Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează refacerea alianței cu PNL de schimbarea premierului, invocând riscuri pentru finanțările din PNRR. Potrivit Adevărul, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, spune că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan ar urma să treacă cu un vot „copleșitor”, iar încercările PNL de a convinge semnatari să-și retragă sprijinul „au reușit prea puțin”.
Declarațiile vin în contextul moțiunii de cenzură depuse împotriva Executivului, pe care Vasilescu o vede ca având șanse mari de reușită. Ea a susținut că demersul liberalilor de a reduce susținerea pentru moțiune nu a avut efectul scontat.
Vasilescu a afirmat că PSD își dorește refacerea alianței guvernamentale cu PNL, dar „cu o altă conducere”, criticându-l direct pe premierul Ilie Bolojan. În declarațiile sale, ea a pus pe seama acestuia riscul pierderii unor finanțări din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Noi sperăm ca această alianță să se refacă, dar cu o persoană capabilă și care înțelege lucrurile. Pierdem finanțările din PNRR din prostia unui singur om”
Primarul Craiovei a mai spus că, din contactul direct cu cetățenii, ar rezulta un nivel ridicat de nemulțumire față de actualul premier, susținând că reacțiile din mediul online nu ar reflecta „realitatea din teren”.
În privința posibilității unor alegeri anticipate, Vasilescu a declarat că PSD ar obține un rezultat cel puțin similar cu cel de la ultimele alegeri parlamentare, dacă scrutinul ar avea loc „mâine”.
Recomandate
Înaintea votului la moțiunea de cenzură , PSD își disciplinează parlamentarii și acuză PNL de „cumpărare de voturi” , potrivit stenogramelor din ședința internă relatate de Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu către liderii partidului mizează pe ideea că presiunile și negocierile purtate de liberali pentru a salva Guvernul nu au produs rupturi în tabăra PSD. Conform sursei citate, Grindeanu le-ar fi spus colegilor că „emisarii lui Bolojan”, coordonați de europarlamentarul Dan Motreanu, „au eșuat lamentabil” în încercarea de a obține voturi împotriva moțiunii, susținând că „toți parlamentarii PSD au rezistat asaltului”. Acuzațiile: negocieri pe funcții și „adeziuni” în schimbul unor posturi În aceeași intervenție, liderul PSD ar fi acuzat PNL că ar fi „vândut adeziuni” în schimbul unor posturi în administrație, menționând explicit Administrația Cimitirelor. În stenogramele prezentate, Grindeanu descrie discuțiile ca fiind motivate de „funcții și bani”, nu de „principii și valori”. „Este totuși un semn de mare disperare să ajungi să vinzi adeziuni la Brătieni, în schimbul unor posturi la Administrația Cimitirelor. Să nu credeți că în birourile alea obscure au negociat principii și valori. Au șobolănit funcții și bani. Atât a ținut reforma domnului Bolojan. Mâine vom schimba direcția greșită în care merge România”. Ce spune PSD despre aritmetica votului și ce a încercat PNL Tot potrivit informațiilor prezentate, Claudiu Manda, secretarul general al PSD, ar fi afirmat în ședință că inițiatorii moțiunii ar avea „peste 270 de voturi”, „și asta fără voturile PNL”. „Mergem înainte. Nu putem lăsa România pe mâna unor șacali. PSD va salva încă o dată țara”. Pe partea PNL, Antena 3 relatează că Dan Motreanu ar fi admis, într-o ședință cu grupurile parlamentare ale liberalilor la care a participat și premierul Ilie Bolojan , că discuțiile purtate cu 50 de semnatari ai moțiunii nu au dus la un rezultat favorabil. În paralel, liberalii ar fi mobilizat trei echipe de negociere care ar fi discutat cu parlamentari din mai multe partide, inclusiv cu unii semnatari ai moțiunii, pentru a-i convinge să nu voteze demiterea Guvernului. Informațiile provin din relatări atribuite unor „surse” și stenograme prezentate de publicație; articolul nu include documentele în integralitate sau confirmări independente ale acuzațiilor. Contextul imediat este votul asupra moțiunii de cenzură, unde miza operațională pentru partide este menținerea coeziunii interne și controlul voturilor în plen. [...]
Votul de marți pe moțiunea PSD–AUR poate demite Guvernul Bolojan doar dacă se strâng 233 de opțiuni „pentru”, într-o procedură cu vot secret cu bile care face dificilă verificarea disciplinei de partid , potrivit Libertatea . Miza este una de stabilitate politică: în actuala configurație a Parlamentului, Guvernul condus de Ilie Bolojan cade automat dacă moțiunea întrunește majoritatea parlamentarilor aleși, adică 50% + 1 din totalul deputaților și senatorilor. Pragul indicat este de 233 de voturi din 463 de parlamentari. Cum se votează, tehnic: vot secret cu bile Conform Constituției și regulamentelor parlamentare, moțiunea de cenzură se decide prin vot secret cu bile, metodă folosită obligatoriu pentru demiterea Guvernului. Procedura descrisă presupune: în fața prezidiului sunt două urne: una pentru bile albe și una pentru bile negre; fiecare deputat și senator primește două bile: una albă și una neagră; pentru votul „PENTRU” moțiune (adică demiterea Guvernului): bila albă se introduce în urna neagră, iar bila neagră în urna albă; pentru votul „CONTRA” moțiune (adică susținerea Guvernului): bila albă se introduce în urna albă, iar bila neagră în urna neagră; dacă ambele bile ajung în aceeași urnă, votul este nul. Publicația notează că, deși procedura este gândită să asigure confidențialitatea opțiunii, în practică partidele pot încerca să controleze votul, inclusiv prin solicitări de vot „la vedere” sau prin cerința ca parlamentarii să nu ridice bilele. Contextul politic și ce urmează Criza politică este plasată de Libertatea pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile la Palatul Victoria. Moțiunea de cenzură a fost anunțată de PSD și AUR pe 27 aprilie și înaintată oficial a doua zi. Votul este programat pentru marți, 5 mai, iar dacă moțiunea trece, Guvernul Bolojan ar deveni al șaptelea guvern demis prin moțiune de cenzură după 1989, mai arată sursa. [...]
Negocierile pentru moțiunea de cenzură au fost împinse în zona promisiunilor de funcții , potrivit unor informații prezentate de Antena 3 . Într-o ședință internă a PSD, liderul partidului, Sorin Grindeanu , a acuzat că emisari ai PNL ar fi încercat să convingă parlamentari neafiliați să nu voteze moțiunea, oferind inclusiv posturi precum unul de consul la Bruxelles și funcții la Administrația Cimitirelor, susțin surse din ambele tabere. PSD a avut luni seară o ședință online de remobilizare cu parlamentari și lideri din teritoriu, în care Grindeanu a prezentat stadiul negocierilor din zilele precedente și a susținut că presiunile venite din zona liberală nu ar fi produs efecte. Trei echipe de negociere, ținta fiind parlamentarii neafiliați Potrivit informațiilor discutate în ședința PSD, PNL ar fi trimis trei echipe distincte de negociere, conduse de: Daniel Fenechiu (liderul senatorilor PNL), Dan Motreanu, Gabriel Andronache. Scopul ar fi fost atragerea parlamentarilor neafiliați – inclusiv dintre cei plecați din partidul Dianei Șoșoacă, de la AUR sau din grupul PACE – pentru a nu vota moțiunea de cenzură. Grindeanu le-a spus colegilor că demersurile „nu au dat rezultate”. PSD spune că are 270 de voturi, dar miza rămâne volatilă În aceeași ședință, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat că social-democrații ar fi strâns 270 de voturi, „peste pragul necesar de semnături pentru moțiunea de cenzură”, conform relatării. Totuși, materialul notează că nimic nu este sigur până la vot: negocierile urmau să continue, iar raportul de forțe se poate schimba. Promisiuni de funcții și reacția Dumitriței Albu Pe fondul disputei, Grindeanu a invocat o postare publică a lui Dan Motreanu, care ar fi susținut că PNL nu a oferit funcții, ci doar a discutat cu parlamentari pentru a-i convinge să nu voteze moțiunea. Liderul PSD a contrazis această versiune și a acuzat că ar fi existat promisiuni concrete de funcții, inclusiv pentru rude. Un caz menționat este cel al deputatei Dumitrița Albu (POT), despre care ar fi circulat informația că i s-ar fi promis o funcție de consul la Bruxelles. Contactată, Albu a negat că ar fi primit o astfel de ofertă și a invocat incompatibilitatea dintre funcția de consul și cea de deputat, dar a admis că este „posibil” ca altor colegi din POT să li se fi propus. Publicația precizează că aceste informații sunt verificate din ambele tabere. [...]
Indiferent de votul la moțiune, România riscă o guvernare fragmentată , pe fondul unei neclarități constituționale privind situația în care se rupe o coaliție și al tensiunilor interne din partide, avertizează rectorul SNSPA Remus Pricopie într-o analiză publicată de Adevărul . Miza imediată nu este doar dacă Guvernul cade sau rămâne, ci ce urmează după vot: Pricopie susține că „mâine nu există o soluție bună”, deoarece ambele scenarii pot împinge sistemul politic spre negocieri dificile și instabilitate prelungită. O problemă de legitimitate și o „zonă gri” în Constituție În lectura rectorului SNSPA, într-un regim parlamentar legitimitatea premierului depinde „100%” de existența unei majorități parlamentare. În momentul în care un partid din coaliție se retrage, înțelegerea politică inițială se schimbă, iar criza se mută din interiorul coaliției în Parlament. În același timp, el atrage atenția asupra unei neclarități: Constituția nu precizează explicit ce se întâmplă când se schimbă compoziția politică a Guvernului, iar Curtea Constituțională ar fi intervenit în trecut prin decizii punctuale, fără să tranșeze direct situația premierului în cazul retragerii unui partener de coaliție. Ca exemplu de funcționare „pe susținere indirectă”, Pricopie amintește guvernarea Tăriceanu, care a continuat cu sprijin parlamentar tacit. Precedentele invocate: 2017, 2019 și „recordul” Ungureanu Analiza trece prin câteva episoade relevante pentru modul în care moțiunile de cenzură pot schimba rapid puterea: 2017 : PSD și-a demis propriul premier, Sorin Grindeanu, episod pe care Pricopie îl numește „moțiune de autocenzură”, un tip de conflict intern „externalizat” în Parlament. 2019 : retragerea ALDE din coaliția cu PSD a dus la căderea guvernului și la preluarea puterii de către PNL condus de Ludovic Orban. Pricopie subliniază diferența față de prezent: ALDE era un partid mai mic, în timp ce PSD este „un partid mare” și retragerea lui ar însemna pierderea unui număr mare de voturi (el indică aproximativ „130 de voturi”, cu precizarea „cred că de atâta au”). Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu : a căzut prin moțiune după 78 de zile , într-un context de nemulțumiri sociale acumulate. Pricopie notează că balanța s-a schimbat „în acea dimineață”, la 2-3 voturi, și spune că nu este exclus ca la votul de marți să apară surprize, inclusiv prin faptul că nu toți semnatarii moțiunii ar vota pentru căderea guvernului. De ce poate continua blocajul și după vot Pricopie susține că votul nu închide criza, ci o poate adânci: instabilitatea ar fi atât între partidele din coaliție, cât și în interiorul lor. În acest context, el afirmă că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea refuza pentru o perioadă discuțiile pentru refacerea unei coaliții „pro-europene”, ceea ce ar complica formarea unei majorități funcționale. Totodată, el indică tensiuni și incoerențe în mai multe partide, inclusiv prin mesaje contradictorii în AUR, și pune în contrast UDMR, pe care îl descrie drept o formațiune cu „maturitate” internă de a dezbate și respecta deciziile luate. „Indiferent dacă pică guvernul sau nu pică, ambele variante ne duc în ecuații tensionate și, practic, guvernare fragmentată.” În concluzie, analiza sugerează că riscul major imediat nu este doar schimbarea sau menținerea Executivului, ci intrarea într-o perioadă de negocieri grele și soluții politice fragile, într-un cadru constituțional care nu oferă un răspuns explicit pentru ruptura de coaliție. [...]
Plecarea Victoriei Stoiciu din grupul PSD schimbă aritmetica internă din Senat , prin trecerea ei la statutul de parlamentar independent, într-un moment în care opoziția încearcă să coaguleze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Senatoarea a anunțat luni, de la tribuna Senatului, că nu va mai activa în grupul PSD. „Începând cu data de astăzi nu voi mai activa în grupul PSD, ci voi activa ca parlamentar independent” Decizia vine la câteva zile după ce Stoiciu și-a dat demisia din Partidul Social Democrat, în contextul refuzului de a semna moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului. În mesajul public anterior, ea a indicat că ruptura s-a produs când „viziunea” sa și „direcția actuală a partidului” au intrat „pe contrasens total”. Miza politică: moțiunea și linia de demarcație față de extremism Stoiciu a legat explicit decizia de nevoia unui „cordon sanitar” care să țină „forțele extremiste” în „izolare politică totală”, avertizând că abaterea de la acest principiu ar avea consecințe pe termen lung. „Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem. Istoria este cel mai bun profesor” În argumentația sa, senatoarea a invocat și perioada interbelică, susținând că ascensiunea fascismului nu a fost „subită”, ci rezultatul unor „concesii repetate” făcute de forțele democratice „pentru calcule politice mici și rațiuni de moment”. Ce a mai spus senatoarea În final, Stoiciu a afirmat că nu poate susține un proiect politic care, în opinia sa, se abate de la valori democratice fundamentale. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece” [...]
O eventuală schimbare de guvern pe fondul moțiunii PSD-AUR riscă să blocheze sau să pună sub semnul întrebării finanțări europene și programe asociate de ordinul zecilor de miliarde de euro , pe fondul unei posibile abandonări a reformelor asumate de România, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza, în lectura autorului, nu este doar politică, ci una cu efect direct asupra fluxurilor de bani UE și asupra capacității României de a-și finanța investițiile și ajustarea bugetară. Textul susține că „războiul anti-reforme” ar putea costa România „câteva zeci de miliarde de euro” și argumentează că un guvern „anti-reformist” sau unul care „va mima reformele” ar pune în pericol atât plăți viitoare, cât și bani deja încasați, prin mecanismele de condiționalitate ale Uniunii Europene. Cinci canale de finanțare expuse, potrivit analizei Autorul identifică cinci direcții principale în care România ar putea pierde bani sau ar putea întâmpina blocaje dacă reformele sunt întârziate ori inversate: Fondurile rămase de atras din PNRR : analiza indică faptul că România „mai are de luat circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, condiționat de reforme precum salarizarea în sectorul public, reforma companiilor de stat, reforme în energie, modernizarea PIAS/Cardului de sănătate și digitalizarea spitalelor. Este menționat și un termen-limită: 31 august (în text, „adică 4 luni” de la data publicării). Banii deja primiți din PNRR , care ar putea fi ceruți înapoi dacă reformele sunt anulate, printr-un mecanism prevăzut în regulamentul PNRR. Ca exemplu este dat jalonul de decarbonizare , în contextul restructurării Complexului Energetic Oltenia și al concedierilor. Împrumuturile de 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru domeniul militar prin programul SAFE , unde analiza afirmă că PSD ar vrea influență în alocare, iar AUR ar fi anunțat că vrea să oprească programul, ceea ce ar putea afecta derularea contractelor. Fondurile de coeziune , care ar putea fi suspendate dacă România ratează țintele de deficit bugetar în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv . Textul notează că guvernul Bolojan ar fi reușit în 2025 scăderea deficitului „în premieră” după cinci ani de creștere și că a „stopat, temporar” riscul de suspendare, dar avertizează că o schimbare de politici ar redeschide subiectul. Viitoarele fonduri UE din următorul buget multianual, aflat în negociere, unde o parte din alocări ar urma să fie condiționate de reforme „exact ca în cazul PNRR”. Analiza susține că o absorbție slabă pe PNRR ar putea fi folosită ca argument pentru tăieri viitoare. De ce contează economic: condiționalitatea devine mai greu de „negociat” Un punct central al textului este că, în trecut, România ar fi beneficiat de o anumită toleranță europeană față de întârzieri sau reforme incomplete, pe argumentul politic al ținerii „extremiștilor” departe de putere. Autorul susține că această justificare ar deveni mai puțin credibilă în contextul cooperării PSD-AUR pe moțiune, ceea ce ar reduce spațiul de manevră în relația cu Comisia Europeană și statele membre. În această logică, riscul nu este doar pierderea unor tranșe punctuale, ci o deteriorare a credibilității României în negocierile privind plăți, jaloane și viitoarele alocări. Context politic invocat în analiză Textul îl menționează pe Sorin Grindeanu ca actor politic relevant în dinamica descrisă și afirmă că președintele Nicușor Dan ar avea un „sprijin evident” pentru demersul PSD împotriva premierului Ilie Bolojan, inclusiv prin lipsa unei reacții față de alianța cu AUR și prin posibile presiuni asupra PNL. Analiza mai leagă disputa de reforma companiilor de stat și de eșecuri repetate în selecția pentru AMEPIP (structura menționată ca „super-agenție” pentru guvernanța companiilor de stat), sugerând că miza ar include controlul politic asupra companiilor profitabile, în special din energie. Ce urmează, în termenii riscului financiar În măsura în care moțiunea produce o schimbare de guvern sau o reorientare a politicilor publice, analiza indică două consecințe imediate de urmărit: Capacitatea României de a închide rapid reformele și jaloanele PNRR înainte de termenul menționat (31 august). Menținerea traiectoriei de reducere a deficitului , pentru a evita escaladarea riscului de suspendare a fondurilor de coeziune în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Textul nu oferă un calendar procedural al moțiunii și nici estimări cuantificate pe fiecare risc în parte, dincolo de sumele menționate pentru PNRR (10 miliarde euro) și SAFE (16 miliarde euro), dar insistă că expunerea cumulată ar putea ajunge la „câteva zeci de miliarde de euro”. [...]
