Știri
Știri din categoria Externe

SUA acuză China că a făcut un test nuclear secret în 2020, într-un moment în care Washingtonul cere un nou tratat de control al armelor care să includă și Beijingul, potrivit Reuters. Acuzațiile au fost prezentate vineri, 6 februarie, la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva, la o zi după expirarea New START, acordul care limita desfășurările de rachete și focoase strategice ale SUA și Rusiei.
În intervenția sa, subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională, Thomas DiNanno, a spus că guvernul SUA „este conștient” că China a efectuat teste nucleare explozive și că ar fi pregătit teste cu randamente „în sute de tone”. Oficialul american a indicat explicit un „test cu randament” care ar fi avut loc la 22 iunie 2020.
DiNanno a susținut că armata chineză ar fi încercat să ascundă testarea prin „obfuscare” și prin folosirea unei metode numite „decoupling” (decuplare), descrisă ca o tehnică menită să reducă eficiența monitorizării seismice, astfel încât activitățile să fie mai greu de detectat. În logica prezentată de Washington, această conduită ar încălca angajamentele privind interzicerea testelor.
Reacția Beijingului, exprimată la aceeași reuniune de ambasadorul chinez pentru dezarmare, Shen Jian, nu a răspuns direct acuzației punctuale privind data și natura testului. El a afirmat însă că China a acționat „prudent și responsabil” în chestiuni nucleare și a acuzat SUA că „exagerează” așa-numita amenințare nucleară chineză, respingând „narațiunile false” și susținând că Washingtonul este „vinovat” de agravarea cursei înarmărilor.
Diplomați prezenți la conferință au descris acuzațiile SUA drept noi și îngrijorătoare, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Beijing. Miza este amplificată de faptul că expirarea New START lasă, pentru prima dată în peste o jumătate de secol, SUA și Rusia fără constrângeri obligatorii privind desfășurările de arme nucleare strategice.
În acest context, administrația Trump promovează ideea unui acord mai larg decât New START, care să includă și China, pe argumentul că SUA se confruntă acum cu „amenințări din partea mai multor puteri nucleare”, iar un tratat bilateral ar fi „nepotrivit în 2026 și în anii următori”, după cum a spus DiNanno. Oficialul a reiterat și proiecția americană potrivit căreia China ar putea depăși 1.000 de focoase nucleare până în 2030.
Beijingul a transmis însă că nu este pregătit să participe la negocieri trilaterale cu Washingtonul și Moscova în acest stadiu. China invocă diferența de dimensiune a arsenalelor: estimări menționate în cadrul conferinței indică aproximativ 600 de focoase pentru China, față de circa 4.000 pentru fiecare dintre SUA și Rusia.
Expirarea New START creează un vid de control al armelor, iar analiștii de securitate avertizează că, fără un acord de înlocuire, crește riscul de calcul greșit și stimulentul pentru acumularea de noi capacități, pe baza celor mai pesimiste presupuneri despre intențiile adversarului. În paralel, Rusia a semnalat că preferă dialogul cu SUA, dar se declară pregătită pentru orice scenariu, iar Kremlinul a indicat că ambele părți recunosc nevoia reluării discuțiilor.
Pentru Washington, acuzațiile privind testele nucleare secrete ale Chinei adaugă o dimensiune de urgență politică și de credibilitate în argumentul pentru un nou cadru de control al armelor. Pentru Beijing, respingerea acuzațiilor și refuzul de a intra în negocieri reflectă atât disputa asupra evaluării amenințării, cât și poziționarea într-un moment în care arhitectura tradițională a limitării armelor nucleare se fragmentează, iar un eventual acord nou este considerat, de analiști, dificil și de durată.
Recomandate

SUA caută o ieșire dintr-un acord recent cu Iranul, pe fondul escaladării militare , potrivit Al Jazeera , care relatează despre a doua zi de lovituri americane asupra Iranului și reacțiile regionale la atacurile de represalii ale Teheranului. Bahrain și Kuweit au condamnat atacurile de retaliere ale Iranului, după ce SUA au continuat pentru a doua zi la rând loviturile asupra teritoriului iranian, conform materialului. În acest context, Hassan Ahmadian, cadru universitar la Universitatea din Teheran, susține că Washingtonul „încearcă să găsească o cale de ieșire” dintr-un Memorandum de Înțelegere (MoU – un document care stabilește intenții și principii de cooperare, fără a fi neapărat un tratat) semnat de Donald Trump în urmă cu 10 zile, despre care afirmă că ar fi pus capăt războiului. Materialul nu oferă detalii despre conținutul Memorandumului de Înțelegere sau despre pașii concreți prin care SUA ar încerca să se retragă din acesta, însă indică o tensiune între cadrul politic invocat (încheierea războiului) și evoluțiile operaționale din teren (continuarea loviturilor și reacțiile regionale). [...]

Escaladarea schimburilor de lovituri dintre SUA și Iran pune statele din Golf într-o risc operațional direct , după ce Iranul a indicat că a vizat obiective militare americane din țări vecine, potrivit CNN . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că a țintit „situri militare americane” din state din apropiere, inclusiv Kuweit și Bahrain, ca reacție la lovituri ale SUA asupra unor obiective din Iran. Materialul CNN nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre amploarea atacurilor, pagube sau victime. Din perspectivă regională, mesajul IRGC mută presiunea asupra țărilor din Golf, care găzduiesc infrastructură militară americană și se pot trezi prinse între logica de descurajare a Washingtonului și răspunsul Teheranului. Pentru companii și operatori, riscul imediat este unul de continuitate operațională: orice extindere a schimburilor de lovituri poate afecta mobilitatea, securitatea personalului și funcționarea unor facilități critice. Ce se știe și ce rămâne neclar Confirmat în materialul CNN: IRGC susține că a vizat situri militare americane din Kuweit și Bahrain , după lovituri ale SUA asupra unor „situri iraniene”. Neclar din fragmentul publicat: dacă atacurile au fost interceptate, ce ținte exacte au fost vizate, dacă există reacții oficiale ale Kuweitului și Bahrainului sau măsuri concrete de protecție/limitare a activităților. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, următorul reper va fi dacă statele menționate confirmă incidente pe teritoriul lor și dacă SUA anunță schimbări de postură militară în regiune. [...]

SUA au reluat loviturile asupra Iranului , după ce un petrolier a fost atacat în Strâmtoarea Hormuz , într-o escaladare care pune din nou presiune pe una dintre cele mai importante rute globale de transport al energiei, potrivit The Jerusalem Post . Loviturile vin la doar două săptămâni după semnarea unui acord de pace interimar menit să oprească un conflict vechi de patru luni, acord pe care ambele părți se acuză reciproc că l-ar fi încălcat. Armata americană a transmis că a lovit Iranul din nou la câteva ore după incidentul cu petrolierul, descris drept cea mai gravă escaladare de la încheierea înțelegerii. Strâmtoarea Hormuz revine în centrul riscului operațional pentru transportul de energie Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au efectuat noi lovituri după ce un petrolier sub pavilion Panama ar fi fost atacat sâmbătă dimineață de o dronă iraniană. CENTCOM a motivat acțiunea ca răspuns direct la „agresiunea iraniană continuă împotriva transportului comercial” și a precizat că țintele au inclus facilități iraniene de: supraveghere militară; comunicații; apărare antiaeriană; depozitare de drone; amplasare de mine. Un oficial american din domeniul apărării a declarat ulterior, potrivit Fox News (citat de Reuters), că loviturile asupra țintelor iraniene s-au încheiat. Atacuri asupra navelor și creșterea nivelului de alertă maritimă Atacul de sâmbătă asupra petrolierului a urmat unui incident de joi, când o navă cargo a fost atacată, eveniment care a declanșat actuala rundă de escaladare. Pe fondul acestor episoade, Iranul ar încerca să-și reafirme controlul asupra celei mai importante rute maritime de transport al energiei, rută care începuse să se redeschidă după luni de perturbări, potrivit relatării. Agenția britanică UKMTO (United Kingdom Maritime Trade Operations) a transmis că petrolierul lovit sâmbătă a suferit avarii la punte, iar întreg echipajul este în siguranță. În paralel, Joint Maritime Information Center – administrat de o coaliție de marine care protejează navigația – a ridicat nivelul amenințării de securitate în urma incidentelor recente. Reacții și acuzații reciproce, pe fondul unui armistițiu fragil În Iran, televiziunea de stat IRIB, citând o sursă militară, a relatat că zgomotele de explozii auzite în apropiere de Sirik (sudul Iranului) ar fi legate de impactul mai multor proiectile asupra unui turn de telecomunicații, fără alte detalii. Iranul nu a comentat direct rapoartele despre atacuri specifice asupra navelor, însă televiziunea de stat a susținut că Gardienii Revoluției au tras „focuri de avertisment” către nave neprecizate care ar fi încercat să tranziteze canale neaprobate de Iran, ceea ce ar determina alte nave să solicite permise iraniene înainte de traversarea strâmtorii. În același timp, Ministerul iranian de Externe a afirmat că a lansat atacuri „defensive” asupra unor ținte militare „legate de SUA”, iar Bahrain – care găzduiește cartierul general regional al Marinei americane – a raportat un atac cu dronă iraniană. Armata SUA nu a răspuns imediat acestor informații, conform materialului. [...]

Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoarea Ormuz de controlul Teheranului , susținând că orice intervenție externă va întârzia redeschiderea rutei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul de externe Abbas Araghchi la Bagdad, are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de escaladare într-un punct-cheie al comerțului global. Șeful diplomației iraniene a afirmat că, „conform memorandumului de înțelegere”, strâmtoarea Ormuz ar fi „sub administrarea Iranului” și că „după 30 de zile” operațiunile ar urma să revină la normal, la nivelurile de dinaintea războiului început la sfârșitul lunii februarie. În aceeași declarație, Araghchi a insistat că „nicio altă țară nu are nicio responsabilitate” în acest proces, invocând prevederile memorandumului. Miza economică: o rută critică pentru petrol și transport maritim Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică pe unde trecea anterior „o cincime din petrolul mondial”, alături de alte resurse energetice și îngrășăminte. Traficul zilnic obișnuit depășea „cu puțin o sută de nave”, ceea ce face ca orice perturbare să aibă potențial de impact asupra livrărilor și costurilor de transport. Avertismentul Teheranului: intervențiile externe „întârzie redeschiderea” Araghchi a avertizat că „orice intervenție” sau „măsuri separate sau noi” vor complica situația și vor întârzia redeschiderea strâmtorii, adăugând că incidentele și confruntările din „ultimele două nopți” ar demonstra acest risc. În acest context, ministrul a cerut „tuturor părților” să respecte memorandumului semnat digital pe 17 iunie între Washington și Teheran, care prevede reactivarea rutei maritime, și să se abțină de la intervenții în procesul de redeschidere și administrare. Contextul militar și diplomatic invocat de Iran Potrivit relatării, Araghchi a legat tensiunile recente de atacurile lansate de Statele Unite în weekend împotriva teritoriului iranian, ca răspuns la acțiunile Iranului împotriva a două nave în strâmtoarea Ormuz. Materialul mai menționează că Iranul a lansat, ca represalii, atacuri împotriva Bahrainului și Kuweitului. În paralel, Oman – care împarte strâmtoarea cu Iranul – susține public că nu dorește impunerea de taxe de tranzit și colaborează cu Teheranul la viitoarea gestionare a navigației în zonă. Săptămâna aceasta, Oman a anunțat deschiderea unui „coridor maritim temporar” pentru toate navele, „fără a percepe taxe”, invocând libertatea de navigație. Ce urmează: propunere de „cadru de securitate” regional Ministrul iranian de externe a cerut și instituirea unui cadru de securitate care să includă țările din Golf, „fără prezența sau interferența” unor state din afara regiunii, potrivit AFP. În lipsa unor detalii suplimentare despre format sau calendar, rămâne neclar cum ar putea fi transpusă propunerea în negocieri concrete și ce efect ar avea asupra reluării traficului prin Ormuz. [...]

Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești încep să lovească direct lanțul de aprovizionare cu combustibil , alimentând penurii locale, cozi la benzinării și raționalizări, potrivit HotNews , care citează Reuters. Ucraina a lovit în cursul nopții două rafinării din Rusia, în regiunile Krasnodar și Iaroslavl, a declarat duminică președintele Volodimir Zelenski . În mesajul publicat pe rețelele de socializare, Zelenski a susținut că aceste operațiuni urmăresc să „slăbească capacitatea Rusiei de a duce acest război” și a precizat că rafinăriile vizate se aflau la aproximativ 300 km, respectiv 700 km de teritoriul ucrainean. Efect operațional: penurii și restricții în teren Pe fondul intensificării atacurilor cu drone, în unele zone ale Rusiei s-a ajuns la o „penurie acută” de combustibil, cu cozi la benzinării și raționalizări, notează Reuters. În contextul în care Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, presiunea asupra infrastructurii de rafinare și distribuție devine un element cu impact imediat asupra funcționării economiei și a logisticii interne. Ce s-a întâmplat în Krasnodar și Iaroslavl În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a anunțat pe Telegram izbucnirea unui incendiu la rafinăria din Slavyansk-na-Kubani. Potrivit declarației sale, o persoană a murit și o alta a fost rănită într-un sat din apropiere. Au circulat și imagini neconfirmate pe rețelele de socializare care ar arăta un incendiu de proporții la rafinărie, conform aceleiași relatări. Rafinăria din Slaviansk are o capacitate de aproximativ 100.000 de barili pe zi și furnizează combustibil atât pentru consumul intern, cât și pentru export, potrivit Reuters. În regiunea Iaroslavl, la est de Moscova, guvernatorul a declarat că zona a fost ținta unui atac cu drone și că au fost impuse restricții temporare de circulație pe anumite trasee rutiere către capitala Rusiei. [...]

Ordinul șefului armatei din Uganda de a închide două instituții media majore ridică riscuri directe pentru mediul de afaceri și investitori , într-o economie în care stabilitatea instituțională și predictibilitatea regulilor contează pentru companii, potrivit Reuters . Muhoozi Kainerugaba , șeful armatei ugandeze și fiul președintelui Yoweri Museveni, a spus duminică că a ordonat închiderea Daily Monitor – cel mai mare ziar independent din Uganda – și NTV Uganda, unul dintre cei mai mari radiodifuzori privați din țară. El a afirmat că cele două nu se vor redeschide „fără permisiunea mea”. Într-o serie de postări pe platforma X, Kainerugaba a susținut că nu crede într-o presă liberă și că presa ar trebui „ghidată de cadre ale revoluției”. Nu a oferit motive concrete pentru închiderea celor două instituții media. Ce se întâmplă operațional, pe teren Daily Monitor a relatat că personal militar a fost desfășurat la sediul Nation Media Group (NMG) din capitala Kampala, iar angajații ar fi fost împiedicați să intre sau să iasă din clădire. Tot duminică dimineață, NTV Uganda și alte posturi TV și radio ale NMG din Uganda erau nefuncționale, conform Reuters. Instituțiile vizate sunt deținute de Nation Media Group, un conglomerat media cu sediul în Kenya, listat la bursa din Nairobi. Reacții și context politic Purtătorul de cuvânt al guvernului ugandez, Alan Kasujja, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Nici Susan Nsibirwa, director general al NMG în Uganda, nu a avut un comentariu imediat. Reuters amintește că Muhoozi Kainerugaba este vehiculat drept posibil succesor al tatălui său, președintele Museveni, aflat la putere din 1986, și este cunoscut pentru postări controversate în social media, inclusiv amenințări la adresa liderului opoziției Bobi Wine. În 2013, guvernul a închis Daily Monitor timp de 10 zile, pe fondul unor articole legate de succesiunea la putere. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de dimensiunea politică, intervenția directă a conducerii militare asupra unor canale media mari semnalează o creștere a riscului de decizii administrative imprevizibile, cu potențial de a afecta: percepția investitorilor asupra statului de drept și a climatului de afaceri; funcționarea companiilor care depind de fluxuri stabile de informații și de comunicare publică; riscul reputațional și operațional pentru grupuri regionale listate, precum NMG, care operează în mai multe jurisdicții. Nu este clar, din informațiile disponibile, cât timp ar urma să rămână închise instituțiile media și ce pași formali (dacă există) vor urma pentru punerea în aplicare a ordinului. [...]