Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump susține că SUA și Iranul au avut „discuții foarte bune” în Oman, primele negocieri directe dintre cele două țări după războiul de 12 zile din iunie 2025. Potrivit Axios, fostul președinte american a declarat că Iranul pare „mai dispus ca niciodată” să ajungă la un acord nuclear, în contextul unei acumulări masive de forțe militare americane în Golful Persic.
Întâlnirea a avut loc pe 6 februarie 2026, la Muscat, în Oman, și a durat aproape opt ore. La negocieri au participat ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, consilierul prezidențial Jared Kushner și emisarul lui Trump în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Medierea a fost asigurată de ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr al-Busaidi.
Trump a declarat presei că Iranul ar trebui să accepte condițiile SUA deoarece „armada noastră va fi în curând aproape de țărmul lor”. Totodată, el a afirmat că Washingtonul preferă o soluție diplomatică și că „nu se grăbește” să recurgă la forța militară. Cu toate acestea, fostul președinte a avertizat că „dacă nu fac un acord, consecințele vor fi foarte dure”.
Din informațiile prezentate, Iranul s-ar fi arătat dispus să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare, o condiție de bază a SUA. Trump a susținut că propunerile actuale ale Iranului ar fi fost acceptate imediat dacă ar fi fost făcute în urmă cu un an. Deși nu a detaliat conținutul propunerii, a anunțat că noi discuții sunt programate „la începutul săptămânii viitoare”, tot în Oman.
Aceste negocieri vin într-un moment tensionat, în care prezența militară americană în regiune crește, iar Trump lasă deschisă opțiunea unui conflict, în lipsa unui acord rapid. Totuși, schimbarea poziției Teheranului față de anul trecut sugerează că ambele părți sunt interesate de o soluție negociată, cel puțin pe termen scurt.
Recomandate
Casa Albă încearcă să limiteze rolul marilor companii americane în summitul Trump–Xi de la Beijing , pe fondul tensiunilor interne privind cât de departe poate merge Washingtonul cu „înțelegeri” economice cu China fără costuri politice și de securitate, potrivit Politico . Administrația a început să trimită invitații către directori executivi pentru evenimentele din jurul summitului din 14–15 mai, după săptămâni de deliberări despre mărimea delegației de business. Conform a două persoane informate asupra discuțiilor, oficialii au circulat o listă preliminară cu executivi de la aproximativ două duzini de companii, dar unii responsabili – inclusiv reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer – au împins pentru un grup „aproape la jumătate” ca dimensiune. Lista actuală ar fi mai aproape de varianta redusă, iar participarea ar urma să fie finalizată până la finalul acestei săptămâni. Nemulțumirea mediului de afaceri vine din deciziile luate pe ultima sută de metri. Sean Stein, președintele US-China Business Council (care reprezintă peste 270 de companii), spune că există directori executivi care încă așteaptă să afle dacă vor face parte din deplasare, cu aproximativ o săptămână înainte de plecare. Miza: acorduri „mari” versus linia dură pe securitate Disputa privind delegația este prezentată ca un simptom al echilibrului fragil pe care Casa Albă încearcă să-l mențină în relația comercială dintre cele mai mari două economii ale lumii: dorința lui Donald Trump de a promova acorduri de investiții cu sume mari intră în tensiune cu consensul tot mai larg de la Washington că investițiile chineze reprezintă un risc pentru securitatea națională. O persoană apropiată Casei Albe, citată sub protecția anonimatului, îl descrie pe Trump drept „cel mai mare porumbel pe China” din administrație, prin prisma apetitului său pentru înțelegeri directe cu Beijingul. Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt Kush Desai, a transmis însă că nu există divergențe între președinte și echipa sa de rang înalt privind planificarea vizitei. „Președintele Trump este pregătit să facă o vizită istorică în China cu o delegație de oficiali ai administrației și lideri de afaceri americani și se va întâlni cu președintele Xi și alți oficiali chinezi.” De ce unii oficiali vor o delegație mai mică Trei persoane familiarizate cu discuțiile spun că insistența lui Greer pentru o delegație restrânsă reflectă temeri că o prezență masivă a unor directori executivi de prim rang ar putea: să submineze mesajul administrației despre competiția economică cu China; să creeze presiune pentru concesii comerciale care ar intra în conflict cu agenda de securitate națională. În același timp, ambasadorul SUA în China, David Perdue, ar fi susținut de luni de zile o prezență mai mare a sectorului privat în jurul vizitei, potrivit a trei persoane apropiate Casei Albe. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a spus, de asemenea, că interpretarea sa din ședințele de planificare a fost că se dorește participarea „cât mai multor lideri de afaceri”. Presiune politică în Congres, pe fondul temei auto și al tehnologiei Politico notează că oficialii chinezi ar urma să vină la summit cu propuneri de acorduri profitabile, probabil în schimbul unor concesii privind tarifele SUA sau alte restricții comerciale. Această perspectivă alimentează reacții în Congres. Democrații au trecut deja la atac: peste 70 de membri ai Camerei Reprezentanților și trei senatori au trimis scrisori separate care fac trimitere la declarațiile lui Trump din ianuarie, când a spus „Lăsați China să vină”, referindu-se la construirea de mașini pe teritoriul SUA. Reprezentanta Debbie Dingell a avertizat, într-o scrisoare semnată împreună cu zeci de colegi, că industria auto americană nu trebuie cedată unui competitor strategic. Și republicanii semnalează rezerve. Senatorul Bernie Moreno a introdus împreună cu senatoarea Elissa Slotkin o măsură pentru restricționarea suplimentară a importurilor de vehicule fabricate în China și a tehnologiilor auto dezvoltate în China. Separat, mai mulți senatori republicani, inclusiv Moreno și Ted Cruz, s-au alăturat unei rezoluții bipartizane care exprimă îngrijorări privind „amenințările în creștere” din partea Chinei la adresa securității naționale și economice a SUA. În interiorul administrației, unii consilieri împing spre menținerea limitelor atât pentru importuri (inclusiv auto), cât și pentru exporturi sensibile (precum semiconductori avansați și tehnologii conexe). Greer a respins recent ideea unui „Consiliu de investiții” SUA–China, despre care Reuters relatase în martie că ar fi fost discutat, argumentând că prioritatea este reducerea deficitului comercial. Ce urmează Participarea la delegația de business ar urma să fie stabilită până la finalul săptămânii, dar incertitudinea a lăsat deja executivi „în așteptare” cu doar câteva zile înainte de plecare. În plan politic, summitul din 14–15 mai se conturează ca un test pentru cât spațiu va acorda Trump înțelegerilor economice cu Beijingul, în condițiile în care atât Congresul, cât și o parte a propriei administrații cer o linie mai dură pe investiții și tehnologie. [...]
AUR acuză Guvernul Bolojan că scumpirea energiei și creșterea TVA au împins inflația spre 10% , susținând că efectele s-au transmis rapid în economie și au redus consumul populației, potrivit News . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, afirmă că „la baza politicilor eronate” ale guvernului ar sta „cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE”, indicată de el la +15,4% în semestrul II 2025 față de semestrul II 2024 . Declarațiile au fost transmise într-un comunicat de presă al formațiunii, dat publicității sâmbătă. Miza economică invocată: inflație și consum în scădere Peiu susține că scumpirea energiei „s-a răspândit în toată economia” și că, suprapusă peste majorarea cotelor de TVA, ar fi dus la „cea mai mare rată a inflației din UE, de aproape 10%”. În aceeași intervenție, liderul AUR acuză coaliția de guvernare (PSD-PNL-USR-UDMR) că a transferat costurile crizei asupra populației, fără să reducă cheltuielile statului. Critica asupra cheltuielilor publice În argumentația sa, Peiu afirmă că inflația ar fi generat „scădere economică” prin comprimarea consumului, într-o economie pe care o descrie ca fiind „dependentă de consum (81% din PIB)”. El mai susține că o parte semnificativă din consum ar proveni din administrație, indicând „19% din PIB” ca „un sfert din consum”, și acuză partidele din coaliție că nu vor să reducă „consumul statului”. Declarațiile reprezintă poziția politică a AUR, formulată într-un comunicat de presă, iar în material nu sunt prezentate reacții ale Guvernului Bolojan sau date independente care să confirme afirmațiile privind comparațiile la nivelul UE. [...]
Eșecul Labour la alegerile locale îl lasă pe Keir Starmer mai vulnerabil, dar fără o schimbare de direcție , iar asta prelungește incertitudinea politică într-un moment în care guvernul își pregătește agenda legislativă și încearcă să-și recupereze credibilitatea pe „stabilitate” și „creștere economică”, potrivit Politico . Premierul britanic a reacționat la pierderile din alegerile de la mijloc de mandat promițând că rămâne în funcție, că „va lupta” și că își va îmbunătăți mesajul către public. Starmer a spus că guvernul său, aflat la putere de 22 de luni, a făcut prea puțin pentru a oferi „speranță” și a promis să arate „pașii” pentru a livra schimbarea cerută de alegători, avertizând că nu va „plonja țara în haos” prin retragere. Dilema: presiune internă, dar fără consens pe „ce trebuie schimbat” În interiorul partidului, mai mulți parlamentari descriu o lipsă de hotărâre a liderului, însă criticii nu au, deocamdată, un plan imediat pentru a-l înlătura. Pe fondul nemulțumirii, au apărut și primele apeluri — unele voalate, altele mai directe — ca Starmer să plece, fie imediat, fie dacă nu își „revizuiește rapid” modul de conducere. Politico notează că problema pentru Starmer este că încearcă să transmită că lucrurile se vor îmbunătăți, dar evită ajustări majore ale direcției politice. În același timp, nici parlamentarii nemulțumiți nu par să cadă de acord asupra schimbărilor concrete: unii cer o linie mai dură pe imigrație, alții vor mai puține consultări și mai multă viteză în livrarea programelor, iar alții insistă pe o „narațiune” coerentă despre miza unui guvern laburist, nu pe o listă de finanțări și statistici. Ce urmează: King’s Speech și un mesaj „mai politic”, fără „reset” Săptămâna viitoare, guvernul își va prezenta agenda legislativă pentru anul următor prin King’s Speech. Printre măsurile menționate în material se află reguli mai stricte de stabilire pentru migranți, introducerea unei identități digitale și drept de vot de la 16 ani. Potrivit aceleiași surse, aceste planuri erau deja cunoscute de parlamentari și stabilite cu două săptămâni înainte, iar echipa evită explicit termenul „resetare”. Mesajul din jurul discursului este așteptat să insiste pe „reziliență națională”, „stabilitate” și „creștere economică”, nu pe schimbări radicale, potrivit unui oficial informat asupra conținutului. Separat, consilierii pregătesc și un discurs al lui Starmer, programat pentru luni, orientat către alegătorii tineri pe care Labour i-a pierdut în favoarea Partidului Verde, inclusiv prin reafirmarea angajamentului pentru o aliniere mai strânsă cu Uniunea Europeană. Un parlamentar ales în 2024 a descris momentul drept „decisiv”. Apărarea, posibil punct de inflexiune, dar cu multe necunoscute În planul de comunicare post-alegeri, apărarea și securitatea ar urma să fie „centrale”, potrivit unui oficial guvernamental citat. Politico relatează că Starmer nu a luat încă o decizie finală privind creșterea bugetului apărării, însă două persoane apropiate discuțiilor interne — una din industrie și un parlamentar — se așteaptă ca premierul să „treacă peste” ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, și să anunțe în următoarele săptămâni bani suplimentari pentru Ministerul Apărării, peste intervalul de 12–18 miliarde lire vehiculat recent. În același timp, aceleași surse se așteaptă ca suma să rămână sub un „gol” de 28 miliarde lire identificat de Ministerul Apărării și spun că nu este clar dacă va fi publicat planul de investiții în apărare, așteptat de mult timp. Există și presiune de calendar, în condițiile în care ar fi de preferat un anunț înaintea summitului NATO din Turcia , în iulie. De ce contează Pentru mediul economic, miza imediată este că guvernul încearcă să păstreze o linie de „stabilitate” și „creștere” fără să schimbe substanțial direcția, deși a fost sancționat electoral. În paralel, discuția despre o posibilă majorare a cheltuielilor de apărare — încă neclară ca amploare și finanțare — riscă să devină un test major de credibilitate și prioritizare bugetară, într-un moment în care Starmer își leagă viitorul politic de ideea de leadership pe scena internațională. [...]
Președintele Nicușor Dan pune bilanțul financiar al UE în centrul mesajului de Ziua Europei , susținând că România a fost beneficiar net al apartenenței la Uniune, cu 74 miliarde de euro diferență între contribuții și fonduri încasate, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni , în contextul Zilei Europei, și vin pe fondul tensiunilor politice interne, după demiterea Guvernului Bolojan și anularea recepției oficiale de la Cotroceni. În intervenția sa, șeful statului a legat apartenența la UE de „modernizare” și de creșterea nivelului de trai, afirmând că românii „o duc astăzi mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”. Nicușor Dan a invocat și evoluția salariilor, susținând că salariul mediu „a crescut de trei ori” și a ajuns la „80% din media salariilor din UE”, dar a punctat și două vulnerabilități: diferențe mai mari între salariile mari și mici decât în alte state europene și existența „unei corupții care îi sfidează pe români”, în special pe cei cu venituri mici. Bilanțul financiar invocat: contribuții, fonduri și destinații Președintele a prezentat câteva cifre despre fluxurile financiare dintre România și UE în ultimii 20 de ani: România „a plătit 36 miliarde de euro” și „a încasat 110” miliarde de euro, rezultând „o diferență de 74 miliarde de euro”, descrisă drept venituri nete; din această sumă, „45 miliarde” ar fi mers în agricultură și dezvoltarea satelor; „4 mii de kilometri de drumuri” ar fi fost construiți sau modernizați cu bani europeni; „sute de milioane de euro” ar fi fost alocate pentru „simboluri de identitate românești”, precum biserici și muzee. Critici la adresa UE și mesaj despre poziționarea României Nicușor Dan a spus că „Europa a făcut greșeli”, indicând, între exemple, renunțarea la energia nucleară în favoarea gazului ieftin din Rusia, neglijarea industriei de apărare și stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase” care ar fi afectat industria grea. În același timp, a susținut că UE rămâne o construcție democratică, în care aceste teme trebuie dezbătute „cu cărțile pe masă” în interiorul instituțiilor europene. Pe relația României cu UE, președintele a afirmat că România a fost „de multe ori slabă” în negocierile interne și nu și-a apărat coerent obiectivele, dar a adăugat că, în prezent, țara este „credibilă”, știe să acționeze în cadrul Uniunii și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. Totodată, a respins ideea că liderii români ar merge la Bruxelles „ca să primească ordine”, calificând-o drept „o lozincă” care îndepărtează de dezbaterea reală despre locul României în UE. Context politic: recepția de Ziua Europei, anulată după căderea guvernului Mesajul a fost transmis după ce Administrația Prezidențială a anunțat anularea recepției oficiale de la Palatul Cotroceni, decizie motivată de „contextul politic actual” și de nevoia de „concentrare totală” pe soluții pentru gestionarea situației. Cu o zi înainte, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR , votată de 281 de parlamentari. [...]
Pactul de coordonare PNL–USR schimbă raportul de forțe în Parlament și complică desemnarea unui premier , pentru că pune PSD sub presiunea de a-și asuma ieșirea din criza guvernamentală, potrivit unei analize publicate de Adevărul , după demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului condus de Ilie Bolojan. PNL și USR au convenit să-și coordoneze acțiunile în Parlament, în Guvernul interimar și la consultările de la Palatul Cotroceni . Ilie Bolojan a prezentat înțelegerea ca răspuns la „acțiunea distructivă a PSD” și la colaborarea PSD–AUR în Parlament, în timp ce liderul USR, Dominic Fritz, a susținut că împreună cele două partide formează „cea mai mare facțiune din Parlament” și își propun să blocheze schimbarea direcției „reformiste”. Noua aritmetică parlamentară și efectul imediat: PSD, împins spre asumare Analistul politic Cristian Hrițuc (fost consilier prezidențial) interpretează pactul ca o mișcare strategică menită să reducă spațiul de manevră al PSD și să-l forțeze să își asume responsabilitatea pentru rezolvarea crizei, după ce a contribuit la căderea guvernului. În analiza citată, Hrițuc afirmă că PNL și USR ar avea în prezent 132 de parlamentari, „cu trei în plus față de PSD” (cu precizarea că cifrele ar putea să nu fie „actualizate sută la sută”). În această logică, polul PNL–USR devine un actor greu de ignorat în consultările de la Cotroceni, inclusiv pentru președintele Nicușor Dan. De ce contează pentru Cotroceni: mandatul de premier, fără variantă „ideală” În același context, Hrițuc susține că președintele Nicușor Dan se află într-o poziție complicată: pe de o parte, ar fi constrâns de așteptările electoratului său (asociat cu PNL și USR), iar pe de altă parte, de nevoia de a numi un guvern funcțional. Analistul avansează scenariul în care ar putea exista două runde de consultări și chiar două desemnări de premier, pe fondul blocajului politic. O opțiune discutată este desemnarea unui premier tehnocrat ca soluție „de imagine”, dar Hrițuc avertizează că asta „nu înseamnă că ar fi și o variantă realistă”. Cine are, totuși, prima șansă la guvernare, potrivit analizei Deși pactul PNL–USR urmărește izolarea PSD, Hrițuc estimează că „prima șansă realistă” pentru formarea unui guvern ar rămâne tot la PSD, chiar dacă nu este sigur că se va întâmpla „la prima iterație”. În analiza sa, el indică și o posibilă justificare pentru un vot PNL la învestire, dacă PSD și-ar asuma anumite angajamente (menționează OCDE și „moratoriul propus”, invocat și de președinte). În paralel, Hrițuc descrie costurile politice interne pentru PSD dacă rămâne în opoziție, prin pierderea accesului la funcții și pârghii administrative, ceea ce ar alimenta tensiuni în partid. Miza pe termen mai lung: regrupare anti-AUR spre 2028 Dincolo de criza imediată, Hrițuc susține că înțelegerea PNL–USR ar putea fi începutul unui „pol modernist” pentru 2028, în care AUR ar deveni adversarul principal, iar PSD „nu mai e miza principală”. În această construcție, analistul enumeră și formațiuni mai mici care ar putea completa un astfel de pol (SENS, REPER, Forța Dreptei), în ideea agregării electorale. Pentru moment, efectul practic al pactului rămâne legat de consultările de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a ieși din blocajul de după moțiunea de cenzură, într-un proces pe care analiza îl anticipează ca fiind prelungit. [...]
Guvernul folosește iluminarea Palatului Victoria în culorile UE ca mesaj politic de continuitate pro-europeană , într-un moment în care tema apartenenței la Uniune rămâne un reper de legitimitate și direcție publică. Potrivit Mediafax , clădirea Guvernului va fi iluminată sâmbătă seară, de Ziua Europei , în culorile Uniunii Europene. Executivul prezintă gestul drept simbol al apartenenței României la „familia europeană” și al angajamentului pentru valorile și principiile europene. În mesajul transmis cu această ocazie, Guvernul afirmă că Uniunea Europeană rămâne „comunitatea noastră”, construită pe idealuri de pace, solidaritate și dezvoltare economică, considerate relevante și în contextul „provocărilor actuale”. În același mesaj, Guvernul susține că România este „mai puternică” și „mai sigură” și are „mai multe oportunități de dezvoltare și progres” datorită statutului de stat membru, amintind că se împlinesc 19 ani de la aderarea la UE . Totodată, Executivul afirmă că apartenența la Uniune a avut un impact vizibil asupra calității vieții și asupra dezvoltării comunităților locale. Mesajul politic: unitate, competitivitate, securitate Pe fondul dezbaterilor europene curente, Guvernul indică drept direcție necesară continuarea eforturilor comune pentru: „o Europă unită”; „o economie mai competitivă”; „un continent mai sigur”. Mesajul se încheie cu urări adresate cetățenilor europeni, Uniunii Europene și României, cu ocazia Zilei Europei. [...]
