Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ar fi expediat în 2018 numerar către Iran pe rute feroviare și maritime, potrivit Adevărul, care relatează despre transporturi descrise ca o modalitate de a ocoli sancțiunile și canalele financiare monitorizate internațional.
În centrul acuzațiilor se află Promsvyazbank, o bancă din Rusia care, în primele patru luni din 2018, ar fi efectuat cel puțin 34 de transporturi, fiecare evaluat între 57 și 115 milioane de dolari. În total, ar fi fost mutate aproape 5 tone de bancnote, menționează publicația, cu trimitere la Moscow Times. Articolul notează că, deși este vorba despre „dolari”, bancnotele ar fi putut fi de 500 de euro.
Mecanismul logistic descris indică o schemă construită pentru a evita infrastructura bancară clasică: numerarul ar fi plecat cu trenul de la Moscova la Astrahan, ar fi traversat Marea Caspică până la portul iranian Amirabad, apoi ar fi fost transportat din nou cu trenul la Teheran. Conform datelor vamale obținute prin serviciul ImportGenius, banii ar fi fost trimiși direct de la sucursala din Moscova a Promsvyazbank către clădirea Băncii Centrale a Iranului.
Momentul primei livrări este prezentat ca relevant pentru contextul sancțiunilor: aceasta ar fi avut loc pe 13 august 2018, la aproximativ o săptămână după ce președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv de reimpunere a sancțiunilor împotriva Teheranului. La acel moment, Promsvyazbank fusese deja naționalizată și transformată într-o bancă militară, iar ulterior a fost supusă unor sancțiuni de blocare din partea SUA și a Uniunii Europene, mai arată articolul.
Pe lângă transporturile atribuite Promsvyazbank, textul mai susține că în 2018 ar fi existat transporturi suplimentare de numerar, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, realizate de banca International Financial Club, ceea ce ar ridica totalul la 4,4 miliarde de dolari trimiși după impunerea sancțiunilor. Experți citați de The Telegraph, menționează Adevărul, consideră că astfel de transporturi fizice de numerar ar fi permis ocolirea sancțiunilor internaționale și a sistemului SWIFT (rețeaua de mesagerie folosită de bănci pentru plăți transfrontaliere), de la care Iranul a fost izolat, iar fondurile ar fi putut fi utilizate pentru achiziții militare sau pentru sprijinirea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.
Recomandate
Ucraina își intensifică loviturile asupra industriei militare ruse , într-o mișcare care vizează direct capacitatea Moscovei de a produce armament și de a susține operațional războiul, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a ordonat desfășurarea unor „operațiuni speciale” împotriva unor „companii precise” deja identificate. Zelenski a transmis pe Facebook, după o reuniune cu conducerea politică și militară a Ucrainei, că participanților li s-au trasat sarcini clare și că se așteaptă ca acestea să fie „executate întocmai”. Obiectivul declarat este ca industria militară a Rusiei să fie „redusă semnificativ”. În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale, afirmând că rachetele și dronele rusești includ „componente esențiale din alte țări”, fără de care aceste sisteme „pur și simplu nu ar putea exista”. Campania cu drone: ținte logistice, rafinării și transport maritim În completarea operațiunilor anunțate acum, Zelenski a indicat că, mai devreme în această săptămână, a vorbit despre noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea unei campanii de 40 de zile ordonate pe 25 iunie, care vizează în special centre logistice și rafinării. Potrivit datelor prezentate, în perioada scursă de la lansarea campaniei, armata ucraineană ar fi atacat: aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries; alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice; aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Represalii și presiune pe exporturile Ucrainei Agerpres notează că Rusia a răspuns prin intensificarea atacurilor: numai în iulie ar fi lansat 381 de rachete asupra Ucrainei, „mai multe decât în orice altă lună” de la începutul invaziei din februarie 2022. În paralel, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile Ucrainei, cu scopul de a-i limita exporturile – în special de cereale – în contextul în care și exporturile rusești au fost perturbate de loviturile ucrainene asupra infrastructurii portuare, mai arată aceeași sursă. [...]
Iran vrea să introducă taxe de până la 7% din valoarea mărfii pentru navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Hormuz , într-un plan aflat în analiza Parlamentului de la Teheran, cu potențial de a crește costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute pentru petrol și gaze, potrivit NPR . Proiectul prevede și interzicerea tranzitului pentru nave asociate SUA, Israelului și altor „țări ostile”, până când Iranul ar fi „compensat pentru pagubele de război”, conform presei de stat iraniene citate de publicație. Planul ar introduce un mecanism de cost direct pentru companii: o taxă de până la 7% din valoarea încărcăturii pentru navele comerciale care trec prin strâmtoare. În plus, ar exista amenzi de 20% din valoarea mărfii pentru navele care ar încălca condițiile impuse de Iran. Rute „temporare” și disputa privind controlul strâmtorii Iranul a transmis miercuri că finalizează un acord privind rutele de navigație cu Oman , aliat al SUA aflat pe cealaltă parte a Strâmtorii Hormuz. Potrivit presei de stat iraniene, Ministerul de Externe de la Teheran ar fi indicat că navele ar urma să intre prin coridorul nordic, aproape de coasta iraniană, și să iasă prin coridorul sudic, aproape de coasta Omanului. Oman nu a comentat, notează NPR. Administrația Trump contestă însă această interpretare. Un oficial american, citat de NPR sub protecția anonimatului, a spus că eventualele rute temporare nu ar implica „aprobări sau permisiuni și nici taxe ori tarife”, argumentând că Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă internațională. Ulterior, președintele Donald Trump a afirmat că SUA „controlează” în prezent strâmtoarea prin blocada navală asupra Iranului. Context: războiul și efectele economice ale închiderii Evoluția vine la peste cinci luni după ce SUA și Israel au început războiul împotriva Iranului, la 28 februarie, conform NPR. Strâmtoarea Hormuz a rămas deschisă pentru transportul maritim până la declanșarea conflictului, însă, după atacurile comune ale Israelului și SUA, Iranul a ripostat în regiune și a susținut că a preluat controlul asupra acestei rute critice. În acest context, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului în aprilie și din nou în iulie, pe care o mențin, potrivit aceleiași surse. NPR notează că închiderea strâmtorii a produs „o perturbare majoră” a aprovizionării cu combustibil și îngrășăminte, a împins prețurile în sus și a afectat economii din întreaga lume. Ce urmează: negocieri pentru redeschidere și presiune regională Președintele Trump a declarat joi că negocierile pentru redeschiderea strâmtorii avansează. Tot joi, ministrul de externe al Turciei, implicat în mediere, a spus că un acord temporar între SUA și Iran ar putea fi anunțat curând, potrivit NPR. Statele din Golf, expuse represaliilor iraniene asupra unor situri militare americane în timpul războiului, împing părțile către un acord interimar de detensionare, de teama unei noi escaladări care ar putea pune în pericol infrastructura lor petrolieră, vulnerabilă la atacuri cu drone și rachete, mai arată publicația. [...]
Acordul Iran–Oman pentru un nou traseu prin Ormuz riscă să nu deblocheze rapid comerțul cu petrol , deoarece Teheranul condiționează înțelegerea de absența „părților terțe” și susține că factorii de insecuritate rămân, potrivit HotNews . Iranul a anunțat miercuri că a ajuns la un acord cu Sultanatul Oman privind „un nou traseu” pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz , după ce „coordonatele geografice” ale rutei au fost aprobate de ambele părți, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, citat de agenția Irna. Oficialul iranian a spus că cele două state lucrează la o „declarație comună”, dar a introdus o condiție explicită: „Părțile terțe să nu vină să împiedice procesul”. De ce contează: Ormuz rămâne blocată, iar riscul operațional persistă De la reluarea ostilităților cu Statele Unite la începutul lunii iulie, Iranul „blochează din nou” Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care, înainte de război, trecea „o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi”, potrivit aceleiași surse. În acest context, chiar și un acord tehnic cu Omanul nu garantează automat o trecere sigură și predictibilă pentru nave. Baghaei a susținut că, inclusiv în scenariul unui acord, tranzitul nu ar deveni „lipsit de riscuri”, deoarece „factorii care fac ca Strâmtoarea Ormuz să fie nesigură” ar veni „din partea Statelor Unite”. El a invocat blocada navală impusă de Washington ca represalii, precum și „alte acțiuni agresive și amenințătoare” împotriva Iranului și intereselor sale. Negocieri paralele și mesaje contradictorii SUA–Iran Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Teheranul ar dori un acord pentru redeschiderea rutei navale, însă Iranul neagă existența discuțiilor cu Washingtonul și indică drept alternativă o înțelegere cu Omanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat miercuri la Fox News că negocierile cu Iranul au fost dificile și că procesul va fi de durată: „Va fi complicat și va dura mult timp până se va ajunge la un acord”. Totodată, Trump a spus marți că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând”, avertizând că, în caz contrar, Iranul ar urma să fie lovit „foarte puternic”, și a indicat că un acord ar putea fi încheiat până joi. Teheranul a negat însă orice discuție cu Washingtonul. (În context, HotNews trimite la un material anterior despre declarațiile lui Trump: HotNews .) Miza imediată: rute, taxe și dreptul mării Iranul nu vizează o revenire la situația de dinainte de război și permite, „deocamdată”, doar o singură rută, de-a lungul coastelor sale. În plus, Teheranul ia în calcul introducerea unor „taxe de serviciu”, idee respinsă de Statele Unite și de alte țări și care, potrivit sursei, contravine dreptului internațional al mării. Pe fondul tensiunilor, instituirea unei rute omaneze în luna iunie a provocat reacția Iranului și a fost urmată de „o serie de atacuri asupra navelor”, ceea ce amplifică incertitudinea pentru operatorii maritimi și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Rusia transmite că nu își retrage ambasadorul din România și pregătește o ripostă diplomatică după expulzarea unui diplomat rus de către București, potrivit HotNews . Mesajul indică o escaladare controlată a tensiunilor la nivel de relații bilaterale, cu potențiale efecte operaționale asupra canalelor de comunicare și activității misiunilor diplomatice. Aleksei Fadeev , director adjunct în Ministerul rus de Externe, a declarat într-o conferință de presă că Moscova „respinge pretențiile” părții române și că nu vede motive „să imite gesturile teatrale ale altora”, precizând că nu intenționează să își recheme ambasadorul de la București pentru consultări. În același timp, oficialul rus a avertizat că expulzarea diplomatului rus „va primi cu siguranță un răspuns adecvat”, fără a detalia măsurile, dar indicând că reacția va veni „în forma și în termenele” pe care MAE rus le va considera „corespunzătoare și optime”. Contextul: expulzarea diplomatului și incidentul dronelor Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat pe 27 iulie expulzarea unui diplomat al Federației Ruse, după ce, în decurs de trei zile, Forțele Aeriene Române au doborât în spațiul aerian național trei drone despre care autoritățile române au spus că sunt de origine rusă. În urma deciziei, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la MAE pentru a i se transmite un protest. Separat, România și-a rechemat ambasadorul de la Moscova la București pentru consultări. Ce urmează: risc de măsuri „în oglindă” și presiune pe relația bilaterală Din declarațiile părții ruse reiese că Moscova nu va face, cel puțin deocamdată, pasul simbolic al retragerii ambasadorului pentru consultări, dar își rezervă dreptul la o reacție diplomatică. În practică, astfel de răspunsuri se traduc frecvent în măsuri „în oglindă” (de tip expulzări reciproce sau restricții), care pot afecta funcționarea curentă a reprezentanțelor și contactele oficiale. Pe 28 iulie, ambasada Rusiei la București a distribuit online declarații ale purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a respins acuzațiile României privind încălcarea spațiului aerian de către drone rusești și a susținut că Bucureștiul ar încerca să acopere consecințele sprijinului pentru Kiev, inclusiv prin referiri la impactul asupra situației „sociale și economice” din România. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski în Serbia testează echilibrul geopolitic al Belgradului între dependența energetică de Rusia și parcursul de aderare la UE, potrivit G4Media . Deplasarea, programată sâmbătă, este prima a președintelui ucrainean în acest stat considerat aliat tradițional al Moscovei de la începutul invaziei ruse din 2022. Informația a fost confirmată pentru AFP de un înalt responsabil ucrainean, sub protecția anonimatului. Miza, în lectura Kievului, este una politică: apropierea Serbiei de pozițiile occidentale și reducerea influenței ruse în regiune. „Trebuie să-i despărțim pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat responsabilul ucrainean pentru AFP. Același oficial a descris vizita drept „o palmă pentru ruși” și a susținut că deplasarea ar transmite mesajul că Serbia nu mai poate fi tratată ca „domeniu rezervat al Rusiei”. De ce contează: Serbia între gazul rusesc și presiunea europeană Serbia se numără printre puținele țări care nu au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei după invazia din 2022, iar Belgradul „depinde foarte mult de Moscova pentru aprovizionarea sa cu gaz”, notează publicația. În același timp, Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce o obligă să mențină un „echilibru fragil” între Bruxelles și Moscova. În acest context, vizita lui Zelenski are potențialul de a complica și mai mult poziționarea publică a autorităților sârbe, într-un moment în care relația cu Rusia rămâne relevantă inclusiv prin prisma energiei. Context: întâlniri Vucic–Putin și gesturi limitate către Ucraina G4Media amintește că președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit în mai 2025 cu Vladimir Putin la Moscova, într-o perioadă în care majoritatea liderilor europeni evită astfel de vizite după declanșarea războiului. Ulterior, Vucic a mers în Ucraina la un summit regional, prima sa vizită acolo de la începutul conflictului, dar a refuzat să semneze declarația comună care condamna „războiul de agresiune brutal purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre agenda vizitei sau eventuale acorduri. Semnalul principal rămâne unul politic: Kievul încearcă să deschidă un canal direct într-o capitală care a evitat până acum o aliniere fermă la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. [...]
Serviciile militare lituaniene avertizează asupra unui risc de „steag fals” în care Rusia ar putea lovi infrastructură critică din statele baltice folosind drone prezentate drept ucrainene, un scenariu care ar complica atribuirea atacului și ar ridica miza de securitate pentru NATO , potrivit Antena 3 . Informația, publicată inițial de 15min.lt și preluată de The Moscow Times, a fost confirmată de ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas. Acesta a spus că Moscova ar lua în calcul „atacuri cinetice neconvenționale” asupra unor obiective strategice din regiunea baltică, cu accent pe infrastructura critică, folosind drone de fabricație ucraineană pentru a putea nega implicarea. „Avem informații conform cărora Rusia ia în considerare posibilitatea de a lansa atacuri cinetice neconvenționale împotriva infrastructurii critice din regiunea baltică. Este foarte probabil ca Rusia să utilizeze în acest scop drone de fabricație ucraineană.” De ce contează: atribuirea atacului și riscul de escaladare Unghiul principal al avertismentului este operațional: folosirea unor drone „ucrainene” într-o posibilă operațiune sub steag fals ar urmări să creeze confuzie asupra autorului real al atacului pe teritoriul NATO. Kaunas a indicat că o astfel de dronă ar putea fi asamblată din fragmente ale altor drone ucrainene și a numit scenariul „cel mai realist” dintre cele luate în calcul. Ministrul a precizat că, deocamdată, nu a fost detectată o acumulare de trupe rusești în apropierea frontierei cu Lituania. Totodată, rapoartele serviciilor de informații sugerează că Kremlinul s-ar putea pregăti pentru un astfel de atac, însă „nu există încă dovezi” că a fost luată o decizie. Ce măsuri ia Lituania Potrivit lui Kaunas, autoritățile au întărit securitatea la anumite instalații de infrastructură critică, iar armata și agențiile de securitate monitorizează situația în funcție de nivelul de amenințare. „Monitorizăm situația în funcție de nivelul de amenințare.” Context: incidente repetate cu drone în spațiul aerian NATO În material se arată că, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, drone militare au încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO. În unele cazuri, drone ucrainene au ajuns în statele baltice după ce ar fi fost direcționate greșit de sistemele rusești de război electronic, iar unii oficiali din mai multe țări susțin că Moscova ar putea direcționa deliberat drone în spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Poloniei și Finlandei. [...]
