Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Trump anunță discuții „foarte bune” cu...

Trump anunță discuții „foarte bune” cu Iranul – primele negocieri directe după război

Discuții între oficiali iranieni și americani în Oman, despre acorduri nucleare.

Donald Trump susține că SUA și Iranul au avut „discuții foarte bune” în Oman, primele negocieri directe dintre cele două țări după războiul de 12 zile din iunie 2025. Potrivit Axios, fostul președinte american a declarat că Iranul pare „mai dispus ca niciodată” să ajungă la un acord nuclear, în contextul unei acumulări masive de forțe militare americane în Golful Persic.

Întâlnirea a avut loc pe 6 februarie 2026, la Muscat, în Oman, și a durat aproape opt ore. La negocieri au participat ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, consilierul prezidențial Jared Kushner și emisarul lui Trump în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Medierea a fost asigurată de ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr al-Busaidi.

Trump a declarat presei că Iranul ar trebui să accepte condițiile SUA deoarece „armada noastră va fi în curând aproape de țărmul lor”. Totodată, el a afirmat că Washingtonul preferă o soluție diplomatică și că „nu se grăbește” să recurgă la forța militară. Cu toate acestea, fostul președinte a avertizat că „dacă nu fac un acord, consecințele vor fi foarte dure”.

Din informațiile prezentate, Iranul s-ar fi arătat dispus să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare, o condiție de bază a SUA. Trump a susținut că propunerile actuale ale Iranului ar fi fost acceptate imediat dacă ar fi fost făcute în urmă cu un an. Deși nu a detaliat conținutul propunerii, a anunțat că noi discuții sunt programate „la începutul săptămânii viitoare”, tot în Oman.

Aceste negocieri vin într-un moment tensionat, în care prezența militară americană în regiune crește, iar Trump lasă deschisă opțiunea unui conflict, în lipsa unui acord rapid. Totuși, schimbarea poziției Teheranului față de anul trecut sugerează că ambele părți sunt interesate de o soluție negociată, cel puțin pe termen scurt.

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump și Xi Jinping strâng mâna în cadrul unei întâlniri oficiale.
Politică05 feb. 2026

Politicile lui Trump au favorizat avansul Chinei - impact asupra poziției competitive a SUA în economia globală

Politicile lui Donald Trump au favorizat avansul Chinei, afectând poziția competitivă a SUA în economia globală , scrie The Guardian . În timp ce Trump a promovat o agendă „America First”, acțiunile sale au avut adesea efectul opus, consolidând poziția Chinei pe scena internațională. În primul său mandat, Trump a tratat China ca pe un rival strategic , dar politicile sale au permis Beijingului să câștige teren față de SUA. De exemplu, campania sa împotriva cercetării științifice a slăbit poziția competitivă a Americii, iar războiul comercial cu China s-a încheiat cu un avantaj pentru Beijing, care a forțat administrația Trump să cedeze. Pe plan internațional, Trump a subminat alianțele tradiționale ale SUA , ceea ce a întărit poziția Chinei. Atitudinea sa față de aliați precum Canada și Europa a determinat aceste țări să caute noi parteneriate, inclusiv cu China. Acest lucru a fost evident în parteneriatul strategic recent încheiat între Canada și China, ca răspuns la politicile ostile ale lui Trump. În plus, Trump a relaxat restricțiile tehnologice impuse de administrația Biden, permițând vânzarea de cipuri avansate către China. Această decizie a fost criticată de consilierii săi de securitate națională, care au avertizat că astfel SUA își cedează avantajul tehnologic. În ciuda tarifelor ridicate impuse de Trump , China a reușit să își mențină și chiar să își crească surplusul comercial global, demonstrând că a ieșit mai puternică din confruntarea cu SUA. În același timp, imaginea și influența internațională a Americii au scăzut, afectând turismul și atracția universităților americane pentru studenții străini. Pentru a inversa aceste tendințe, Trump ar trebui să îmbunătățească relațiile cu aliații tradiționali și să renunțe la ambițiile imperialiste. Totuși, având în vedere preferințele sale pentru autoritarism, este puțin probabil ca aceste schimbări să aibă loc, ceea ce va continua să faciliteze ascensiunea Chinei pe scena globală. Analiza completă o găsiți aici . [...]

Donald Trump și Viktor Orbán pozând împreună într-un cadru oficial.
Politică05 feb. 2026

Donald Trump îl susține pe Viktor Orbán pentru realegere - sprijin public înaintea alegerilor parlamentare din aprilie în Ungaria

Donald Trump a emis o declarație publică de susținere pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán , înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Într-o postare pe rețeaua sa socială, Truth Social , Trump l-a numit pe Orbán „un lider cu adevărat puternic și respectat”, lăudându-l pentru eforturile sale de a proteja Ungaria, de a crește economia și de a asigura ordinea și legea, potrivit Investing.com . Această susținere vine într-un moment în care Orbán se confruntă cu o provocare neașteptat de puternică din partea partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar. Sondajele independente indică faptul că Tisza conduce cu 8 până la 12 puncte procentuale în fața partidului de guvernământ Fidesz, deși sondajele pro-guvernamentale arată Fidesz în frunte. „Sunt onorat să-l susțin din nou pe Viktor Orbán. Este un adevărat prieten, luptător și câștigător”, a scris Trump, oferindu-i lui Orbán „susținerea completă și totală pentru realegere”. Orbán, care guvernează din 2010, se confruntă pentru prima dată în 16 ani cu un adversar semnificativ. Péter Magyar, un fost insider guvernamental, a transformat Tisza într-o alternativă credibilă, promițând să combată corupția și să îmbunătățească relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană, conform Reuters . Impactul susținerii lui Trump asupra alegerilor din Ungaria ar putea fi semnificativ, având în vedere că Orbán a menținut legături strânse cu Trump și a avut o relație tensionată cu Bruxelles-ul pe teme precum independența mass-media, politica de imigrație și drepturile LGBTQ. În plus, economia Ungariei se confruntă cu dificultăți cauzate de inflația ridicată, amplificată de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ceea ce a creat o criză a costului vieții care pune presiune pe partidul de guvernământ Fidesz. [...]

Donald Trump discutând despre cooperarea cu România pentru minerale esențiale.
Politică05 feb. 2026

Apelul lui Trump către România pe o chestiune de securitate - implică coordonarea cu SUA în context geopolitic actual

SUA cer României cooperare pentru minerale esențiale , într-un mesaj transmis de Ambasada americană la București, relatează Digi24 . Postarea, publicată joi pe platforma X , redă poziția președintelui american Donald Trump și plasează tema „aprovizionării sigure” cu minerale critice în centrul agendei de securitate economică a Washingtonului. „Președintele Trump este ferm angajat să colaboreze cu partenerii noștri internaționali, inclusiv România, pentru a asigura aprovizionarea sigură și fiabilă cu minerale esențiale necesare pentru susținerea sectoarelor noastre de apărare, energie și tehnologie”, a transmis Ambasada americană de la București. Mesajul vine pe fondul eforturilor SUA de a reduce dependența de mineralele critice din China, după ce Beijingul a impus anul trecut restricții la exportul așa-numitelor „pământuri rare”. Restricțiile au fost amânate în octombrie, în cadrul unui acord între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping , însă oficialii americani urmăresc acum „progrese rapide” pentru a securiza lanțurile de aprovizionare. În acest context, SUA au convocat la Washington zeci de miniștri de Externe și oficiali din state aliate, inclusiv pe șefa diplomației române, Oana Țoiu, pentru discuții despre acorduri care să diversifice sursele și să reducă expunerea la China. Potrivit MAE, reuniunea a vizat întărirea cooperării internaționale pentru lanțuri de aprovizionare „sigure și diversificate”, atât bilateral, cât și pe axa UE–SUA, urmând ca pe parcursul anului să fie discutate propuneri de parteneriate comerciale, printr-un grup de lucru tehnic la nivelul Guvernului României pentru facilitarea investițiilor strategice. Pe dimensiunea mai largă a pieței, Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat miercuri primul plan de acțiune comun pentru cooperare în aprovizionarea cu materii prime critice , cu participarea Japoniei, informează EFE, potrivit Agerpres, conform Digi24. Planul include, între altele, un angajament SUA–UE de a finaliza în 30 de zile un memorandum de înțelegere privind materiile prime și dezvoltarea unor politici și mecanisme comerciale coordonate, inclusiv discuții despre „prețuri minime ajustate la frontieră”, pentru a evita concurența internă între parteneri și pentru a coordona proiecte, cerere, prețuri, reciclare și înlocuirea materiilor prime critice. Pentru România, semnalul politic de la Washington indică o miză dublă: integrarea într-o arhitectură occidentală de securizare a materiilor prime și atragerea de investiții în proiecte considerate strategice. MAE a legat explicit această direcție de „consolidarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic” și de ambiția de a crește poziționarea României ca actor european relevant pentru autonomia strategică în domeniul mineralelor rare, într-un moment în care SUA își extind rapid rețeaua de acorduri pe această temă, inclusiv în America Latină, și discută ideea unui „bloc comercial” pentru minereuri critice. [...]

Donald Trump și Volodimir Zelenski discutând despre situația din Ucraina.
Politică03 feb. 2026

Trump vorbește despre evoluții pozitive în conflictul Ucraina-Rusia după patru ani de război - impact potențial asupra piețelor și securității globale

Donald Trump spune că ar putea apărea curând „vești bune” despre oprirea războiului potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, după declarațiile făcute luni, 2 februarie, în Biroul Oval. „Cred că ne descurcăm foarte bine în ceea ce privește Ucraina și Rusia. Spun asta pentru prima dată”, a declarat Trump în fața reporterilor, în Biroul Oval al Casei Albe. Mesajul liderului american sugerează o posibilă accelerare a demersurilor diplomatice pentru încheierea conflictului început în februarie 2022, pe fondul invaziei ruse, război care a intrat în al patrulea an. Trump a adăugat că „poate” vor exista „vești bune”, fără să ofere detalii despre conținutul sau calendarul unui eventual acord. În paralel, Kremlinul a confirmat reluarea formatului de discuții trilaterale privind Ucraina, mediat de Statele Unite. A doua rundă este programată să înceapă miercuri și să continue joi, la Abu Dhabi, după ce o întâlnire planificată inițial pentru 1 februarie a fost amânată, motivul invocat fiind necesitatea coordonării agendelor celor trei părți. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a mai spus că emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit în weekend cu reprezentanți ai SUA în Florida, însă discuțiile ar fi vizat „probleme economice”, nu direct dosarul ucrainean. În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunțase că discuțiile trilaterale vor avea loc pe 4 și 5 februarie și a transmis că Ucraina urmărește un rezultat care să ducă la „un sfârșit real și demn al războiului”. Miza imediată a negocierilor rămâne ridicată, dar și dificilă: potrivit celor trei părți, prima rundă a fost „constructivă”, însă blocajele principale țin de chestiunea teritorială și de controlul centralei nucleare Zaporojie. La runda precedentă s-a discutat și un armistițiu energetic, despre care Kievul a afirmat că Rusia l-ar fi respectat doar până la 1 februarie, ceea ce indică faptul că progresele diplomatice sunt încă fragile și dependente de implementarea pe teren a înțelegerilor punctuale. [...]

Lia Savonea discutând despre independența justiției și presiunile politice.
Politică06 feb. 2026

Lia Savonea acuză premierul de presiuni asupra justiției - solicită respectarea independenței în statul de drept

Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de presiuni asupra CCR , potrivit HotNews.ro . Reacția vine după ce premierul a trimis o scrisoare președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în care a avertizat că România ar putea pierde bani din PNRR dacă CCR nu se pronunță asupra legii privind pensiile magistraților. Într-un comunicat intitulat „Apel către primul ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției”, Savonea spune că mesajul Guvernului, care leagă decizia CCR de consecințe financiare, „reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Ea contestă și argumentul Executivului potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului ar duce automat la pierderea fondurilor din PNRR, pe care îl califică drept „din punct de vedere juridic, inexact”. „Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.” Savonea subliniază că CCR nu este parte din implementarea politicilor guvernamentale și nici „un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”, iar deciziile Curții trebuie să rezulte exclusiv din analiza juridică. În plus, invocarea articolului 148 din Constituție, referitor la obligațiile României față de Uniunea Europeană, nu ar justifica „exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte”, asupra unei autorități jurisdicționale, susține președinta Înaltei Curți. De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan i-a transmis vineri președintei CCR că România depinde de decizia Curții din 11 februarie 2026 pentru a mai avea șanse să primească 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR. În scrisoare, premierul arată că ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat la 30 ianuarie că, „pe baza informațiilor existente la acest moment”, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit, cu efectul pierderii sumei menționate, însă nu va transmite o informare oficială înainte de 11 februarie. Contextul este dat de faptul că CCR a amânat de patru ori pronunțarea asupra legii pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fixând termenul de 11 februarie 2026. Potrivit HotNews.ro, amânările anterioare au avut loc pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și pe 16 ianuarie 2026, ultima fiind motivată de depunerea unor documente noi care trebuie analizate de judecătorii constituționali. [...]

Rachetă lansată de SpaceX, simbol al tehnologiei avansate și al securității naționale.
Politică06 feb. 2026

Senatori democrați cer Pentagonului să investigheze investițiile chineze în SpaceX - riscuri pentru securitatea națională a SUA

Doi senatori americani cer Pentagonului să verifice posibile investiții chineze în SpaceX , potrivit Reuters , pe fondul acuzațiilor că investitori cu legături în China ar fi dobândit „pe ascuns” participații în compania privată de rachete a lui Elon Musk. Solicitarea vine într-un moment în care rolul SpaceX în infrastructura de securitate a SUA a crescut, iar orice expunere la capital străin este tratată ca un risc potențial. Demersul aparține senatorilor democrați Elizabeth Warren și Andy Kim, care i-au trimis o scrisoare secretarului Apărării, Pete Hegseth, cerând o analiză „imediată” a situației. În scrisoare, cei doi invocă riscuri pentru securitatea națională și cer clarificări despre existența și amploarea unei eventuale dețineri chineze în SpaceX. „o amenințare la adresa securității naționale, care ar putea pune în pericol infrastructura militară, de informații și civilă cheie” Miza este amplificată de faptul că SpaceX lansează sateliți militari și de informații pentru SUA și operează rețeaua de comunicații Starlink, folosită de Pentagon și pentru sprijinirea apărării Ucrainei. În acest context, senatorii susțin că o eventuală participație chineză ar putea crea vulnerabilități legate de accesul la informații sensibile sau la tehnologii critice. Potrivit Reuters, parlamentarii își bazează solicitarea pe relatări din presă și pe mărturii din instanță care ar indica faptul că investitori cu legături în China ar fi direcționat bani prin entități din Insulele Cayman și Insulele Virgine Britanice, pentru a masca achiziții de acțiuni SpaceX. SpaceX nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, notează agenția. În scrisoare este menționat și cadrul de reglementare american privind „proprietatea, controlul sau influența străină” (FOCI), un set de reguli aplicate atunci când o companie care lucrează cu guvernul poate fi expusă influenței externe. Senatorii cer Departamentului Apărării să dezvăluie amploarea oricărei dețineri chineze, să evalueze dacă SpaceX intră sub cerințe de „atenuare” FOCI și să stabilească dacă investițiile străine ar trebui analizate de Comitetul pentru Investiții Străine în Statele Unite (CFIUS), organismul care poate impune condiții sau bloca tranzacții din motive de securitate. Un element concret invocat în sprijinul îngrijorărilor este un litigiu în Delaware, unde o instanță a susținut anul trecut decizia unui administrator de fond de a elimina un investitor chinez dintr-un vehicul investițional creat pentru a cumpăra acțiuni SpaceX. Administratorul, Iqbaljit Kahlon, ar fi acceptat ca partener limitat compania chineză listată Leo Investments, însă SpaceX i-ar fi transmis că fondul nu poate cumpăra acțiuni dacă Leo rămâne implicată, ceea ce a dus la excluderea investitorului și returnarea a 50 de milioane de dolari, conform documentelor din instanță citate de Reuters. Senatorii au cerut un răspuns până la 20 februarie. În argumentația lor, ei indică și faptul că achiziția recentă a xAI de către SpaceX ar crește urgența întrebărilor privind capitalul chinez, prin extinderea ariei de tehnologii și date sensibile asociate companiei. [...]