Știri
Știri din categoria Externe
China a ordonat companiilor sale să ignore sancțiunile SUA, activând pentru prima dată legea anti-sancțiuni într-un dosar care vizează rafinării acuzate de achiziții de petrol iranian, potrivit news.ro. Decizia ridică miza pentru firmele cu expunere internațională, prinse între reguli care se bat cap în cap în marile economii.
Ministerul Comerțului de la Beijing a cerut companiilor locale să nu respecte sancțiunile americane aplicate asupra a cinci rafinării, între care este menționată Hengli Petrochemical. Măsura se bazează pe legislația chineză care permite represalii împotriva entităților ce aplică sancțiuni considerate „ilegale” de autoritățile de la Beijing.
Elementul cu impact direct este creșterea riscului de conformare (respectarea regulilor) pentru companiile internaționale: acestea pot ajunge să fie penalizate în China dacă se aliniază sancțiunilor occidentale sau, invers, să riște sancțiuni în alte jurisdicții dacă nu le respectă.
Legea anti-sancțiuni, introdusă în 2021 și actualizată recent, permite impunerea de restricții:
împotriva persoanelor și companiilor vizate. În același timp, cadrul legal prevede posibilitatea solicitării unor derogări în anumite cazuri, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de news.ro.
Decizia vine într-un moment sensibil, cu puțin timp înaintea unei vizite planificate la Beijing a președintelui Donald Trump, pe fondul unui „armistițiu comercial fragil”, potrivit aceleiași surse.
Statele Unite și alte state occidentale au sancționat în mod repetat companii chineze pentru comerțul cu petrol din Iran și Rusia, în timp ce Beijingul respinge acuzațiile și critică aplicarea extraterritorială a legislației americane. În acest context, activarea legii anti-sancțiuni este prezentată ca o intensificare a confruntării economice globale, într-un moment în care lanțurile energetice și comerciale sunt deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Recomandate
SUA și China reduc tarifele pentru mărfuri de 60 mld. dolari (aprox. 270 mld. lei), într-un aranjament care poate tempera presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și a costurilor la import potrivit Antena 3 . Măsura vizează o gamă largă de produse – de la cărbune și produse agricole americane până la bunuri de consum fabricate în China – și vine după întâlnirea de la Washington dintre Donald Trump și Xi Jinping. Acordul este construit pe un mecanism numit „30 pentru 30”, prin care fiecare țară poate importa din cealaltă bunuri „nesensibile” în valoare de 30 de miliarde de dolari, beneficiind de tarife vamale reduse. Ce produse intră pe listele de tarife reduse Pe partea chineză, lista produselor americane pentru care se vor aplica tarife mai mici include 1.619 articole. Printre acestea se regăsesc porumb, grâu, carne congelată, fructe de mare, produse din lemn, cosmetice și dispozitive medicale, conform unei liste publicate de Casa Albă . Soia americană nu este inclusă, ceea ce este prezentat ca o lovitură pentru fermierii americani afectați de războiul comercial. În oglindă, lista SUA pentru importuri din China cu tarife reduse cuprinde 77 de produse, între care jucării, veselă, accesorii de bucătărie, perdele, aparate de ras electrice și mingi gonflabile. Angajamente pe energie și miza deficitului comercial Casa Albă a mai anunțat că China va importa cel puțin 10 milioane de tone metrice de cărbune din SUA în 2027 și din nou în 2028. Publicația notează însă că angajamente anterioare privind importuri de anumite mărfuri (inclusiv produse agricole) „nu au fost întotdeauna respectate în totalitate”. În plan mai larg, tarifele au fost folosite de Trump pentru a reduce deficitul comercial al SUA cu China. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat într-un interviu pentru CNBC că deficitul comercial pe mărfuri a scăzut cu 40% de când Trump a preluat funcția și că ar urma să ajungă la 140 de miliarde de dolari în acest an, în timp ce datele Biroului de Recensământ al SUA indică un deficit de aproximativ 295 de miliarde de dolari în 2024. Context: armistițiul tarifar și ce urmează Anunțul vine după ce SUA și China conveniseră anterior să pună pe pauză escaladarea măsurilor tarifare până la 10 ianuarie. Armistițiul comercial – cu tarife de 30% pentru produsele chineze și de 10% pentru produsele americane – a fost prelungit de mai multe ori din mai 2025, când cele două țări s-au întâlnit la Geneva pentru negocieri. Potrivit informațiilor prezentate, produsele incluse în lista anunțată duminică ar fi „cel mai probabil” exceptate de la viitoare măsuri tarifare, ceea ce sugerează o încercare de a izola o parte din comerțul bilateral de noi runde de taxe. Separat de comerț, SUA și China au convenit să creeze un canal bilateral de comunicare pentru a discuta despre eventuale „incidente” legate de inteligența artificială și au înființat Dialogul SUA–China privind „Superinteligența”, conform Casei Albe. [...]
Ucraina încearcă să taie finanțarea războiului prin presiune asupra cumpărătorilor de petrol rusesc , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut explicit Chinei și Indiei să-și folosească influența asupra Moscovei, pe fondul unei intensificări a atacurilor rusești din ultima săptămână, potrivit Kyiv Post . Într-o declarație publicată duminică, 27 septembrie, pe Telegram (link în sursă), Zelenski a spus că Rusia a lansat „peste 2.200” de drone de atac, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și 38 de rachete asupra Ucrainei „doar în această săptămână”. El a adăugat că o parte semnificativă dintre rachetele folosite au fost balistice. De ce miza este China și India: petrolul și lanțurile de aprovizionare Zelenski a susținut că lipsește „o poziție constant puternică” din partea Chinei și Indiei, dar și a altor state mari din afara Occidentului, inclusiv Brazilia și Africa de Sud, precum și din partea unor țări din G20 și „Sudul Global”. Mesajul central: fiecare dintre aceste țări „are influență asupra Rusiei” și ar putea contribui la transformarea păcii „în realitate”. Contextul economic invocat de publicație este că China și India sunt cei mai mari cumpărători de țiței rusesc la nivel global , iar aceste achiziții generează venituri care ajută la susținerea efortului de război al Moscovei. În plus, materialul notează că Beijingul furnizează Rusiei componente folosite la fabricarea de armament, iar India rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători de armament rusesc. Atacuri asupra infrastructurii civile și a centrelor de date În aceeași declarație, Zelenski a afirmat că loviturile rusești din timpul nopții au ucis trei persoane în regiunea Zaporojie și un bărbat la Kiev. Tot duminică dimineață, forțele ruse ar fi lovit de două ori un centru de date din Kiev; în primul atac, potrivit lui Zelenski, trei persoane – inclusiv doi copii – au fost rănite. Materialul mai menționează că atacurile au vizat și clădiri rezidențiale, facilități energetice și alte obiective de infrastructură civilă în mai multe regiuni, între care Odesa, Harkiv, Sumî, Nikolaev, Herson, Poltava, Jîtomîr și Kiev. Separat, primarul Kievului, Vitali Kliciko, este citat cu informația că o femeie și doi adolescenți de 16 ani au fost internați duminică dimineață, după o lovitură asupra unei clădiri nerezidențiale din districtul Șevcenkivskîi. Presiune suplimentară prin tarife americane: instrumentul există, aplicarea e incertă Kyiv Post notează că președintele SUA Donald Trump a obținut noi puteri legislative pentru a viza principalii cumpărători de petrol și gaze rusești cu tarife de până la 100%, după ce a promulgat pe 18 septembrie „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act”. Publicația subliniază însă că nu este clar dacă Trump va folosi aceste instrumente împotriva Chinei , întrucât astfel de tarife ar putea afecta stabilitatea relațiilor comerciale pe care Washingtonul încearcă să o păstreze cu Beijingul. În acest context, Zelenski a cerut în mod repetat ca Trump să-și folosească noile prerogative, pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile asupra infrastructurii civile, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: apeluri diplomatice, dar semnale slabe de la Moscova Pe linie diplomatică, materialul arată că 51 de țări au susținut miercuri o declarație comună la Adunarea Generală a ONU , cerând Kremlinului să accepte o încetare completă a focului și să intre în negocieri „semnificative”. În paralel, Washingtonul l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20 din Miami, în decembrie, iar Trump i-ar fi cerut să „încheie războiul”. În contrapondere, Kyiv Post relatează că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia nu își va opri „operațiunea militară specială” nici măcar în timpul negocierilor, iar Putin a respins până acum propunerile pentru o întâlnire directă. Zelenski a rezumat poziția sa astfel: „A fost la fel cu el ani de zile – și toți partenerii noștri simt asta. Caută scuze ca să continue războiul.” [...]
Ruperea legăturilor economice dintre SUA și China ar avea costuri mari pentru ambele economii și pentru economia globală, într-un context în care rivalitatea geopolitică se intensifică, dar interdependența rămâne puternică în tehnologie, comerț, energie și lanțuri de aprovizionare, potrivit Digi24 . Textul preia o analiză din Foreign Policy și argumentează că o „decuplare” totală este mai puțin realistă decât o formă de „interdependență gestionată”. De ce contează: „decuplarea” totală nu seamănă cu Războiul Rece Analiza pleacă de la ideea că analogia cu Războiul Rece are limite: SUA și Uniunea Sovietică erau în mare parte separate economic, tehnologic și cultural, în timp ce SUA și China sunt „profund interconectate”. În acest cadru, o ruptură amplă ar presupune costuri semnificative nu doar pentru Washington și Beijing, ci și pentru restul economiei mondiale, având în vedere legăturile multor state cu China în materie de produse, materii prime, componente și capacități de producție. Exemple de interdependență cu efecte directe în economie Materialul indică două situații care ilustrează cum competiția nu exclude cooperarea sau efectele indirecte între cele două economii: Securitate cibernetică și inteligență artificială: după atacul asupra platformei americane Hugging Face , compania a ajuns să folosească un model chinezesc (GLM-5.2, dezvoltat de Z.ai) pentru a înțelege incidentul, după ce modelele americane au refuzat să ajute din cauza mecanismelor de siguranță care nu distingeau suficient între investigație și atac. Piața petrolului: în contextul războiului SUA cu Iranul, au existat estimări că prețul petrolului ar putea urca puternic (unele prognoze indicând 150 de dolari/baril). Analiza susține că un factor care a contat în evitarea acestui scenariu a fost reducerea importurilor de petrol ale Chinei cu aproximativ 4 milioane de barili pe zi , decizie luată din propriile considerente. Dependențe strategice: medicamente, materii prime, cipuri Un punct sensibil rămâne faptul că interdependența poate fi folosită ca instrument de presiune. În zona farmaceutică, Organizația nonprofit United States Pharmacopeia estimează că aproximativ 41% dintre materiile prime esențiale utilizate pentru medicamentele aprobate în SUA provin exclusiv din China. Sunt menționate și date citate de Brookings privind dependențe importante la antibiotice și materii prime pentru medicamente precum statinele, antidepresivele și tratamentele pentru hipertensiune. În paralel, Beijingul este prezentat ca fiind preocupat de dependența de tehnologia americană, inclusiv de cipurile necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Ce propune analiza: „interdependență gestionată”, nu rupere generalizată În locul unei decuplări ample, analiza atribuită lui Fareed Zakaria avansează ideea de „interdependență gestionată”: cartografierea legăturilor economice, reducerea dependențelor considerate inacceptabile prin diversificare și alternative, dar păstrarea relațiilor care aduc beneficii ambelor părți fără riscuri majore de securitate. Miza, în această logică, este delimitarea zonelor în care competiția este inevitabilă, unde dependența devine vulnerabilitate și unde menținerea legăturilor poate preveni ca un conflict sectorial să se transforme într-o criză generalizată. [...]
Administrația Trump ridică miza față de Beijing, cerând oprirea oricărui sprijin pentru Iran , după ce președintele SUA i-a transmis lui Xi Jinping că ajutorul chinez – direct sau indirect – este „total inacceptabil” și spune că a primit asigurări că acesta nu va continua, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis în timpul discuțiilor purtate la Washington în această săptămână, pe fondul relatărilor privind livrări chineze către Iran de lansatoare portabile de rachete antiaeriene și al unor mecanisme prin care Teheranul ar ocoli sancțiunile la exporturile de petrol cu ajutor chinez. Ambasadorul SUA în China, David Perdue , a declarat într-un interviu pentru CNBC că Trump a reiterat către Xi că sprijinul pentru Iran este „total inacceptabil”. Întrebat separat la Fox News dacă asta înseamnă că Beijingul va opri asistența, Perdue a spus că Washingtonul a primit joi asigurări din partea Chinei și că SUA au văzut deja „mișcare” în acest sens. Context: războiul cu Iran și presiunea internă din SUA Trump a confirmat ulterior, vineri, că cei doi lideri au discutat și despre războiul pe care SUA și Israel l-au lansat împotriva Iranului la final de februarie, fără a oferi detalii. În paralel, parlamentari americani i-au cerut lui Trump să îl confrunte pe Xi în legătură cu informații despre sprijin chinez pentru Iran, inclusiv temeri că entități chineze ar fi oferit „ajutor de țintire” care ar fi contribuit la pierderi americane în conflict. Ce spune Teheranul și ce indică investigațiile Reuters Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că oficiali chinezi au asigurat Iranul că, și după întâlnirea Trump–Xi, China nu își va limita legăturile economice, politice sau militare cu Teheranul sub presiunea președintelui american. În iulie, Reuters a relatat că Iranul se aștepta să primească „în câteva săptămâni” un prim transport dintr-un total de până la 400 de lansatoare portabile antiaeriene fabricate în China. Tot Reuters a relatat, la începutul lunii, că Iranul a folosit un aranjament de tip barter (schimb de bunuri) pentru a ocoli sancțiunile la vânzările de petrol și pentru a cumpăra bunuri din China în valoare de miliarde de dolari, inclusiv echipamente militare, potrivit unor surse iraniene și altor persoane familiarizate cu subiectul. Agenția chineză de presă Xinhua a transmis joi că Xi a îndemnat SUA și Iranul să revină la negocieri pentru a pune capăt războiului, însă liderul chinez nu a comentat public acuzațiile privind sprijinul pentru Iran. De ce contează Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de înăsprire a aplicării sancțiunilor și de extindere a măsurilor secundare (care pot lovi terți implicați în tranzacții), dacă Washingtonul consideră că asigurările Beijingului nu se traduc în schimbări verificabile. În același timp, declarațiile contradictorii – asigurări către SUA, dar semnale de continuitate către Iran – indică o zonă de fricțiune care poate alimenta volatilitatea în energie și transporturi, pe fondul războiului și al presiunii asupra fluxurilor comerciale. [...]
Ucraina a lovit cu drone depozite de combustibil din sudul Rusiei, riscând perturbări logistice regionale , potrivit G4Media , care citează autorități locale ruse și relatări din presa independentă, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și de aprovizionare. Atacul a avut loc luni dimineață și a vizat regiunea Krasnodar . Administrația locală a transmis pe Telegram că mai multe localități au fost ținta unui „atac masiv cu drone”, iar căderea resturilor de drone doborâte a declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski. Autoritățile susțin că nu au fost înregistrate victime în această regiune. Ținte raportate și efecte imediate Canalul independent rus Astra a indicat printre obiectivele lovite baza de depozite de combustibil Edelveis-95, descrisă ca distribuitor de motorină și benzină. Canalul ucrainean Exilenova+ a publicat fotografii cu incendiile, în care se văd flăcări și coloane dense de fum negru. Separat, în regiunea Voronej, apărarea antiaeriană ar fi doborât aproximativ 20 de drone, potrivit guvernatorului local Aleksandr Gusev. Acesta a declarat că patru civili au fost răniți, dintre care trei copii, iar doi sunt în stare gravă. Dimensiunea atacului, potrivit Moscovei Ministerul Apărării rus a raportat doborârea a 254 de drone ucrainene cu aripă fixă deasupra a 15 regiuni ale Rusiei, a peninsulei Crimeea anexate și a mărilor Neagră și Azov. Informațiile privind amploarea pagubelor și impactul operațional asupra livrărilor de combustibil nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. [...]
Ucraina susține că a recucerit 176 km² în Donețk folosind „vehicule kamikaze robotizate” , o tactică ce poate schimba costurile și ritmul operațiunilor terestre pe un front dominat până acum de artilerie și drone aeriene, potrivit Antena 3 . Ofensiva, denumită „Operațiunea Vivaldi”, ar fi vizat nordul regiunii Donețk. Generalul-maior Andrii Bilețkîi , care conduce operațiunile militare din zonă, a declarat că Corpul 3 Armată al Ucrainei a recucerit 51 km² din totalul menționat, informație atribuită de Antena 3 agenției Reuters. Ce înseamnă „roboții kamikaze” în teren Pentru a străpunge apărarea rusă, militarii ucraineni ar fi folosit transportoare blindate BTR-60 (din perioada sovietică), transformate în „vehicule kamikaze robotizate”, conform materialului. Acestea ar fi fost utilizate pentru distrugerea unor fortificații rusești considerate printre cele mai puternice din regiune, potrivit Ukrainska Pravda, citată de Antena 3. Ținta operațională indicată este localitatea Nove, descrisă ca un cap de pod important al armatei ruse în Donețk. Pierderi raportate și stadiul operațiunii Bilețkîi a raportat pierderi rusești de 2.000 de persoane în timpul operațiunii și peste 250 de soldați ruși luați prizonieri. Declarația sa, redată de Antena 3, indică și încheierea „etapei a treia” a operațiunii: „Așa s-a încheiat a treia etapă a operațiunii Vivaldi, marcând un punct de cotitură în întreaga operațiune.” Aceste cifre reprezintă raportări ucrainene, iar articolul nu indică o confirmare independentă. Context: controlul teritorial în Donețk Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina ar mai controla aproximativ 20% din teritoriul regiunii Donețk, pe care Rusia încearcă să o controleze integral de la începutul conflictului. Kievul ar fi anunțat că, de la începutul anului 2026, a recucerit circa 700 km² în această regiune. [...]
