters. La rândul său, premierul polonez Donald Tusk a declarat joi în Parlamentul de la Varșovia că evaluările serviciilor de informații indică riscul ca Rusia să desfășoare atacuri hibride cu drone și rachete împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. Tusk a susținut că asemenea incidente ar putea fi prezentate ulterior de Moscova drept „accidentale”, pentru a testa reacția statelor NATO și pentru a le descuraja să recurgă la mecanismele de apărare colectivă. Pe acest fundal, materialul notează că la summitul NATO de la Ankara din iulie 2026, liderii celor 32 de state membre și-au reafirmat angajamentul față de Articolul 5 și au descris Rusia drept o amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică. [...]
Avertismentele privind o „mobilizare discretă” de 300.000 de militari în Rusia și posibile atacuri hibride asupra infrastructurii din state NATO ridică riscurile de securitate cu efecte economice directe în Europa , inclusiv prin presiune suplimentară pe costurile de protecție a rețelelor critice și pe industria de apărare, potrivit Adevărul . În parlamentul polonez, premierul Donald Tusk a spus că Rusia ar putea pregăti atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv împotriva Poloniei, cu scopul de a slăbi hotărârea țărilor NATO de a activa prevederile Alianței în cazul unei agresiuni. Tusk a adăugat că astfel de acțiuni ar putea fi prezentate drept „accidentale” și ar putea coincide cu „schimbări politice în anumite țări europene”, fără să indice despre ce state ar fi vorba. Declarațiile sunt atribuite de Adevărul publicației The Sun, care a relatat pe această temă ( The Sun ). Presiune pe flancul estic și vulnerabilități de infrastructură Avertismentele vin după ce Polonia a ridicat avioane de luptă ca răspuns la un atac rusesc în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei poloneze. În același timp, oficiali occidentali citați în material avertizează că Rusia ar putea intensifica lansările de drone și rachete către teritoriul statelor NATO pentru a testa reacția Alianței. Riscurile menționate includ atacuri hibride asupra infrastructurii esențiale, inclusiv sabotaj asupra unor obiective importante, precum și amenințări la adresa conductelor submarine și a cablurilor de comunicații — zone unde o perturbare poate produce efecte economice în lanț, de la energie la telecomunicații. Scenariul unei mobilizări de 300.000 de oameni și incertitudinile din jurul lui În paralel, șefi ai serviciilor de informații susțin că Moscova ar putea pregăti o „mobilizare discretă” de aproximativ 300.000 de militari după alegerile pentru Duma de Stat. Evaluările citate indică faptul că Kremlinul ar putea folosi rezultatele scrutinului pentru a susține că populația sprijină continuarea războiului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia ar trebui să își modifice practicile de recrutare pentru a susține efortul militar, inclusiv printr-o eventuală chemare obligatorie a rezerviștilor, pe fondul unui dezechilibru între pierderi și recrutare. ISW notează însă că nu este clar când și sub ce formă ar putea fi dispusă o nouă mobilizare și că negările oficiale nu exclud o astfel de posibilitate. Pe 18 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că autoritățile ruse nu intenționează să organizeze o mobilizare secretă după alegeri. Reacții în Europa: măsuri de protecție a infrastructurii În contextul acestor temeri, Franța a anunțat măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a industriei de apărare împotriva unor eventuale acte de sabotaj, potrivit materialului. Separat, Adevărul notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar intenționa să recruteze încă 300.000 de militari până la sfârșitul anului 2026 și alți 300.000 în 2027. În ansamblu, informațiile rămân în zona evaluărilor și avertismentelor (nu a unor decizii confirmate public), dar ele conturează un risc operațional în creștere pentru statele de pe flancul estic și pentru infrastructura europeană — risc care, dacă se materializează, poate accelera cheltuielile de securitate și poate amplifica incertitudinea pentru companii în sectoare sensibile. [...]
Polonia avertizează că Rusia ar putea testa coeziunea NATO prin „atacuri hibride” cu drone și rachete , potrivit declarațiilor premierului Donald Tusk , relatate de Agerpres . Mesajul are o miză de securitate cu efect direct asupra riscului operațional pe flancul estic al Alianței, inclusiv pentru statele care susțin militar și logistic Ucraina. Într-un discurs în fața Parlamentului, Tusk a spus că „planul rus”, conform evaluărilor serviciilor de informații, ar include atacuri „hibride” cu drone și rachete împotriva țărilor care sprijină Ucraina, „inclusiv Polonia”. El a adăugat că există „un risc real” ca dronele să ajungă pe teritoriul uneia sau mai multor țări de pe flancul estic al NATO. „Accidentul” ca acoperire și ținta strategică: articolul 5 Premierul polonez a avertizat că, în pofida posibilelor „daune”, „narațiunea oficială” a Moscovei ar putea fi că ar fi vorba despre un accident. În viziunea sa, obiectivul ar fi și unul politic: slăbirea coeziunii generale a NATO și inducerea ideii că articolul 5 – clauza de apărare reciprocă – ar fi „mai degrabă teoretic decât real”. Context: rolul Poloniei în sprijinul pentru Ucraina Polonia, vecină cu Ucraina, Belarus și enclava rusă Kaliningrad, a acuzat Rusia de „sabotaj” de mai multe ori de la începutul ofensivei ruse împotriva Kievului, în februarie 2022. Teritoriul polonez este principala rută de tranzit pentru ajutorul militar și umanitar occidental către Ucraina, ceea ce îi amplifică expunerea la riscuri de securitate asociate războiului. Tusk urmează să meargă vineri în Ucraina, unde are prevăzut, între altele, să se întâlnească cu omologul său slovac, Robert Fico. [...]
Rusia a convocat reprezentantul diplomatic al Marii Britanii la Moscova, acuzând Londra că își intensifică livrările de arme către Ucraina , un nou episod care adâncește ruptura bilaterală și ridică miza diplomatică pentru unul dintre cei mai importanți susținători europeni ai Kievului, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul rus de Externe a anunțat că a chemat-o vineri pe Danae Dholakia, însărcinat cu afaceri al Marii Britanii la Moscova, pentru a-i transmite un protest oficial față de ceea ce Rusia a numit „o creștere suplimentară” a livrărilor de armament către Ucraina. În comunicatul citat, Moscova susține că, prin trimiterea de arme, „Londra se plasează în poziția de complice” la acțiuni ale „regimului de la Kiev”, pe care le califică drept „terorism și crime de război”. De partea britanică, un purtător de cuvânt al Foreign Office a descris convocarea ca „încă o încercare de a distrage atenția de la invazia barbară pe scară largă a Rusiei în Ucraina” și de a discredita Regatul Unit pe plan internațional. Relații diplomatice în degradare Contextul este unul de relații „dezastruoase”, în condițiile în care Rusia nu are în prezent ambasador la Londra. Plecarea fostului ambasador rus, Andrei Kelin, în iulie a alimentat speculații în presa britanică — negate de Rusia — că Moscova ar fi retrogradat relațiile diplomatice, pe fondul rolului Marii Britanii ca unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei. Polonia intră într-o coaliție pentru apărare antirachetă În aceeași zi, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia a aderat la o coaliție anti-rachete balistice împreună cu Ucraina și alți aliați. Tusk a spus, într-un mesaj video publicat pe X (fostul Twitter), că părțile au convenit „formele și cadrele” cooperării. Tusk a participat la un summit al unui nou grup regional al opt țări carpatice, desfășurat în vestul Ucrainei și lansat de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Potrivit informațiilor din material, Ucraina și nouă țări europene au anunțat în iulie o coaliție de apărare aeriană pentru dezvoltarea unui nou sistem anti-rachete balistice, prezentat ca alternativă mai ieftină la sistemul american Patriot. Premierul polonez a mai afirmat că Varșovia a pregătit un nou pachet „semnificativ” de donații pentru Ucraina, fără a oferi detalii. După întâlnirea bilaterală, Zelenski a mulțumit Poloniei pentru noul pachet de ajutor și a spus că cele două țări au „un inamic comun”. [...]
Donald Trump a promulgat o lege care îi permite să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără petrol și gaze rusești , o schimbare cu potențial de impact direct asupra fluxurilor comerciale globale de energie și asupra relațiilor Washingtonului cu Beijingul și New Delhi, potrivit Adevărul . Noile măsuri înăspresc sancțiunile împotriva Rusiei și vizează inclusiv „ flota fantomă ” folosită pentru a ocoli restricțiile occidentale. Legea a fost aprobată de Congres după mai bine de un an de amânări și a fost promulgată de Trump vineri. Camera Reprezentanților, controlată de republicani, a adoptat pachetul legislativ miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă. Ce se schimbă: presiune economică prin tarife și sancțiuni extinse Un element central al legislației este posibilitatea ca președintele SUA să aplice tarife de până la 100% asupra importurilor din țări care cumpără petrol și gaze rusești. În text sunt menționate explicit China și India, ca doi dintre principalii cumpărători ai energiei rusești, ceea ce ridică miza dincolo de relația bilaterală SUA–Rusia și mută presiunea spre state terțe. Pachetul vizează în special: sectorul energetic al Rusiei și industria sa de apărare; președintele Vladimir Putin și alți oficiali ruși de rang înalt; „flota fantomă” a Rusiei, descrisă ca o rețea de petroliere utilizate pentru a evita sancțiunile; companii străine care sprijină armata rusă. În context, Adevărul notează că măsurile au în vedere în special sectorul energetic (detalii în materialul Adevărul ) și că pot fi sancționate companii străine care sprijină armata rusă (context suplimentar în Adevărul ). Reacții: Beijingul avertizează, India își apără strategia de aprovizionare Beijingul a reacționat deja, prin Ministerul Comerțului, care a transmis că își rezervă dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja suveranitatea, interesele de dezvoltare și drepturile și interesele legitime ale companiilor chineze. India a transmis că va continua să cumpere petrol „prin surse diversificate”. New Delhi este descrisă drept un partener strategic important al Moscovei și și-a majorat importurile de petrol rusesc în ultimii ani, inclusiv pe fondul nevoilor de aprovizionare din perioada tensiunilor dintre SUA și Iran. Miza politică: instrument de presiune înaintea întâlnirii Trump–Xi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat anterior adoptarea legislației, considerând-o un instrument care poate crește presiunea asupra Moscovei. „Este un instrument extrem de puternic, care poate opri acest război terorist și poate aduce Rusia în punctul în care trebuie să facă pace” În plan intern, extinderea puterilor președintelui american în domeniul tarifelor a produs o divizare neobișnuită în rândul democraților: deși majoritatea susțin Ucraina, unii s-au opus creșterii autorității lui Trump în politica comercială. Semnarea legii are loc cu aproximativ o săptămână înaintea întâlnirii programate dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la Washington, ceea ce poate amplifica tensiunile comerciale și diplomatice în jurul energiei rusești și al sancțiunilor secundare (aplicate țărilor terțe). [...]
