Știri
Știri din categoria Apărare
Atacul ucrainean din 5 mai ar putea afecta atât producția de armament, cât și alimentarea cu combustibil a armatei ruse, după ce ar fi vizat o uzină implicată în componente pentru sisteme de lovire și o rafinărie majoră, potrivit Adevărul, care citează relatări de pe canale rusești de Telegram și informații ale autorităților locale.
În Ceboksari (Republica Ciuvașă), imagini distribuite pe rețelele sociale arată un incendiu la uzina JSC VNIIR-Progress, descrisă ca institut de stat implicat în producția de componente pentru armament de înaltă precizie folosit de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Exploziile au fost semnalate după o alertă aeriană privind o posibilă amenințare cu rachete, iar surse neoficiale susțin că instalația ar fi fost lovită de o rachetă ucraineană de tip FP-5 „Flamingo”, urmată de un nou atac cu drone în jurul orei 7:30.
Guvernatorul local, Oleg Nikolaiev, a declarat că o persoană a fost rănită în urma atacului.
Potrivit Statului Major al Ucrainei, institutul din Ceboksari, aflat la aproximativ 1.200 km de graniță, dezvoltă inclusiv sisteme de război electronic, precum antenele „Kometa”, utilizate pentru bruiajul semnalelor satelitare, radio și radar. Aceleași tehnologii ar fi integrate în dronele Shahed, rachetele de croazieră Iskander-K și bombele aeriene ghidate folosite de Rusia.
În paralel, armata ucraineană ar fi lovit rafinăria de petrol din Kirishi (KINEF), una dintre cele mai mari din Rusia. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksander Drozdenko, a vorbit inițial despre un atac într-o zonă industrială nedefinită, revenind ulterior cu precizarea că rafinăria a fost ținta principală.
Datele NASA (sistemul FIRMS de monitorizare a incendiilor) „par să confirme” mai multe focare în zona rafinăriei, iar imagini apărute ulterior indică degajări consistente de fum, potrivit materialului.
Rafinăria din Kirishi are o capacitate anuală de procesare de circa 20–21 milioane de tone de țiței și asigură peste 6% din producția totală de produse petroliere rafinate a Rusiei, inclusiv combustibil pentru forțele armate. Oficialul rus a mai susținut că 29 de drone ar fi fost doborâte deasupra regiunii Leningrad.
Ofensiva ar face parte dintr-o acțiune mai amplă, cu explozii raportate inclusiv în Crimeea ocupată și în orașele Voronej și Kazan. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat că cinci drone au fost interceptate în apropierea capitalei, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că, în total, 289 de drone ar fi fost doborâte în diverse regiuni.
În același context, cel puțin 18 aeroporturi au suspendat temporar zborurile, pe fondul alertelor aeriene extinse până la 2.000 km de granița cu Ucraina.
Publicația The Kyiv Independent notează că nu a putut verifica independent informațiile. De partea ucraineană, armata nu a oferit încă o reacție oficială, iar amploarea exactă a pagubelor rămâne neclară.
Atacul are loc cu mai puțin de o săptămână înainte de parada militară din 9 mai (Ziua Victoriei), un moment cu încărcătură simbolică majoră pentru Federația Rusă.
Recomandate
Siria obține împrumuturi saudite de 403 milioane de dolari pentru reconstrucție și servicii publice , într-un pachet de acorduri care include și cooperare în domeniul apărării, potrivit Al Jazeera . Înțelegerea mută accentul relației Riyadh–Damasc de la sprijin politic la finanțare concretă pentru sectoare-cheie, într-un moment în care regiunea rămâne sub presiunea tensiunilor de securitate și a riscurilor pentru transportul maritim și energia globală. Acordurile au fost semnate miercuri, în timpul celei de-a doua vizite la Riyadh, în mai puțin de o lună, a președintelui sirian Ahmed al-Sharaa, unde a fost primit de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman. Ministerul sirian de Externe a descris acordul dintre ministerele apărării drept „cel mai notabil” dintre documentele semnate, fără să facă publice condițiile. Ce include pachetul financiar: 403 milioane de dolari în împrumuturi concesionale Fondul Saudit pentru Dezvoltare a agreat împrumuturi în valoare de peste 403 milioane de dolari (aprox. 1,85 miliarde lei), în baza a șase acorduri cu Ministerul de Finanțe al Siriei, în condiții concesionale (finanțare mai ieftină decât cea de piață), potrivit agenției oficiale Saudi Press Agency, citată de Al Jazeera. Sumele menționate în articol sunt alocate astfel: 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) pentru refacerea și dotarea unor unități medicale afectate; 60 milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) pentru repararea locuințelor avariate; 105 milioane de dolari (aprox. 483 milioane lei) pentru întărirea protecției civile; 90 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) pentru reabilitarea termocentralei din Alep; 30 milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei) pentru dezvoltarea sistemelor de apă potabilă în Damasc și Idlib. Articolul menționează șase acorduri, însă listează cinci destinații și valori; nu este precizat explicit al șaselea proiect și nici dacă diferența până la „peste 403 milioane de dolari” acoperă o altă componentă. Cooperarea în apărare și opțiunea unei alianțe regionale Acordul de cooperare în apărare vine la câteva zile după ce ministrul sirian de Externe, Asaad al-Shaibani, a spus că guvernul analizează posibilitatea aderării la un pact de apărare reciprocă între Arabia Saudită, Turcia și Pakistan. „Discuțiile sunt în desfășurare pentru a evalua intrarea Siriei în alianța Mecca”, a declarat al-Shaibani sâmbătă, la Manama Dialogue, o conferință de securitate din Bahrain. Un cercetător politic sirian, Ahmed Qassem, a declarat pentru Al Jazeera că frecvența vizitelor lui al-Sharaa la Riyadh „indică amploarea provocărilor de securitate” din regiune și din Siria și a susținut că țara ar avea nevoie de o „forță de descurajare” pentru a-și proteja suveranitatea și a descuraja „creșterea incursiunilor israeliene” pe teritoriul său. De ce contează: reconstrucția Siriei se leagă de securitatea regională și de riscurile economice Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul sirian de Externe a spus că discuțiile dintre al-Sharaa și Mohammed bin Salman au vizat „situația regională și internațională”, inclusiv efectele escaladării militare asupra securității regionale, siguranței transportului maritim, fiabilității aprovizionării cu energie și stabilității economiei globale. Cei doi lideri au cerut detensionare și soluționarea pașnică a disputelor și au solicitat încetarea imediată a acțiunilor care amenință navigația în Marea Roșie, strâmtoarea Bab al-Mandeb și strâmtoarea Hormuz. Contextul menționat de Al Jazeera este că Arabia Saudită caută sprijin din partea SUA și a unor state din Europa și Orientul Mijlociu pentru suport defensiv și ofensiv într-un război reînnoit împotriva houthiților din Yemen, grup care a atacat aeroporturi și facilități petroliere saudite. Ce urmează Pe lângă componenta de apărare și împrumuturile pentru proiecte publice, cele două guverne au semnat și un memorandum privind cooperarea industrială, plus încă două memorandumuri în agricultură și protecția mediului. Arabia Saudită este prezentată drept un susținător-cheie al guvernului sirian de la venirea la putere a lui al-Sharaa, după înlăturarea lui Bashar al-Assad în decembrie 2024, iar ultima întâlnire dintre cei doi lideri avusese loc la Riyadh pe 6 octombrie, cu discuții despre reconstrucția Siriei. [...]
For Ucraina, SUA accelerează achiziția a peste 1.000 de rachete de croazieră ERAM, cu primele livrări în trei luni , potrivit Kyiv Post . Inițiativa indică o trecere spre muniții „de masă”, mai ieftine și produse rapid, cu impact direct asupra ritmului de aprovizionare și a capacității Ucrainei de a lovi ținte la distanță. Forțele Aeriene ale SUA caută contractori din industria de apărare care să poată produce peste 1.000 de rachete de croazieră lansate din aer, destinate Ucrainei. Demersul este formalizat printr-un „Request for Information” (RFI) – o solicitare de informații către companii, publicată pe platforma guvernamentală de achiziții SAM.gov, cu termen-limită pentru răspunsuri pe 19 noiembrie. Ce este ERAM și ce cerințe tehnice sunt menționate Racheta vizată este Extended Range Attack Munition (ERAM), descrisă ca o muniție relativ mică și cu cost redus, proiectată pentru producție în serie. În documentația citată, sunt menționate câteva cerințe principale: greutate de circa 227 kg; rază de acțiune de peste 460 km; viteză de peste Mach 0,6; precizie de lovire în limita a 10 metri, inclusiv în condiții de bruiaj electronic sau semnal GPS degradat; efecte de explozie și fragmentare, plus o capacitate limitată de penetrare la impact. Forțele Aeriene ale SUA descriu ERAM drept o rachetă de croazieră de „nouă generație”, concepută pentru a oferi „masă accesibilă” în luptă și o capabilitate de lovire de la distanță, ghidată cu precizie, împotriva țintelor fixe de mare valoare. Calendarul de producție: livrări în 3 luni, finalizare în 15 luni Elementul operațional central este calendarul: contractorii ar urma să livreze primele rachete în cel mult trei luni de la atribuirea contractului, iar întregul lot (peste 1.000 de unități) ar trebui livrat în 15 luni. În contextul războiului, un astfel de termen scurt sugerează o presiune pentru creșterea rapidă a volumelor, nu doar pentru dezvoltare tehnologică. Context: testare, contracte anterioare și întrebări deschise despre utilizare Kyiv Post notează că, în 2024, Forțele Aeriene ale SUA au acordat contracte către două companii mai mici – Zone 5 Technologies și CoAspire – pentru dezvoltarea prototipurilor ERAM, iar în ianuarie 2026 a avut loc un test cu încărcătură reală la baza Eglin din Florida. Publicația precizează că nu este clar dacă Ucraina folosește deja ERAM în luptă. În august 2025, administrația Trump a anunțat o vânzare de 825 milioane de dolari (aprox. 3,8 miliarde lei) pentru 3.350 de rachete ERAM către Ucraina. Separat, în iunie 2026, presa ucraineană a relatat că Kievul ar fi putut folosi AGM-188A „Rusty Dagger” (o variantă ERAM) într-un atac asupra unei fabrici de semiconductori din regiunea Voronej, însă informația nu a fost confirmată independent. În paralel, extinderea producției ridică și întrebarea în ce măsură armata americană intenționează să utilizeze, la rândul ei, acest tip de armament, mai arată materialul. [...]
Forța Spațială a SUA ia în calcul să trimită până în 2029 cinci sateliți militari în spațiul dintre Pământ și Lună , într-o mișcare care ar extinde explicit planificarea operațională a Pentagonului către orbita Lunii și ar deschide o nouă zonă de competiție militară, potrivit Futurism . Publicația notează că inițiativa vizează lansarea a cinci sateliți în spațiul cislunar (regiunea dintre Pământ și Lună), care ar urma să ajungă pe orbite ce includ partea îndepărtată a Lunii. Demersul este descris ca o posibilă serie de misiuni de recunoaștere, cu traiectorii de tip „slingshot” (manevră de asistență gravitațională) în jurul Lunii. Ce cere Pentagonul industriei și de ce contează operațional Informația a apărut după ce industria aerospațială a primit un buletin adresat producătorilor, în care Pentagonul arată că este „interesat, la nivel de intenție” („notionally interested”) de astfel de lansări. Conform relatării, mesajul către industrie urmărește să afle dacă există capacitatea de a livra o soluție „rapidă” și cu „risc redus” pentru o misiune de recunoaștere către partea îndepărtată a Lunii. În același timp, notificarea citată de Futurism sugerează că aceste vehicule ar putea funcționa ca „vehicule-semințe” pentru a fundamenta o viitoare strategie de achiziție, în perspectiva unei „constelații cislunare proliferate” — adică o rețea mai numeroasă de sateliți, distribuiți pe mai multe orbite, pentru redundanță și acoperire mai bună. „Domeniu de război” în spațiul cislunar: rațiunea invocată Potrivit Futurism, oficiali ai Forței Spațiale americane descriu spațiul cislunar ca pe un „domeniu de război” („warfighting domain”). În acest context, generalul-maior Stephen Purdy a indicat drept principal impuls preocuparea legată de China și planurile Beijingului de a ajunge pe Lună până în 2030. În relatarea citată, Purdy susține că China nu ar urmări o demonstrație singulară, ci „activitate susținută”, și că își construiește capacitățile necesare pentru a derula aceste misiuni. „Acesta nu este un proiect științific pe patru sau cinci ani. Este vorba despre a obține capabilități cât mai curând.” Ce urmează Materialul nu indică o decizie finală de lansare, ci o etapă de evaluare și consultare a industriei privind fezabilitatea unei soluții rapide și cu risc redus. Dacă planul va fi confirmat, ar însemna trecerea de la discuții doctrinare la pași concreți de prezență militară în proximitatea Lunii, cu implicații directe pentru arhitectura viitoare de sateliți și pentru competiția strategică SUA–China în spațiu. [...]
Planul unei forțe europene de stabilizare în Ucraina ar include dreptul de ripostă la atacuri rusești , ceea ce ar schimba practic regulile operaționale ale unei misiuni de „menținere a păcii” și ar ridica miza riscului de escaladare, potrivit Digi24 . Forța multinațională ar fi pregătită de Marea Britanie și Franța și ar urma să fie alcătuită aproape exclusiv din militari europeni, fără să se bazeze pe sisteme sau tehnologii americane, inclusiv pe rețeaua Starlink, conform informațiilor publicate de The Guardian și preluate de Digi24. Desfășurarea rămâne, deocamdată, ipotetică și ar fi luată în calcul doar după încheierea unui armistițiu. Ce se schimbă operațional: „menținerea păcii” cu reguli de autoapărare Oficiali occidentali citați în material susțin că trupele britanice și ale aliaților europeni ar avea dreptul să riposteze dacă ar fi atacate de Rusia, în cadrul unei misiuni de menținere a păcii. Un oficial familiarizat cu planurile a indicat că misiunea ar avea un caracter defensiv: „Este evident că ne vom proteja forțele împotriva oricărei agresiuni.” În același context, planurile includ și posibilitatea ca trupele europene să se apere împotriva atacurilor cu drone, ceea ce, în practică, poate genera incidente armate chiar și în condițiile unui armistițiu fragil. Testarea planului: exercițiu în Polonia cu 11 țări și 2.800 de militari Planurile urmează să fie testate în cadrul exercițiului militar „Koalicja ”, programat la sfârșitul acestei luni în Polonia. Exercițiul este conceput pentru a simula o desfășurare rapidă în Ucraina dacă războiul se încheie. Conform datelor prezentate: participă 11 țări și aproximativ 2.800 de militari; Franța contribuie cu 1.500 de militari din Divizia 1; Marea Britanie trimite 300 de militari din Brigada 7 Mecanizată Ușoară. De ce contează: o forță europeană fără sprijin tehnologic american Un element central al planului este evitarea dependenței de tehnologia americană. Întrebată despre utilizarea Starlink pentru comunicații, o sursă citată afirmă că forța nu ar depinde de sistemele americane. În paralel, generalul-locotenent Tom Bateman, comandantul forței, a declarat că Marea Britanie, Franța și alte state europene s-au angajat să ofere Ucrainei „garanții de securitate solide și obligatorii” după încetarea ostilităților, în condițiile în care o eventuală desfășurare rămâne incertă și legată de evoluția negocierilor pentru armistițiu. [...]
România și Republica Moldova intră, în premieră, într-o achiziție militară comună prin SAFE , un pas care mută cooperarea de apărare din zona politică în cea operațională și industrială, cu producție și testare finală în România, potrivit Digi24 . Acordul a fost anunțat de premierul Luca Niculescu, care a spus că ministerele apărării din cele două țări devin partenere într-o achiziție comună derulată prin programul european SAFE , pentru proiectul „Platforme de transport auto – multifuncționale, pe roți”. În declarația citată, premierul a legat explicit proiectul de investiții în industria de apărare și de întărirea bazei industriale și tehnologice europene, prin „proiecte și achiziții comune”. Ce se cumpără și cum este structurată achiziția La ceremonia din 2 noiembrie 2026 au participat premierul României, ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, și ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi. Documentele semnate includ, conform informațiilor prezentate: un act adițional la acordul-cadru din 2019 dintre Ministerul Apărării Naționale (MApN) și compania italiană IDV Defence Vehicles S.p.A ., prin care Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu (AARAP) din Republica Moldova devine autoritate contractantă pentru achiziția de autocamioane IVECO destinate Armatei Naționale a Republicii Moldova; contractul subsecvent nr. 4 între AARAP și IDV Defence Vehicles, pentru achiziția a 62 de autocamioane IVECO , în trei configurații, pentru înzestrarea Armatei Republicii Moldova. Miza operațională și industrială pentru România Dincolo de componenta de securitate, Guvernul pune accent pe efectul economic al proiectului. Premierul a indicat că proiectul prevede realizarea în România a producției, integrării și testării finale a platformelor IVECO, ceea ce ar însemna investiții și locuri de muncă. Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, a argumentat că programul comun înseamnă „cooperare și interoperabilitate” și a adăugat că România începe să exporte prin capacitățile de producție deja dezvoltate, menționând că fabrica Iveco este în județul Dâmbovița. Context: acordul-cadru din 2019 și stadiul livrărilor Acordul-cadru semnat în 2019 între MApN și IDV Defence Vehicles S.p.A. prevede achiziția a 2.909 platforme de transport auto multifuncționale pe roți (autocamioane IVECO) pentru Armata României. Până la 30 octombrie 2026 , fuseseră livrate 2.039 de platforme, potrivit comunicatului citat în articol. În același timp, proiectul „Platforme de transport auto multifuncționale pe roți” este inclus în Planul de investiții al României în industria de apărare, aferent instrumentului european SAFE. [...]
România și Republica Moldova intră, în premieră, într-o achiziție militară comună finanțată european prin instrumentul SAFE , cu miză dublă: întărirea capabilităților de apărare și mutarea unei părți din producție în România, potrivit Mediafax . Acordul a fost prezentat luni, la Palatul Victoria, la ceremonia de semnare a documentelor prin care Ministerul Apărării din Republica Moldova devine partener în proiectul SAFE „Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți”. Premierul Luca Niculescu a descris demersul drept „un pas important al cooperării noastre militare și economice”. Ce presupune proiectul SAFE și de ce contează economic Proiectul „Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți” este inclus în planul de investiții al României pentru industria de apărare și beneficiază de finanțare prin instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). Premierul a susținut că proiectul are o componentă economică directă, prin localizarea unor activități în România: producția platformelor IVECO în România; integrarea și testarea finală în România. În declarațiile sale, Niculescu a legat această componentă de obiectivele Guvernului privind investițiile și crearea de locuri de muncă, fără a oferi însă cifre despre valoarea proiectului sau numărul de posturi vizate. Context operațional: cooperare pe fondul incidentelor cu drone În același cadru, premierul a invocat intensificarea incidentelor cu drone care ar fi încălcat spațiul aerian al României și Republicii Moldova, menționând că cele două guverne au obiective comune legate de securitatea cetățenilor și protejarea teritoriului. Niculescu a mai spus că Bucureștiul și Chișinăul discută și despre dezvoltarea unor programe comune anti-dronă, pe fondul situațiilor din nord-estul României, unde sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale ar fi detectat drone intrate fără autorizație în spațiul aerian național. Ce urmează Potrivit premierului, detaliile tehnice și pașii următori ai proiectului ar urma să fie prezentate de miniștrii de resort. Materialul citat nu include un calendar de implementare, costuri sau termene pentru livrarea platformelor. [...]
