Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump susține că SUA și Iranul au avut „discuții foarte bune” în Oman, primele negocieri directe dintre cele două țări după războiul de 12 zile din iunie 2025. Potrivit Axios, fostul președinte american a declarat că Iranul pare „mai dispus ca niciodată” să ajungă la un acord nuclear, în contextul unei acumulări masive de forțe militare americane în Golful Persic.
Întâlnirea a avut loc pe 6 februarie 2026, la Muscat, în Oman, și a durat aproape opt ore. La negocieri au participat ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, consilierul prezidențial Jared Kushner și emisarul lui Trump în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Medierea a fost asigurată de ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr al-Busaidi.
Trump a declarat presei că Iranul ar trebui să accepte condițiile SUA deoarece „armada noastră va fi în curând aproape de țărmul lor”. Totodată, el a afirmat că Washingtonul preferă o soluție diplomatică și că „nu se grăbește” să recurgă la forța militară. Cu toate acestea, fostul președinte a avertizat că „dacă nu fac un acord, consecințele vor fi foarte dure”.
Din informațiile prezentate, Iranul s-ar fi arătat dispus să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare, o condiție de bază a SUA. Trump a susținut că propunerile actuale ale Iranului ar fi fost acceptate imediat dacă ar fi fost făcute în urmă cu un an. Deși nu a detaliat conținutul propunerii, a anunțat că noi discuții sunt programate „la începutul săptămânii viitoare”, tot în Oman.
Aceste negocieri vin într-un moment tensionat, în care prezența militară americană în regiune crește, iar Trump lasă deschisă opțiunea unui conflict, în lipsa unui acord rapid. Totuși, schimbarea poziției Teheranului față de anul trecut sugerează că ambele părți sunt interesate de o soluție negociată, cel puțin pe termen scurt.
Recomandate
Rata de aprobare a lui Donald Trump în rândul americanilor a scăzut la 36%, pe fondul scumpirii carburanților și al războiului cu Iranul , potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos citat de Reuters , care evidențiază o deteriorare rapidă a percepției publice. Sondajul, realizat timp de patru zile și încheiat luni, arată că doar 36% dintre adulții din Statele Unite aprobă activitatea președintelui, în scădere de la 40% cu o săptămână înainte și sub nivelul de 47% de la începutul mandatului. Scăderea este corelată cu creșterea prețurilor la combustibili și cu nemulțumirea generată de intervenția militară împotriva Iranului, începută pe 28 februarie 2026 împreună cu Israelul. Nemulțumirea este și mai accentuată în privința costului vieții, temă centrală în campania electorală din 2024. Doar 25% dintre respondenți aprobă modul în care administrația gestionează această problemă, în contextul scumpirii accelerate a benzinei. Datele esențiale ale sondajului: 36% dintre americani aprobă activitatea lui Trump 25% aprobă gestionarea costului vieții 35% susțin loviturile asupra Iranului (în scădere de la 37%) 61% se opun intervenției militare Sprijinul în rândul republicanilor rămâne în mare parte stabil, însă apar semne de erodare: procentul celor nemulțumiți de gestionarea costului vieții a crescut la 34%, de la 27% anterior. În paralel, războiul din Iran începe să cântărească tot mai mult în percepția publică, în contradicție cu promisiunile inițiale de evitare a conflictelor externe. Totuși, impactul politic nu este încă decisiv: 38% dintre alegătorii înregistrați consideră că republicanii gestionează mai bine economia, față de 34% care preferă democrații. Sondajul a fost realizat online pe un eșantion de 1.272 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de aproximativ 3 puncte procentuale. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz își înăsprește discursul față de Bruxelles , potrivit Digi24 , care preia o analiză Bloomberg despre frustrarea sa legată de birocrația și reglementările Uniunii Europene și despre riscul ca această abordare să tensioneze relațiile cu alte state membre. Schimbarea de ton este descrisă în contextul în care Merz promovează o viziune europeană bazată pe grupuri mai mici și inițiative restrânse, în locul căutării permanente a consensului la nivelul celor 27. Miza, în lectura Bloomberg, este dublă: capacitatea UE de a acționa ca actor geopolitic și capacitatea Germaniei de a-și impune prioritățile economice și de securitate. Episoade recente care au alimentat criticile la adresa UE Un moment relevant invocat în analiză este întâlnirea lui Merz cu Donald Trump la Casa Albă, când președintele american a criticat Spania, iar cancelarul german nu a intervenit în apărarea Madridului. Ulterior, Merz s-a alăturat criticilor, reluând ideea că Spania ar fi în urmă cu îndeplinirea noului obiectiv NATO privind cheltuielile de apărare. „Spania trebuie să se conformeze”, a spus Merz. Bloomberg interpretează episodul ca un indiciu al îndoielilor lui Merz față de valoarea unanimității în UE și al preferinței sale pentru acțiune rapidă, chiar și fără consens la Bruxelles, mai ales atunci când consideră că birocrația încetinește deciziile cu impact asupra Germaniei. Summitul de la Bruxelles și linia de demarcație a lui Merz Nerăbdarea cancelarului ar urma să fie vizibilă și la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, unde agenda este dominată de războiul SUA-Israel împotriva Iranului și de efectele acestuia asupra Europei. În același timp, Merz ar încerca să păstreze unitatea europeană în dosare pe care le consideră „existențiale”, dar să fie mult mai combativ când vine vorba de reglementare și reducerea birocrației. În Bundestag, Merz a susținut că o Europă unită rămâne o garanție pentru Germania, însă a avertizat că urmează „un drum lung și anevoios” în depășirea rezistenței din birocrația europeană. În analiza Bloomberg, această poziționare se suprapune parțial peste diagnosticul promovat de Trump despre Europa, inclusiv ideea de „prea multă reglementare”. Reacții și presiuni interne în Germania Tonul critic față de Bruxelles ar provoca îngrijorare în rândul unor actori politici germani. Anton Hofreiter, șeful comisiei pentru afaceri europene din parlamentul german și membru al Partidului Verzilor, a avertizat că abordarea cancelarului nu este bine primită de aliați. În paralel, Merz se confruntă cu dificultăți pe plan intern: popularitatea sa ar fi la un minim istoric, iar Uniunea Creștin-Democrată încearcă să blocheze ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania într-un land din est, unde sunt programate alegeri în 2026. De la profil pro-european la confruntări cu Comisia Europeană Bloomberg amintește că Merz și-a început cariera ca europarlamentar și că, după alegerea sa ca cancelar în mai 2025, a mers în aceeași zi la Paris și Varșovia, într-un gest de atașament față de proiectul european. Într-un articol comun cu Emmanuel Macron, publicat în Le Figaro, cei doi au invocat o „agendă cuprinzătoare” pentru relansarea relației bilaterale în contextul războiului, al concurenței globale și al transformărilor climatice și tehnologice. Ulterior, ambițiile sale europene s-ar fi lovit de blocaje la Bruxelles, inclusiv eșecul de a folosi active rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina, și de tensiuni repetate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Un alt punct de fricțiune a fost respingerea de către Merz a propunerii din iulie privind creșterea bugetului multianual al UE la 2 trilioane de euro și majorarea impozitelor, poziție exprimată fără rezerve diplomatice. În ansamblu, analiza sugerează că politica europeană a lui Merz este tot mai influențată de ideea că Europa, cu Germania în centru, trebuie să se reinventeze pentru a face față unui mediu extern mai ostil, chiar cu riscul de a amplifica tensiunile dintre capitale și instituțiile UE. Elemente ale criticii atribuite de Bloomberg viziunii lui Merz asupra UE includ: prea multă ezitare, prea multă imigrație, prea multă reglementare și o concentrare prea mare pe puterea soft (influență prin diplomație, norme și cooperare), într-un context de securitate mai dur. [...]
Donald Trump i-a transmis un mesaj de susținere lui Viktor Orbán la CPAC Hungary, potrivit G4Media . Mesajul a fost prezentat în cadrul conferinței conservatorilor organizate la Budapesta, ajunsă la a cincea ediție. Evenimentul l-a avut ca principal vorbitor pe premierul ungar, care a susținut că Bruxelles-ul ar interveni „în mod deschis” în alegerile din Ungaria. La conferință au participat, ca invitați, președintele Argentinei, Javier Milei, fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki și Alice Weidel, copreședinta partidului german AfD, scrie agenția MTI, citată de portalul HVG, conform relatării din G4Media. În mesajul său, Trump a afirmat că îl sprijină pe Orbán înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie și l-a descris drept un „lider puternic”, lăudându-i politicile privind granițele și suveranitatea. „Se bucură de sprijinul meu deplin și necondiționat”, a spus Trump, adăugând că îl consideră pe premierul maghiar un lider puternic. Tot în contextul conferinței, premierul ceh Andrej Babis și-a anulat participarea în ultimul moment, însă a intervenit ulterior printr-un mesaj video, în care a vorbit despre miza alegerilor din Ungaria. De asemenea, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a ținut un discurs în favoarea lui Orbán, insistând pe tema apărării suveranității în raport cu birocrația Uniunii Europene. Viktor Orbán a folosit, la rândul său, o retorică axată pe migrație și identitate, susținând că „cenzura progresistă” s-ar fi încheiat și lăudându-l pe Javier Milei, pe care l-a numit „starul rock al valorilor occidentale”. În intervenția sa, Orbán a făcut referiri și la Polonia și Georgia, pe care le-a prezentat drept actori relevanți în zona conservatoare europeană. [...]
Vicepremierul Tanczos Barna a ironizat amenințările PSD cu ieșirea din coaliție , susținând că UDMR nu anunță din timp o eventuală retragere de la guvernare, ci acționează imediat când ia o decizie. Declarațiile au fost făcute la Digi24 și sunt atribuite de HotNews.ro agenției News.ro. Tanczos Barna a amintit că UDMR a părăsit în trecut coaliții de guvernare, fie prin decizie proprie, fie în urma unor tensiuni politice, și a comparat această experiență cu mesajele recente ale social-democraților despre o posibilă ieșire din coaliție. „Şi noi am mai ieşit din coaliţii. Au fost situaţii când am ieşit noi, au fost situații când am fost împinşi pe scări. Noi când spunem că ieşim, a doua zi am ieşit. Punct. Deci noi nu spunem cu şapte luni înainte că s-ar putea să facem, că ne mai gândim, că mai analizăm”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna, citat de News.ro. Vicepremierul a mai spus că UDMR urmărește compromisul și dialogul, inclusiv în discuțiile din jurul bugetului, și a avertizat asupra costurilor unei crize politice interne în actualul context internațional. În acest cadru, el a argumentat că România ar avea de câștigat dacă evită escaladarea disputelor politice în perioada următoare, cel puțin până la o eventuală detensionare a situației externe. [...]
Viitorul coaliției de guvernare este incert după Paște, avertizează Ilie Bolojan iar tensiunile dintre PNL și PSD riscă să destabilizeze actuala formulă de putere, potrivit Digi24 . Premierul și liderul PNL susține că social-democrații au „escaladat o zonă de conflict” și au încălcat protocolul coaliției, punând sub semnul întrebării continuitatea guvernării după sărbătorile pascale din 2026. Bolojan atrage atenția că România traversează o perioadă complicată, atât pe plan intern, cât și extern, iar stabilitatea politică este esențială. El invocă presiunea deficitului bugetar și costurile ridicate ale datoriei publice, menționând că doar dobânzile ar urma să ajungă la circa 60 de miliarde de euro în acest an. În acest context, o eventuală ruptură a coaliției ar putea accentua incertitudinea economică. În același timp, liderul PNL subliniază că relația dintre partidele aflate la guvernare trebuie să se bazeze pe respect reciproc și pe respectarea regulilor convenite. În opinia sa, comportamentul recent al PSD, inclusiv inițiativele și voturile din Parlament, contravin acestor înțelegeri și afectează credibilitatea guvernării în fața cetățenilor. Ce reproșează PNL partenerilor de coaliție încălcarea protocolului politic agreat între partide inițiative legislative fără consultare escaladarea tensiunilor în spațiul public Bolojan admite însă că atât PNL, cât și PSD poartă responsabilitatea pentru situația actuală a României, inclusiv pentru evoluțiile din ultimele decenii. Cu toate acestea, el consideră că menținerea guvernării este necesară pentru stabilitatea economică și pentru evitarea unor derapaje. Posibile scenarii după Paște menținerea coaliției, cu ajustări și negocieri ieșirea PSD de la guvernare depunerea unei moțiuni de cenzură retragerea miniștrilor social-democrați Premierul a precizat că PSD are libertatea de a decide direcția politică, inclusiv prin depunerea unei moțiuni de cenzură sau retragerea din Executiv. Totodată, el a respins criticile privind o presupusă apropiere de USR, explicând că numirile din guvern reflectă ponderea partidelor din coaliție. În concluzie, declarațiile lui Ilie Bolojan conturează o coaliție fragilă, în care deciziile din perioada imediat următoare ar putea redefini echilibrul politic și stabilitatea guvernării în România. [...]
PNL acuză PSD că amână decizia privind guvernarea până la 20 aprilie , pe fondul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre o posibilă ieșire a social-democraților de la guvernare. Deputatul PNL Raluca Turcan a declarat marți că este „mai mult decât penibil” faptul că PSD amână o decizie privind rămânerea la guvernare până în 20 aprilie. Turcan susține că PSD ar fi încălcat în mod repetat protocolul coaliției, ar fi sabotat decizii și ar fi pus interesul politic înaintea celui public, într-un moment în care, în opinia sa, agenda guvernamentală ar trebui să fie concentrată pe consolidarea economiei și gestionarea prețurilor la combustibili. „Este deja mai mult decât penibil ce face PSD: avem de consolidat economia, ei vor să arunce Guvernul în aer, avem de gestionat preţurile la combustibili, ei efectiv nu mai pot sta la aceeaşi masă cu Ilie Bolojan”, a scris Turcan pe Facebook , potrivit Agerpres. În același registru, deputatul PNL Gigel Știrbu a susținut că amânarea nu ar avea legătură cu „responsabilitatea”, ci cu mize legate de numiri în funcții-cheie. El a indicat, între altele, procurori, Parchetul General, DNA și șefi de servicii, afirmând că acestea ar fi zone relevante pentru dosare de corupție și răspunderea în fața legii. Știrbu a descris prelungirea termenului drept o „operațiune de salvare” și a afirmat că PSD ar urmări „controlul asupra justiției”. Pe plan politic, Biroul Politic Național al PNL a adoptat luni o rezoluție prin care partidul spune că susține stabilitatea guvernamentală și Guvernul condus de Ilie Bolojan și cere PSD să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare. Tot luni, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că pe 20 aprilie va avea loc o consultare internă privind ieșirea sau nu de la guvernare, ceea ce menține incertitudinea asupra formulei guvernamentale în următoarele săptămâni. [...]
