Știri
Știri din categoria Externe
SUA acuză China că a făcut un test nuclear secret în 2020, într-un moment în care Washingtonul cere un nou tratat de control al armelor care să includă și Beijingul, potrivit Reuters. Acuzațiile au fost prezentate vineri, 6 februarie, la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva, la o zi după expirarea New START, acordul care limita desfășurările de rachete și focoase strategice ale SUA și Rusiei.
În intervenția sa, subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională, Thomas DiNanno, a spus că guvernul SUA „este conștient” că China a efectuat teste nucleare explozive și că ar fi pregătit teste cu randamente „în sute de tone”. Oficialul american a indicat explicit un „test cu randament” care ar fi avut loc la 22 iunie 2020.
DiNanno a susținut că armata chineză ar fi încercat să ascundă testarea prin „obfuscare” și prin folosirea unei metode numite „decoupling” (decuplare), descrisă ca o tehnică menită să reducă eficiența monitorizării seismice, astfel încât activitățile să fie mai greu de detectat. În logica prezentată de Washington, această conduită ar încălca angajamentele privind interzicerea testelor.
Reacția Beijingului, exprimată la aceeași reuniune de ambasadorul chinez pentru dezarmare, Shen Jian, nu a răspuns direct acuzației punctuale privind data și natura testului. El a afirmat însă că China a acționat „prudent și responsabil” în chestiuni nucleare și a acuzat SUA că „exagerează” așa-numita amenințare nucleară chineză, respingând „narațiunile false” și susținând că Washingtonul este „vinovat” de agravarea cursei înarmărilor.
Diplomați prezenți la conferință au descris acuzațiile SUA drept noi și îngrijorătoare, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Beijing. Miza este amplificată de faptul că expirarea New START lasă, pentru prima dată în peste o jumătate de secol, SUA și Rusia fără constrângeri obligatorii privind desfășurările de arme nucleare strategice.
În acest context, administrația Trump promovează ideea unui acord mai larg decât New START, care să includă și China, pe argumentul că SUA se confruntă acum cu „amenințări din partea mai multor puteri nucleare”, iar un tratat bilateral ar fi „nepotrivit în 2026 și în anii următori”, după cum a spus DiNanno. Oficialul a reiterat și proiecția americană potrivit căreia China ar putea depăși 1.000 de focoase nucleare până în 2030.
Beijingul a transmis însă că nu este pregătit să participe la negocieri trilaterale cu Washingtonul și Moscova în acest stadiu. China invocă diferența de dimensiune a arsenalelor: estimări menționate în cadrul conferinței indică aproximativ 600 de focoase pentru China, față de circa 4.000 pentru fiecare dintre SUA și Rusia.
Expirarea New START creează un vid de control al armelor, iar analiștii de securitate avertizează că, fără un acord de înlocuire, crește riscul de calcul greșit și stimulentul pentru acumularea de noi capacități, pe baza celor mai pesimiste presupuneri despre intențiile adversarului. În paralel, Rusia a semnalat că preferă dialogul cu SUA, dar se declară pregătită pentru orice scenariu, iar Kremlinul a indicat că ambele părți recunosc nevoia reluării discuțiilor.
Pentru Washington, acuzațiile privind testele nucleare secrete ale Chinei adaugă o dimensiune de urgență politică și de credibilitate în argumentul pentru un nou cadru de control al armelor. Pentru Beijing, respingerea acuzațiilor și refuzul de a intra în negocieri reflectă atât disputa asupra evaluării amenințării, cât și poziționarea într-un moment în care arhitectura tradițională a limitării armelor nucleare se fragmentează, iar un eventual acord nou este considerat, de analiști, dificil și de durată.
Recomandate
Escaladarea presiunii SUA asupra Cubei ridică riscul unei acțiuni militare , pe fondul intensificării zborurilor de supraveghere și al noilor sancțiuni, potrivit Axios . Pentru mediul de afaceri și piețe, miza este creșterea riscului geopolitic în Caraibe și posibile efecte în lanț asupra fluxurilor energetice regionale și a stabilității politice din emisfera vestică. Datele invocate de publicație indică o creștere a zborurilor americane de supraveghere și recunoaștere în largul Cubei din februarie, conform unei analize CNN a datelor de zbor publicate săptămâna trecută. În paralel, SUA au impus sancțiuni suplimentare Havanei joia trecută, iar ministrul cubanez de externe a descris măsurile drept o „pedeapsă colectivă de natură genocidară”. Semnale operaționale și presiune economică Pe lângă sancțiuni, Axios notează că insula se confruntă cu o criză umanitară în agravare, pe care oficialii cubanezi o pun pe seama unei „blocade energetice” a SUA, care ar împiedica furnizorii de petrol să mai deservească insula. În plus, capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro ar fi deteriorat și mai mult condițiile locale, prin tăierea accesului Cubei la un furnizor-cheie de petrol. În plan politic, administrația Trump leagă explicit degradarea situației interne din Cuba de argumentul de securitate națională. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru Axios că regimul cubanez „refuză să se reformeze” și să permită livrarea de asistență umanitară vitală, adăugând că președintele Trump ar prefera o soluție diplomatică, dar nu va permite ca insula „să se deterioreze într-o amenințare de securitate și mai severă” pentru SUA. Retorică mai dură, dar fără semne „definitive” Axios subliniază că nu există semne definitive că Trump va viza Cuba în continuare. În același timp, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a spus reporterilor joia trecută că Trump i-ar fi transmis într-o discuție privată la Casa Albă că nu intenționează să invadeze Cuba, potrivit The Hill. Totuși, Trump a vorbit în mod repetat despre interesul pentru o operațiune militară în Cuba și a sugerat vineri că un portavion care se întoarce în SUA dinspre Iran ar putea fi poziționat în largul insulei. Ce ar putea urma: „acțiune de la distanță” și un reper de calendar Sebastian Arcos, director interimar al Institute for Cuban Studies (Florida International University) , a declarat pentru Axios că o intervenție ar fi fost posibilă la scurt timp după ce Trump a declarat în ianuarie că Cuba reprezintă o amenințare iminentă pentru securitatea SUA, dar războiul din Iran a mutat active militare în Orientul Mijlociu. În contextul în care conflictul cu Iranul este „într-un fel de impas”, Arcos vede o posibilă reorientare către Cuba, vizibilă atât în zborurile de supraveghere, cât și în declarațiile politice și sancțiunile recente. Arcos nu se așteaptă la trupe la sol, dar spune că Trump ar putea urmări o „acțiune militară de la distanță”, similară cu ce s-a întâmplat în Iran, menită să „șocheze regimul” și să creeze o fereastră pentru schimbare de leadership. Ca reper apropiat, Arcos indică 20 mai (Ziua Independenței Cubei, care marchează finalul ocupației americane), despre care spune că ar putea deveni un moment sensibil, pe fondul „așteptării și anxietății” resimțite în Miami și în Cuba. [...]
O posibilă reevaluare a poziției SUA față de suveranitatea Insulelor Falkland riscă să amplifice tensiunile din Atlanticul de Sud , pe fondul acuzațiilor că administrația Trump folosește dosarul ca pârghie politică împotriva Marii Britanii în contextul războiului cu Iranul, potrivit Daily Mail . Șefa executivă a guvernului insulelor, Dr. Andrea Clausen, a declarat că localnicii se simt insultați de „jocurile” politice dintre Washington și Buenos Aires și că teritoriul ar fi tratat ca o „piesă” într-o dispută mai largă. Afirmațiile vin după ce un memorandum intern scurs în presă luna trecută ar fi sugerat că SUA ar urma să „revizuiască” poziția privind suveranitatea britanică asupra arhipelagului, pe fondul unei percepute lipse de sprijin din partea Londrei pentru campania militară americană în Iran. Ce a declanșat disputa și cum reacționează actorii implicați Conform materialului, documentul ar fi fost redactat de un consilier junior și ar lega ideea revizuirii de refuzul premierului Keir Starmer de a permite accesul avioanelor americane la baza Diego Garcia și la baze de pe teritoriul britanic la începutul războiului cu Iranul. Ulterior, Starmer ar fi acceptat misiuni defensive, descrise ca având scopul de a proteja rezidenți din regiune, inclusiv cetățeni britanici, în contextul represaliilor iraniene. Secretarul de stat american Marco Rubio a minimalizat scurgerea, descriind-o drept „doar un e-mail” și sugerând că reacțiile au fost exagerate. În același timp, nota ar fi încurajat poziția Argentinei, președintele Javier Milei afirmând public că insulele (numite în Argentina „Las Malvinas”) „au fost, sunt și vor fi întotdeauna argentiniene”. Vicepreședinta Victoria Villarruel a mers mai departe, susținând că britanicii care locuiesc pe insule ar trebui să „se întoarcă în Anglia”. Semnale militare și îngrijorări locale În plan operațional, articolul menționează că un grup naval american condus de portavionul USS Nimitz a fost văzut navigând alături de nave de război argentiniene în Atlanticul de Sud, episod pe care armata SUA l-a descris drept un „angajament bilateral” între cele două țări. Pe insule, oficiali locali vorbesc despre o creștere a neliniștii, pe fondul retoricii Buenos Aires-ului și al temerilor că Argentina urmărește să se reînarmeze, după semnarea unui contract de „mai multe milioane de lire” pentru achiziția de avioane de luptă F-16. Jack Ford, membru al Adunării Legislative a Insulelor Falkland din 2023, a spus că există „nervozitate” în rândul populației și că amenințarea „nu va dispărea prea curând”, într-un teritoriu cu 3.600 de locuitori. Poziția Londrei și miza juridico-politică Downing Street a transmis că suveranitatea insulelor „nu este în discuție”, reiterând principiul autodeterminării. În replică, autorități argentiniene au cerut reluarea discuțiilor, insistând că disputa este „între state” și că Regatul Unit ar trebui să negocieze bilateral. Contextul rămâne sensibil: în referendumul din martie 2013, 99,8% dintre votanți au ales menținerea statutului de teritoriu britanic de peste mări, vot pe care Argentina îl contestă. Indiciu de vulnerabilitate politică în Regatul Unit Materialul citează și un sondaj realizat de More in Common, potrivit căruia doar 29% dintre britanici consideră „foarte important” ca Falkland să rămână britanice, iar în rândul tinerilor de 18–24 de ani procentul este de 9%. În același sondaj, 56% dintre respondenți ar susține acțiune militară dacă Argentina ar încerca să ocupe insulele. În lipsa unei poziții oficiale americane care să confirme o schimbare de politică, episodul descris indică însă un risc practic: orice ambiguitate la Washington poate fi interpretată ca fereastră de oportunitate la Buenos Aires și ca factor de presiune asupra Londrei, într-un dosar în care semnalele politice și militare au efect imediat asupra securității regionale. [...]
Iranul încearcă să reducă riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul discuțiilor despre negocieri de pace cu SUA , susținând în același timp că noul Lider Suprem, Mojtaba Khamenei, este „în deplină sănătate”, potrivit Daily Mail . Teheranul a transmis răspunsul său la o propunere americană de a începe negocieri de pace pentru încheierea războiului, a relatat agenția IRNA, fără a oferi detalii. Conform materialului, propunerea SUA ar viza oprirea luptelor înainte de discuții pe subiecte mai sensibile, inclusiv programul nuclear al Iranului, iar răspunsul ar fi fost trimis către Pakistan, care mediază. Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul critic pentru energie și transport În paralel, două nave au fost lăsate să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în condițiile în care Iranul a blocat în mare parte transportul maritim non-iranian prin acest culoar. O navă operată de QatarEnergy , Al Kharaitiyat, a tranzitat strâmtoarea și se îndrepta spre Port Qasim (Pakistan), potrivit datelor firmei de analiză Kpler; ar fi prima navă qatareză cu gaz natural lichefiat care traversează de la începutul războiului, pe 28 februarie. Totodată, o navă cargo sub pavilion Panama, cu destinația Brazilia, care încercase anterior să tranziteze strâmtoarea pe 4 mai, a trecut folosind o rută desemnată de forțele armate iraniene, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. Materialul notează că, înainte de război, Strâmtoarea Ormuz transporta circa o cincime din oferta globală de petrol, ceea ce explică de ce blocajul a devenit un factor major de presiune, pe fondul unei crize energetice globale. Semnale mixte: tranzit permis, dar drone și tensiuni în Golf În pofida unui armistițiu vechi de o lună, duminică au fost detectate drone „ostile” deasupra mai multor țări din Golf, ceea ce indică persistența riscurilor de securitate în regiune. Emiratele Arabe Unite au anunțat interceptarea a două drone „venind din Iran”, iar Qatar a condamnat un atac cu dronă asupra unei nave cargo care venea din Abu Dhabi, în apele sale. Kuweitul a spus că apărarea antiaeriană a gestionat drone care i-au intrat în spațiul aerian. Pe plan diplomatic, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, i-a transmis ministrului iranian de externe Abbas Araqchi că folosirea Strâmtorii Ormuz ca „instrument de presiune” ar adânci criza și că libertatea de navigație nu ar trebui compromisă, potrivit ministerului de externe qatarez. Și ministrul de externe al Turciei a discutat cu Araqchi, conform unui oficial turc. În Iran, parlamentari ar lucra la un proiect de lege pentru „formalizarea” managementului strâmtorii, inclusiv prevederi privind interzicerea trecerii pentru navele „statelor ostile”, mai arată articolul. Context politic și militar: Teheranul vorbește despre starea liderului, după atacul din 28 februarie În același material, un oficial iranian de rang înalt, citat de agenția Fars, afirmă că Mojtaba Khamenei este „în deplină sănătate” după rănile suferite într-un atac comun SUA–Israel asupra complexului conducerii iraniene, pe 28 februarie. Oficialul, Mazaher Hosseini, director general de protocol la biroul liderului suprem, a spus că Khamenei ar fi fost doborât de unda de șoc și ar fi suferit răni la genunchi și la partea inferioară a spatelui, iar speculațiile privind răni la frunte ar fi nefondate. Potrivit relatării, Khamenei nu a mai fost văzut în public de la acel atac, iar Hosseini a confirmat că reședința sa a fost vizată și că soția lui și alte persoane au fost ucise. De ce contează Pentru piețele de energie și pentru lanțurile de aprovizionare, miza imediată rămâne dacă Iranul va continua să permită tranzite punctuale sau va menține blocajul, într-un context în care riscurile de securitate (drone, incidente maritime) persistă. În lipsa detaliilor despre răspunsul Iranului la propunerea SUA, direcția negocierilor rămâne incertă, iar tensiunea din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să fie principalul barometru al riscului regional. [...]
Creșterea bruscă a zborurilor de recunoaștere ale SUA lângă Cuba indică o escaladare operațională care, în episoade recente, a precedat intervenții americane , potrivit Meduza , care citează o analiză CNN bazată pe date deschise de aviație. CNN notează că, din 4 februarie, forțele navale și aeriene ale SUA au efectuat cel puțin 25 de astfel de misiuni în apropierea coastelor Cubei, în condițiile în care înainte de februarie o asemenea activitate era aproape inexistentă în zonă. Majoritatea zborurilor au avut loc în apropierea celor mai mari două orașe ale Cubei – Havana și Santiago de Cuba. Principalele platforme folosite au fost: P-8A Poseidon, avion de patrulare destinat supravegherii și recunoașterii; RC-135V Rivet Joint, specializat în recunoaștere radioelectronică (culegere de informații din comunicații și emisii radar); drone de recunoaștere la mare altitudine MQ-4C Triton. Pentagonul a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. De ce contează acum: tipar observat înaintea unor operațiuni în Venezuela și Iran CNN susține că situații similare – în care înăsprirea retoricii administrației Trump a fost însoțită de intensificarea zborurilor de recunoaștere – au precedat capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la începutul lui ianuarie 2026, precum și începutul operațiunii SUA în Iran, în februarie. În ultimele săptămâni, declarațiile publice ale lui Donald Trump la adresa Cubei s-ar fi înăsprit, mai arată CNN. Președintele SUA a redistribuit pe rețelele sociale un comentariu potrivit căruia va vizita „o Havana liberă” înainte de a pleca din funcție, iar câteva zile mai târziu a dispus o blocadă petrolieră a insulei. Context: presiune crescută și blocaj pe combustibili Relațiile SUA–Cuba s-au deteriorat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. De la începutul lui 2026, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei și ar fi introdus, în fapt, o blocadă a livrărilor maritime de combustibil, ceea ce a dus la o criză energetică severă și pene de curent pe insulă, potrivit CNN. În același context, Meduza trimite și la un material anterior despre afirmațiile lui Trump privind o posibilă „preluare prietenoasă” a Cubei: Meduza . [...]
Austria își înăsprește controlul spațiului aerian , după ce Eurofighter-urile au fost ridicate de la sol două zile la rând pentru a identifica avioane militare americane suspectate că au încălcat regulile de survol, potrivit Focus . Episodul are o miză de reglementare și politică: Viena transmite că aplică strict condițiile de autorizare, invocând inclusiv neutralitatea. Conform relatării preluate de publicație din ziarul elvețian 20 Minuten, alertele au avut loc duminică și luni, când avioane Eurofighter ale forțelor aeriene austriece au decolat pentru a identifica aeronave ale Forțelor Aeriene ale SUA, în contextul unor posibile încălcări ale spațiului aerian. Ce s-a întâmplat în cele două zile Purtătorul de cuvânt al armatei austriece, Michael Bauer, a declarat că în ambele cazuri ar fi fost vorba despre aeronave PC-12 cu propulsie turbopropulsor (Turboprop), aparținând armatei americane. Potrivit 20 Minuten, duminică două astfel de avioane ar fi survolat zona Totes Gebirge din Austria Superioară fără autorizația necesară de survol. Eurofighter-urile austriece au interceptat aeronavele, care ulterior s-ar fi întors și ar fi revenit la München. Pentru incidentul de luni, Bauer a spus că nu este încă limpede dacă avioanele americane aveau de această dată aprobările necesare. Eventualele consecințe ale unei încălcări ar urma să fie gestionate „pe cale diplomatică”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: reguli mai stricte de survol și semnal politic Materialul plasează aceste interceptări în contextul unei politici mai restrictive a Vienei privind survolurile militare americane. La începutul lunii aprilie, Austria ar fi refuzat survolul unor aeronave americane asociate cu conflictul cu Iranul, relatează Politico . În același context, vicecancelarul Andreas Babler a scris că austriecii nu vor să aibă „nimic de-a face cu politica haosului a lui Trump și cu războiul său” și a adăugat mesajul „Nu războiului”, potrivit Politico. Tot atunci, purtătorul de cuvânt Michael Bauer a confirmat pentru Politico că Austria a respins cereri de survol pentru aeronave americane „direct legate de conflictul cu Iranul”, afirmând că solicitările „au fost respinse de la început”. Context operațional: ce sunt aeronavele PC-12 în utilizare militară Potrivit informațiilor citate de Focus, PC-12 sunt folosite în principal pentru misiuni de recunoaștere și supraveghere și, în unele cazuri, de structuri precum AFSOC (componentă de operațiuni speciale). Mai rar, pot fi utilizate ca relee de comunicații aeropurtate sau pentru transport. În acest moment, pentru incidentul de luni rămâne neclar dacă a existat sau nu o încălcare a regulilor de survol, iar clarificările ar urma să se facă pe canal diplomatic, conform declarațiilor citate. [...]
Ucraina a extins cadrul pentru dubla cetățenie, incluzând România , o schimbare cu impact direct de reglementare pentru românii din Ucraina și pentru cetățenii ucraineni care vor să obțină o a doua cetățenie fără să renunțe la cea ucraineană, potrivit Digi24 . Guvernul de la Kiev a adoptat pe 8 mai un decret care modifică lista statelor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, listă care a fost extinsă cu 29 de țări. Anterior, lista includea doar cinci state: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Ce se schimbă în practică Conform noii legislații menționate în articol, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele incluse pe listă să devină cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată. Lista extinsă: România, între cele 29 de state adăugate Pe lângă România, decretul adaugă o serie de state europene, între care Austria, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia. Context: nemulțumiri în comunitatea românească din Ucraina Digi24 notează că avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș a apreciat anterior că limitarea inițială la cinci state a fost percepută ca o subapreciere a României de către autoritățile de la Kiev, în contextul în care legea privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene (intrată în vigoare la 16 ianuarie) a generat nemulțumiri în comunitatea românească din Ucraina. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre calendarul aplicării sau despre pașii administrativi concreți pentru solicitări, dincolo de existența decretului adoptat pe 8 mai. [...]
