Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Aproximativ 5 tone de bancnote au fost...

Aproximativ 5 tone de bancnote au fost expediate către Iran în 2018 - tranzacții evaluate între 57 și 115 milioane de dolari pe transport

Bancnote de 500 de euro, aranjate cu grijă, în mâna unei persoane.

Rusia ar fi expediat în 2018 numerar către Iran pe rute feroviare și maritime, potrivit Adevărul, care relatează despre transporturi descrise ca o modalitate de a ocoli sancțiunile și canalele financiare monitorizate internațional.

În centrul acuzațiilor se află Promsvyazbank, o bancă din Rusia care, în primele patru luni din 2018, ar fi efectuat cel puțin 34 de transporturi, fiecare evaluat între 57 și 115 milioane de dolari. În total, ar fi fost mutate aproape 5 tone de bancnote, menționează publicația, cu trimitere la Moscow Times. Articolul notează că, deși este vorba despre „dolari”, bancnotele ar fi putut fi de 500 de euro.

Mecanismul logistic descris indică o schemă construită pentru a evita infrastructura bancară clasică: numerarul ar fi plecat cu trenul de la Moscova la Astrahan, ar fi traversat Marea Caspică până la portul iranian Amirabad, apoi ar fi fost transportat din nou cu trenul la Teheran. Conform datelor vamale obținute prin serviciul ImportGenius, banii ar fi fost trimiși direct de la sucursala din Moscova a Promsvyazbank către clădirea Băncii Centrale a Iranului.

Momentul primei livrări este prezentat ca relevant pentru contextul sancțiunilor: aceasta ar fi avut loc pe 13 august 2018, la aproximativ o săptămână după ce președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv de reimpunere a sancțiunilor împotriva Teheranului. La acel moment, Promsvyazbank fusese deja naționalizată și transformată într-o bancă militară, iar ulterior a fost supusă unor sancțiuni de blocare din partea SUA și a Uniunii Europene, mai arată articolul.

Pe lângă transporturile atribuite Promsvyazbank, textul mai susține că în 2018 ar fi existat transporturi suplimentare de numerar, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, realizate de banca International Financial Club, ceea ce ar ridica totalul la 4,4 miliarde de dolari trimiși după impunerea sancțiunilor. Experți citați de The Telegraph, menționează Adevărul, consideră că astfel de transporturi fizice de numerar ar fi permis ocolirea sancțiunilor internaționale și a sistemului SWIFT (rețeaua de mesagerie folosită de bănci pentru plăți transfrontaliere), de la care Iranul a fost izolat, iar fondurile ar fi putut fi utilizate pentru achiziții militare sau pentru sprijinirea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.

Tag-uri:corp garzile revolutionare islamicerusiatransport numerarpromsvyazbanksanctiuni suatehnica ocolirii sanctiuniloriran
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăadevarul.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Iranul amenință cu atacuri asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu.
Externe07 feb. 2026

Iranul avertizează: va ataca bazele SUA din regiune în cazul unui atac american

Iranul avertizează că va lovi bazele SUA din Orientul Mijlociu dacă va fi atacat, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis sâmbătă de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, care a insistat că o eventuală ripostă nu ar trebui interpretată ca un atac asupra statelor care găzduiesc aceste baze. Declarațiile vin pe fondul reluării contactelor diplomatice indirecte dintre Teheran și Washington pe tema nucleară, după discuții pe care ambele părți le-au descris drept pozitive, vineri, în Oman. Araqchi a spus postului Al Jazeera din Qatar că nu a fost stabilită încă o dată pentru următoarea rundă, în timp ce președintele american Donald Trump a indicat că negocierile ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare. Poziția Iranului rămâne însă strict delimitată: Teheranul susține că acceptă discuții doar despre dosarul nuclear și respinge extinderea agendei către programul de rachete sau către sprijinul pentru grupări armate din regiune. În același timp, Trump a cerut Iranului să renunțe la îmbogățirea uraniului, proces care poate deschide calea către obținerea materialului necesar pentru o armă nucleară, și să oprească dezvoltarea rachetelor balistice. Iranul neagă de multă vreme că ar urmări militarizarea programului nuclear. „Orice dialog necesită renunțarea la amenințări și presiune. (Teheranul) discută doar problema sa nucleară ... Nu discutăm nicio altă problemă cu SUA”, a spus el. În argumentația Teheranului, îmbogățirea uraniului este un drept ce trebuie recunoscut, iar includerea programului de rachete pe masa negocierilor ar lăsa Iranul vulnerabil, în special în fața Israelului. Reuters amintește că, după ce SUA au bombardat în iunie instalații nucleare iraniene, Teheranul a afirmat că a oprit activitatea de îmbogățire a uraniului, iar răspunsul său a inclus un atac cu rachete asupra unei baze americane din Qatar. În cazul unui nou atac american, Araqchi a indicat că reacția ar putea fi similară, subliniind că țintele ar fi bazele SUA din regiune, nu statele vecine care le găzduiesc. [...]

Zelenski discută despre negocierile de pace între Ucraina și Rusia.
Externe07 feb. 2026

Zelenski: Americanii impun un calendar al păcii – Ucraina și Rusia trebuie să ajungă la un acord până în iunie

Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri. Washingtonul presează pentru un calendar clar Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară , indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie. „Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean. Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022. Negocieri fără progres, dar cu un schimb de prizonieri Discuțiile recente din Abu Dhabi , a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice. Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără: cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas; solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate să fie recunoscute oficial ca parte a Rusiei; respingerea de către Ucraina a acestor condiții ca fiind inacceptabile. Următoarea rundă ar putea avea loc în SUA Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților. Kremlinul își menține poziția Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie , însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”. Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei. Ce urmează? Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus. În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului. [...]

Soldați în terenul afectat de conflict, cu clădiri distruse în fundal.
Externe07 feb. 2026

Donețk, 78% sub ocupație rusă, potrivit DeepState - la ritmul din 2025, cucerirea totală ar mai dura doi ani

Ritmul de avans al Rusiei în Donețk a încetinit puternic , iar la viteza din 2025 ar mai fi nevoie de cel puțin doi ani pentru ocuparea completă a regiunii, potrivit Biziday , care citează analize DeepState și Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ). Conform DeepState, aproximativ 78% din regiunea Donețk se află acum sub ocupație rusă, însă o parte importantă era deja controlată de Moscova înainte de invazia pe scară largă din 2022. Deși forțele ruse au câștigat teren în primii ani ai războiului, ritmul s-a redus constant, ceea ce sugerează o capacitate limitată de a transforma superioritatea numerică în progrese teritoriale rapide. Un exemplu invocat de analiști este zona Pokrovsk, unde așteptările privind o cădere rapidă nu s-au confirmat. Pokrovsk și orașul vecin Mîrnohrad sunt încă parțial sub control ucrainean, deși Rusia ar fi concentrat peste 100.000 de militari în sector. Pentru evaluatori, această situație indică dificultăți serioase ale Armatei Ruse în a sparge apărarea ucraineană chiar și atunci când alocă resurse considerabile. În același timp, DeepState avertizează că, pe termen lung, Rusia păstrează un potențial militar superior, iar unele localități ar putea fi pierdute treptat. Accentul operațional ar urma să se mute pe lovirea logisticii ucrainene, adică a rutelor de aprovizionare cu muniție, combustibil și trupe, pentru a slăbi apărarea înaintea confruntării considerate decisive în Sloviansk și Kramatorsk, orașe-cheie pentru controlul întregii regiuni Donețk. ISW apreciază că Rusia pregătește o ofensivă de amploare pentru vara lui 2026, cel mai devreme din aprilie, cu direcții principale în zona Sloviansk–Kramatorsk și posibil spre sud, către Zaporojie. Obstacolul major pentru Moscova rămâne însă lipsa rezervelor suficiente: încercarea de a construi rezerve strategice din recruți noi din toamna lui 2025 ar fi fost subminată de pierderile mari, care au forțat folosirea acestor trupe pentru a susține luptele curente. În plus, deși Rusia încearcă să pregătească terenul prin bombardarea liniilor de aprovizionare și atacuri limitate, fără progrese semnificative, în mai multe zone trupele ruse au rămas blocate și se bazează pe infiltrații cu grupuri mici, în timp ce contraofensivele ucrainene din alte sectoare ar fi obligat Moscova să-și redistribuie rezervele, complicând planurile pentru o ofensivă decisivă. [...]

Bancnotă de 5 milioane de riali din Iran, simbolizând criza economică.
Externe06 feb. 2026

Iran lansează o bancnotă de 5 milioane de riali – echivalentul a 3 dolari – în mijlocul unei prăbușiri accelerate a monedei naționale

Banca Centrală a Iranului a pus în circulație cea mai mare bancnotă emisă vreodată, în valoare de 5 milioane de riali, echivalentul a doar 3,10 dolari la cursul de schimb actual , informează Iran International , într-un context economic grav, marcat de hiperinflatie, prăbușirea monedei naționale și întreruperi severe ale internetului. Noua bancnotă, tip „Iran-cheque”, nu semnalează, potrivit autorităților, o majorare a masei monetare, ci are scopul declarat de a facilita tranzacțiile zilnice și de a înlocui denominări mai mici, devenite aproape inutile în economia reală. În prezent, un dolar american se schimbă pe piața liberă iraniană pentru aproximativ 1.620.000 de riali – dublu față de cursul de dinaintea războiului de 12 zile cu Israelul din iunie 2025. Această degradare masivă reflectă nu doar efectele inflației, ci și colapsul sistemic al economiei iraniene. Prăbușirea rialului a condus la o polarizare economică tot mai profundă: în timp ce gospodăriile cu venituri fixe își văd puterea de cumpărare evaporată, marile afaceri și investitorii cu acces la active în valută sau aur se protejează relativ ușor. Devalorizarea monedei – simptomele unui colaps mai larg Cauzele acestei instabilități monetare sunt multiple: Deficite bugetare cronice și politici fiscale haotice Un sistem bancar disfuncțional, suprasaturat de lichidități fără acoperire Șocuri externe constante , precum sancțiunile economice și instabilitatea geopolitică Pierderea încrederii publice în instituțiile statului și în moneda națională Autoritățile încearcă să stăpânească panica prin tactici precum „terapia prin știri” – mesaje liniștitoare fără acoperire în politici coerente – și prin injecții masive de valută în piață, care pe termen lung agravează instabilitatea și corupția. Impactul devastator al întreruperii internetului În paralel, Iranul trece prin cea mai gravă criză de conectivitate din istoria sa, începând cu 8 ianuarie 2026. Întreruperea aproape totală a accesului la internet a paralizat economia digitală, care generează zilnic aproximativ 42 de milioane de dolari (30 trilioane de riali), în special prin afacerile mici de pe Instagram, WhatsApp sau Telegram. Conform estimărilor, peste 500.000 de magazine active pe Instagram au fost afectate, punând în pericol circa un milion de locuri de muncă . Pierderile zilnice estimate pentru întreaga economie depășesc 50 trilioane de riali . Pentru multe afaceri mici – în special conduse de femei sau desfășurate la domiciliu – lipsa conexiunii la internet a însemnat falimentul. Răspunsul autorităților: haos, neîncredere și lipsă de soluții Deși oficialii au promis ajutoare sub formă de credite, mulți antreprenori le resping categoric: „Ne-ați distrus casa și acum ne oferiți împrumuturi?”, a declarat un director de companie pentru publicația Digiato . Într-o declarație recentă, ministrul comunicațiilor Sattar Hashemi a admis că „a pretinde că nu avem nevoie de internetul global este o glumă amară”, recunoscând indirect eșecul politicii de izolare digitală. În același timp, centrele de date și afacerile online funcționează în regim incert, sub un sistem de „internet pe liste albe” – acces controlat în funcție de cine ești și ce funcție ai. Situația sugerează o transformare structurală profundă, cu riscul permanentizării cenzurii digitale. O economie în derivă, între inflație și disperare Inflația a atins 60% în ianuarie , iar criza alimentară este tot mai prezentă. Populația își transformă salariile în bunuri esențiale, iar cei cu economii apelează masiv la aur . În acest climat, autoritățile par incapabile să controleze dinamica distructivă a economiei. În lipsa unor reforme autentice, rialul este în pragul dispariției ca monedă funcțională , iar Iranul riscă o dolarizare de facto a economiei. În tot acest timp, milioane de cetățeni, în special cei vulnerabili, plătesc costul instabilității cu viețile lor economice , în timp ce statul rămâne mut sau represiv în fața realității. [...]

Discuții între lideri despre negocierile nucleare și securitatea internațională.
Externe06 feb. 2026

Rusia se declară deschisă negocierilor nucleare multilaterale - Condiționează participarea de UK și Franța

Rusia spune că acceptă negocieri nucleare multilaterale doar cu Franța și Regatul Unit la masă , potrivit Știrile ProTV , care relatează despre poziția exprimată la Conferința Dezarmării de la ONU, la Geneva, pe fondul expirării Tratatului New START dintre Moscova și Washington. Mesajul Moscovei, transmis de reprezentantul rus Ghenadi Gatilov, introduce o condiționare explicită: orice format „multilateral” trebuie să includă și cele două puteri nucleare europene, ambele membre NATO . În această logică, Rusia încearcă să lărgească discuția dincolo de cadrul bilateral SUA–Rusia, invocând rolul Franței și al Regatului Unit în arhitectura nucleară a alianței. „Rusia, în principiu, va fi implicată într-un asemenea proces, dacă Regatul Unit şi Franţa, aliaţii militari ai Statelor Unite în NATO, care s-a declarat alianţă nucleară, participă şi ele la el”, a declarat Ghenadi Gatilov. Contextul imediat este expirarea New START, ultimul acord de control al armamentului nuclear dintre Statele Unite și Rusia, semnat în 2010. Tratatul limita fiecare parte la 800 de lansatoare și bombardiere grele și la 1.550 de ogive strategice ofensive desfășurate și includea un mecanism de verificare, însă inspecțiile au fost suspendate în 2023, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar Moscova a anunțat că „nu mai este legată” de acest tratat. În paralel, Statele Unite au cerut lansarea unor negocieri multilaterale care să includă China, însă Beijingul a refuzat. Reprezentantul Chinei a reiterat la Geneva că nivelul capacităților nucleare chineze este „departe” de cel al SUA și Rusiei, motiv pentru care China nu va participa „în acest stadiu” la negocieri de dezarmare nucleară. În același timp, SUA au criticat lipsa de transparență a arsenalului chinez și au invocat nevoia unei „noi arhitecturi” de control al armamentelor. Expirarea acordului a amplificat îngrijorările internaționale, secretarul general al ONU , Antonio Guterres, vorbind despre un „moment grav pentru pacea și securitatea internaționale” și cerând Washingtonului și Moscovei să ajungă rapid la un nou cadru. În Europa, Franța, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, a cerut acțiuni pentru un sistem internațional de control al armamentului, în timp ce mai multe capitale europene atribuie Moscovei responsabilitatea pentru eșecul prelungirii acordului. În acest tablou, condiționarea formulată de Rusia mută accentul pe rolul Franței și Regatului Unit și complică perspectiva unor negocieri rapide: Washingtonul insistă pe includerea Chinei, Beijingul refuză, iar Moscova leagă participarea sa de prezența celor două state europene. Rezultatul este un blocaj de format, chiar înainte de a începe discuțiile despre limite, verificare și mecanisme de control. [...]

Reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei la masa negocierilor din Abu Dhabi.
Externe05 feb. 2026

Negocierile între Ucraina și Rusia la Abu Dhabi includ o condiție distinctivă a Rusiei - acest aspect influențează direct dinamica discuțiilor

Negocierile dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Abu Dhabi sub medierea Statelor Unite, au fost marcate de o nouă condiție impusă de Rusia, considerată imposibil de acceptat de către Kiev . Potrivit Digi24 , Rusia a cerut ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas și ca anexarea acesteia să fie recunoscută la nivel mondial. Această cerință a fost descrisă ca fiind parte a unui „mare acord” propus de Moscova. În cadrul discuțiilor, emisarul american Steve Witkoff a anunțat un acord pentru un schimb de prizonieri, un aspect pozitiv în contextul negocierilor tensionate. Acordul prevede schimbul a 314 prizonieri, câte 157 din fiecare parte, fiind primul de acest fel în ultimele cinci luni. Witkoff a subliniat că, deși este un pas înainte, mai sunt multe de făcut pentru a pune capăt conflictului. Negocierile au loc într-un context dificil, în care Ucraina a acuzat Rusia de utilizarea armistițiului pentru a-și reface stocurile de muniție. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea ca discuțiile să conducă la o pace reală și a cerut partenerilor internaționali să exercite presiune asupra Moscovei pentru a preveni continuarea conflictului. O altă propunere venită din partea Statelor Unite a fost dislocarea de forțe neutre în Donbas și crearea unei „zone demilitarizate”, însă Moscova a respins această opțiune. În aceste condiții, discuțiile continuă, iar ambele părți speră să ajungă la un acord care să contribuie la încheierea războiului. [...]