Știri
Știri din categoria Apărare
Israel intră în faza de modernizare a realimentării în aer, după ce primul său avion cisternă Boeing KC-46A Pegasus a efectuat primul zbor în SUA și ar urma să fie livrat în Israel în „aproximativ o lună”, potrivit TWZ. Aeronava a primit numele ebraic „Gideon”, iar intrarea ei în serviciu este menită să reducă presiunea de pe flota mică și îmbătrânită de KC-707 a Forțelor Aeriene Israeliene (IAF), intens folosită în misiuni la distanță mare.
Ministerul israelian al Apărării a transmis că acesta este primul din șase KC-46 comandate, în cadrul unui program mai amplu de consolidare a capabilităților. Imagini recente arată aeronava în configurație de test, fără însemne naționale aplicate încă.
Miza operațională este creșterea capacității de realimentare în aer, un multiplicator de forță pentru aviația de luptă, mai ales în scenarii care cer lovituri la distanțe mari. TWZ notează că IAF a folosit intens vechile KC-707 Re’em în operațiuni împotriva Iranului și în alte misiuni de luptă pe rază lungă, ceea ce a alimentat întrebări privind suficiența resurselor de realimentare.
În prezent, IAF este evaluată ca având „nu mai mult de șapte” avioane cisternă 707, potrivit aceleiași surse, iar KC-46 ar urma să permită, în timp, retragerea treptată a platformelor considerate depășite.
Articolul amintește etapele principale ale achiziției:
Ministerul israelian al Apărării susține că KC-46 va fi echipat cu sisteme israeliene și adaptat cerințelor operaționale ale IAF, însă nu precizează ce echipamente vor fi integrate. TWZ indică drept posibilitate ca aeronavele să fie configurate și ca nod de comunicații și comandă-control, similar rolurilor pe care le îndeplinesc deja actualele 707, inclusiv prin comunicații prin satelit pentru legături securizate dincolo de linia vizuală.
Rămâne, de asemenea, incert modul în care vor fi livrate aeronavele din perspectiva sistemului de vizualizare la distanță (Remote Vision System – RVS), esențial pentru operarea brațului de realimentare, un element care a creat dificultăți programului KC-46 în SUA, potrivit articolului.
Dacă livrarea are loc în intervalul indicat de Ministerul Apărării, IAF intră în următoarele săptămâni într-o etapă de tranziție către o flotă de realimentare mai modernă. În paralel, rămâne de urmărit ce modificări locale va primi „Gideon” și dacă Israel va decide să extindă comanda, scenariu pe care TWZ îl consideră plauzibil.
Recomandate
Israel va investi 119 miliarde de dolari în dezvoltarea propriilor sisteme de armament , o decizie cu impact bugetar major și cu potențiale efecte asupra industriei de apărare și a dependenței de importuri, potrivit Al Jazeera . Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul va aloca 119 miliarde de dolari (aprox. 535 miliarde lei) pentru dezvoltarea internă a sistemelor militare, argumentând că obiectivul este ca țara să „nu fie dependentă de țări străine”. Informația a fost publicată pe 3 mai 2026, iar materialul nu oferă detalii despre calendarul investițiilor, sursele de finanțare sau programele concrete vizate. În lipsa acestor elemente, rămâne neclar cum va fi etapizat efortul financiar și ce componente ale lanțului de producție militară ar urma prioritizate. [...]
Israelul a aprobat achiziția a două noi escadrile de avioane F-35 și F-15IA, un prim pas într-un plan de înzestrare de 350 de miliarde de șekeli (119 miliarde de dolari, aprox. 535 miliarde lei) menit să întărească armata și să mențină superioritatea aeriană pe termen lung, potrivit Agerpres . Decizia a fost aprobată de Comitetul Ministerial pentru Achiziții al Israelului și vizează cumpărarea unei a patra escadrile de avioane F-35 de la Lockheed Martin și a unei a doua escadrile de avioane F-15IA de la Boeing , într-o tranzacție evaluată la „zeci de miliarde de dolari”, conform Ministerului Apărării israelian. Ce se cumpără și care este miza operațională Ministerul Apărării susține că noile escadrile vor deveni „piatra de temelie” a dezvoltării pe termen lung a forțelor armate, pentru a răspunde amenințărilor regionale și a păstra superioritatea aeriană strategică. Directorul general al ministerului, Amir Baram, a indicat că achizițiile sunt gândite atât pentru nevoile imediate „în timp de război”, cât și pentru menținerea avantajului militar al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) pe un orizont de cel puțin un deceniu. Context: contractul Boeing și pașii următori În decembrie anul trecut, Boeing a primit un contract de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39 miliarde lei) pentru Israel, care include 25 de avioane F-15IA și o opțiune pentru încă 25, mai notează materialul. Următorul pas, potrivit lui Baram, este finalizarea acordurilor cu guvernul SUA și cu omologii militari americani. Legătura cu evoluțiile recente din regiune Oficialii israelieni leagă programul de înzestrare de lecțiile recentei confruntări cu Iranul. Ministerul apărării afirmă că războiul a evidențiat importanța relației strategice SUA–Israel și rolul puterii aeriene avansate, în condițiile în care SUA și Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului la 28 februarie, iar un armistițiu este în vigoare din 8 aprilie; Marina SUA menține o blocadă a porturilor iraniene. Ministrul apărării, Israel Katz, a mai spus că noile aeronave ar urma să aducă un „salt tehnologic” prin integrarea capabilităților de zbor autonom și a unor sisteme de apărare de ultimă generație, în logica menținerii superiorității aeriene pentru „deceniile următoare”. [...]
Atacul ucrainean din 5 mai ar putea afecta atât producția de armament, cât și alimentarea cu combustibil a armatei ruse , după ce ar fi vizat o uzină implicată în componente pentru sisteme de lovire și o rafinărie majoră, potrivit Adevărul , care citează relatări de pe canale rusești de Telegram și informații ale autorităților locale. În Ceboksari (Republica Ciuvașă), imagini distribuite pe rețelele sociale arată un incendiu la uzina JSC VNIIR-Progress , descrisă ca institut de stat implicat în producția de componente pentru armament de înaltă precizie folosit de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Exploziile au fost semnalate după o alertă aeriană privind o posibilă amenințare cu rachete, iar surse neoficiale susțin că instalația ar fi fost lovită de o rachetă ucraineană de tip FP-5 „Flamingo”, urmată de un nou atac cu drone în jurul orei 7:30. Guvernatorul local, Oleg Nikolaiev, a declarat că o persoană a fost rănită în urma atacului. Ținte cu relevanță directă pentru capacitatea militară a Rusiei Potrivit Statului Major al Ucrainei, institutul din Ceboksari, aflat la aproximativ 1.200 km de graniță, dezvoltă inclusiv sisteme de război electronic, precum antenele „Kometa”, utilizate pentru bruiajul semnalelor satelitare, radio și radar. Aceleași tehnologii ar fi integrate în dronele Shahed, rachetele de croazieră Iskander-K și bombele aeriene ghidate folosite de Rusia. În paralel, armata ucraineană ar fi lovit rafinăria de petrol din Kirishi ( KINEF ), una dintre cele mai mari din Rusia. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksander Drozdenko, a vorbit inițial despre un atac într-o zonă industrială nedefinită, revenind ulterior cu precizarea că rafinăria a fost ținta principală. Miza economică și operațională: rafinăria Kirishi și efectele colaterale Datele NASA (sistemul FIRMS de monitorizare a incendiilor) „par să confirme” mai multe focare în zona rafinăriei, iar imagini apărute ulterior indică degajări consistente de fum, potrivit materialului. Rafinăria din Kirishi are o capacitate anuală de procesare de circa 20–21 milioane de tone de țiței și asigură peste 6% din producția totală de produse petroliere rafinate a Rusiei, inclusiv combustibil pentru forțele armate. Oficialul rus a mai susținut că 29 de drone ar fi fost doborâte deasupra regiunii Leningrad. Atac extins, dar pagubele rămân neclare Ofensiva ar face parte dintr-o acțiune mai amplă, cu explozii raportate inclusiv în Crimeea ocupată și în orașele Voronej și Kazan. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat că cinci drone au fost interceptate în apropierea capitalei, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că, în total, 289 de drone ar fi fost doborâte în diverse regiuni. În același context, cel puțin 18 aeroporturi au suspendat temporar zborurile, pe fondul alertelor aeriene extinse până la 2.000 km de granița cu Ucraina. Publicația The Kyiv Independent notează că nu a putut verifica independent informațiile. De partea ucraineană, armata nu a oferit încă o reacție oficială, iar amploarea exactă a pagubelor rămâne neclară. Atacul are loc cu mai puțin de o săptămână înainte de parada militară din 9 mai (Ziua Victoriei), un moment cu încărcătură simbolică majoră pentru Federația Rusă. [...]
Intercepțiile repetate ale apărării aeriene din Emiratele Arabe Unite indică o escaladare care începe să afecteze funcționarea țării , inclusiv prin revenirea temporară a școlilor la învățământul la distanță, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării din EAU a anunțat marți, 5 mai, că sistemele de apărare aeriană au interceptat 15 rachete iraniene și patru drone. Dintre rachete, 12 au fost balistice și trei de croazieră, iar atacul a rănit trei persoane, conform aceleiași surse, care citează News.ro. Autoritățile din EAU au mai transmis că, de la începutul conflictului, totalul ar fi ajuns la 549 de rachete balistice, 29 de rachete de croazieră și 2.260 de drone. Efecte operaționale: școli trecute temporar online În acest context, Ministerul Educației din EAU a anunțat că școlile vor reveni la învățământul la distanță până la sfârșitul săptămânii, o măsură care sugerează presiune asupra activității curente, dincolo de dimensiunea strict militară. Separat, materialul menționează că luni trei persoane au fost rănite într-un atac asupra unei baze petroliere din Fujairah, unde a izbucnit un incendiu (detalii suplimentare în articolul despre atacul asupra bazei petroliere, publicat de Adevărul ). Reacții externe și mesajul politic al EAU Ministerul Afacerilor Externe al EAU a calificat atacurile drept „o escaladare periculoasă şi o încălcare inacceptabilă” și a transmis că țara „își rezervă pe deplin dreptul legitim de a răspunde”. La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a condamnat „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”. Premierul britanic Keir Starmer a cerut dezamorsarea tensiunilor și a condamnat atacurile, solicitând ca Iranul „să se angajeze în mod semnificativ în negocieri” pentru menținerea armistițiului și o soluție diplomatică pe termen lung. [...]
Germania cere accelerarea dezvoltării de drone în Europa pe fondul reducerii prezenței militare americane , argumentând că lecția Ucrainei este capacitatea de a produce și introduce rapid tehnologii de apărare pe câmpul de luptă, potrivit Politico . Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat la Atena, unde a participat la discuții de cooperare militară cu omologii greci, că Europa trebuie să își dezvolte și să își desfășoare „mai repede” propriile capabilități, în contextul în care Washingtonul își reduce prezența militară pe continent. „Trebuie să privim acest lucru ca pe un nou apel de a dezvolta și desfășura propriile noastre capabilități disponibile mai rapid; pur și simplu nu există alternativă.” De ce contează: presiune operațională pentru „timp de livrare” mai scurt în apărare Mesajul Berlinului pune accent pe un aspect operațional: viteza cu care pot fi dezvoltate și puse în utilizare capabilități militare. Wadephul a indicat că „exemplul Ucrainei” arată că astfel de capabilități pot fi create și făcute disponibile mult mai repede decât a practicat Europa în ultimele decenii. În același timp, articolul notează că dronele sunt tot mai des considerate fundamentale pentru securitatea europeană, mai ales în condițiile în care SUA își reduc prezența militară în străinătate. Context: retrageri de trupe SUA și accent pe descurajarea convențională Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va retrage 5.000 de militari americani din Germania în următorul an. În paralel, președintele SUA Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia și a vehiculat în trecut ideea unei ieșiri din NATO . Wadephul a încercat să minimizeze riscul unei retrageri americane la scară largă și a spus că este convins că SUA „apreciază valoarea și importanța NATO”, adăugând că, în opinia sa, capacitatea de descurajare convențională a Alianței în Europa nu ar urma să fie afectată de aceste schimbări. Totodată, a precizat că Berlinul încearcă încă să stabilească ce decizii a luat Washingtonul și ce marjă de influență are Germania. Semnal similar din Franța Wadephul nu este singurul lider european care cere investiții suplimentare în drone: Politico amintește că președintele Franței, Emmanuel Macron, a evidențiat recent importanța tehnologiei dronelor pentru apărarea națională, în timpul unui exercițiu militar desfășurat în regiunea Champagne. În material se mai arată că Ucraina a demonstrat că dronele pot fi fabricate rapid și pot avea performanțe bune împotriva unor tehnologii mai scumpe — un argument relevant în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze rapid apărarea în fața Rusiei, pe fondul unei retrageri treptate a SUA. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că Europa poate acoperi treptat golul de securitate lăsat de SUA , pe fondul semnalelor de reducere a prezenței militare americane pe continent, potrivit News . Șeful statului afirmă că, în orizontul imediat, „de 1-2-3 ani”, nu vede „niciun fel de pericol”. Declarațiile au fost făcute luni, în Armenia, după ce Nicușor Dan a fost întrebat dacă îl îngrijorează anunțul SUA privind retragerea a 5.000 de militari din Germania și dacă subiectul va fi discutat la Summitul B9 de la București. Președintele a spus că tema summitului este relația transatlantică și că a fost stabilită cu „3-4-5 luni” în urmă, dar că între timp a devenit „foarte actuală”. Retragerea parțială a SUA, tratată ca un pas previzibil Nicușor Dan a arătat că anunțul american nu este o surpriză și a plasat decizia în linia strategiei SUA încă din primul mandat al lui Donald Trump, când Washingtonul a indicat o concentrare mai mare pe Indo-Pacific decât pe Europa și „pași graduali” în această direcție. În acest context, președintele a susținut că Europa a început deja să compenseze „deficitul de securitate” asigurat anterior de Statele Unite și că există un proces în derulare care include „ SAFE și alte instrumente ” pentru recuperarea acestui deficit. Mesajul pentru următorii ani: fără risc imediat, dar cu tranziție în curs Șeful statului a descris perioada actuală drept una cu „tensiuni, emoții, impulsuri”, însă a insistat că este „foarte optimist” că Europa va reuși să compenseze pe măsură ce SUA se vor dezangaja parțial. „În linii mari, sunt foarte optimist că, pe măsură ce Statele Unite se vor dezangaja parţial din Europa, Europa singură va reuşi să compenseze. În orice caz, niciun fel de pericol pentru viitorul imediat, de 1-2-3 ani de acum.” În același cadru, News notează că Donald Trump a avertizat sâmbătă că intenționează să reducă drastic numărul soldaților americani staționați în Germania, după anunțul unei reduceri cu 5.000 de soldați, măsură contestată inclusiv în propria tabără. [...]
