Externe06 feb. 2026
Iran lansează o bancnotă de 5 milioane de riali – echivalentul a 3 dolari – în mijlocul unei prăbușiri accelerate a monedei naționale
Banca Centrală a Iranului a pus în circulație cea mai mare bancnotă emisă vreodată, în valoare de 5 milioane de riali, echivalentul a doar 3,10 dolari la cursul de schimb actual , informează Iran International , într-un context economic grav, marcat de hiperinflatie, prăbușirea monedei naționale și întreruperi severe ale internetului. Noua bancnotă, tip „Iran-cheque”, nu semnalează, potrivit autorităților, o majorare a masei monetare, ci are scopul declarat de a facilita tranzacțiile zilnice și de a înlocui denominări mai mici, devenite aproape inutile în economia reală. În prezent, un dolar american se schimbă pe piața liberă iraniană pentru aproximativ 1.620.000 de riali – dublu față de cursul de dinaintea războiului de 12 zile cu Israelul din iunie 2025. Această degradare masivă reflectă nu doar efectele inflației, ci și colapsul sistemic al economiei iraniene. Prăbușirea rialului a condus la o polarizare economică tot mai profundă: în timp ce gospodăriile cu venituri fixe își văd puterea de cumpărare evaporată, marile afaceri și investitorii cu acces la active în valută sau aur se protejează relativ ușor. Devalorizarea monedei – simptomele unui colaps mai larg Cauzele acestei instabilități monetare sunt multiple: Deficite bugetare cronice și politici fiscale haotice Un sistem bancar disfuncțional, suprasaturat de lichidități fără acoperire Șocuri externe constante , precum sancțiunile economice și instabilitatea geopolitică Pierderea încrederii publice în instituțiile statului și în moneda națională Autoritățile încearcă să stăpânească panica prin tactici precum „terapia prin știri” – mesaje liniștitoare fără acoperire în politici coerente – și prin injecții masive de valută în piață, care pe termen lung agravează instabilitatea și corupția. Impactul devastator al întreruperii internetului În paralel, Iranul trece prin cea mai gravă criză de conectivitate din istoria sa, începând cu 8 ianuarie 2026. Întreruperea aproape totală a accesului la internet a paralizat economia digitală, care generează zilnic aproximativ 42 de milioane de dolari (30 trilioane de riali), în special prin afacerile mici de pe Instagram, WhatsApp sau Telegram. Conform estimărilor, peste 500.000 de magazine active pe Instagram au fost afectate, punând în pericol circa un milion de locuri de muncă . Pierderile zilnice estimate pentru întreaga economie depășesc 50 trilioane de riali . Pentru multe afaceri mici – în special conduse de femei sau desfășurate la domiciliu – lipsa conexiunii la internet a însemnat falimentul. Răspunsul autorităților: haos, neîncredere și lipsă de soluții Deși oficialii au promis ajutoare sub formă de credite, mulți antreprenori le resping categoric: „Ne-ați distrus casa și acum ne oferiți împrumuturi?”, a declarat un director de companie pentru publicația Digiato . Într-o declarație recentă, ministrul comunicațiilor Sattar Hashemi a admis că „a pretinde că nu avem nevoie de internetul global este o glumă amară”, recunoscând indirect eșecul politicii de izolare digitală. În același timp, centrele de date și afacerile online funcționează în regim incert, sub un sistem de „internet pe liste albe” – acces controlat în funcție de cine ești și ce funcție ai. Situația sugerează o transformare structurală profundă, cu riscul permanentizării cenzurii digitale. O economie în derivă, între inflație și disperare Inflația a atins 60% în ianuarie , iar criza alimentară este tot mai prezentă. Populația își transformă salariile în bunuri esențiale, iar cei cu economii apelează masiv la aur . În acest climat, autoritățile par incapabile să controleze dinamica distructivă a economiei. În lipsa unor reforme autentice, rialul este în pragul dispariției ca monedă funcțională , iar Iranul riscă o dolarizare de facto a economiei. În tot acest timp, milioane de cetățeni, în special cei vulnerabili, plătesc costul instabilității cu viețile lor economice , în timp ce statul rămâne mut sau represiv în fața realității. [...]
