Știri
Știri din categoria Apărare
Cercetători chinezi testează o rachetă hipersonică miniaturală, capabilă să fie lansată din tunuri navale antiaeriene de doar 80 mm, potrivit unui articol publicat de South China Morning Post. Proiectilul atinge viteze de aproape Mach 6 imediat după lansare, depășind cu mult performanțele obuzelor convenționale. Dacă dezvoltarea ajunge la maturitate, această tehnologie ar putea redefini tacticile de apărare navală, combinând eficiența unei rachete cu ritmul de tragere al unui tun.
Proiectilul, lansat de o echipă de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Nanjing, poate atinge:
Computer-simularile arată că aeronavele inamice au la dispoziție doar câteva secunde pentru reacție, detectând proiectilul abia la 3 kilometri distanță. Această fereastră de timp extrem de scurtă face aproape imposibilă evitarea loviturii, mai ales în cazul dronelor sau avioanelor rapide.
Spre deosebire de sistemele standard de rachete antiaeriene, aceste mini-rachete sunt:
Aceste caracteristici ar putea transforma aceste arme într-o alternativă viabilă la sistemele de apărare pe distanță scurtă și medie, reducând costurile per misiune și crescând rata de reacție în fața amenințărilor multiple sau rapide.
Armele hipersonice – definite ca proiectile care zboară de peste 5 ori mai repede decât sunetul – au devenit o prioritate strategică pentru China. Această mini-rachetă vine în completarea arsenalului deja cunoscut, din care fac parte sistemele DF-17 și YJ-21. Dezvoltarea sa indică o nouă direcție: miniaturizarea și multiplicarea sistemelor hipersonice, în paralel cu eficientizarea acestora pentru utilizare tactică și nu doar strategică.
Experții avertizează că această inovație poate estompa granițele dintre tunuri și rachete, redefinind conceptele tradiționale de apărare antiaeriană. Proiectul poate deveni un avantaj semnificativ pentru Marina Chineză, mai ales în zonele disputate din Marea Chinei de Sud.
Statele Unite lucrează, la rândul lor, la proiecte similare, cum ar fi Hypervelocity Projectile pentru tunuri de 155 mm sau sistemul Conventional Prompt Strike destinat distrugătoarelor clasa Zumwalt. Totuși, soluția chineză, aplicabilă pe calibru redus (80 mm), este distinctă prin obiectivul său: apărare antiaeriană de proximitate, nu lovituri la distanță mare.
Prin această abordare, China urmărește volum mare de foc cu cost redus, nu doar superioritate tehnologică, ci și capacitate de producție scalabilă – un avantaj major în cazul unei confruntări de durată.
Deși rămâne în stadiu de testare, mini-racheta hipersonică lansabilă din tunuri navale ar putea deveni una dintre cele mai revoluționare arme dezvoltate de China în ultimii ani. Combinația dintre viteză, precizie și cost redus creează premisele unei schimbări de paradigmă în apărarea navală, pe fondul unei competiții strategice tot mai intense între marile puteri tehnologice.
Recomandate
Zelenski cere accelerarea apărării antirachetă în Europa, invocând „revoluția dronelor” din Ucraina , într-un mesaj către aliații NATO despre cum experiența de pe front ar putea fi integrată în apărarea colectivă, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a vorbit marți, la Forumul Industriilor de Apărare NATO de la Ankara, susținând că Ucraina a ajuns să dețină unele dintre cele mai puternice capabilități militare din Europa și că războiul modern s-a schimbat fundamental, cu dronele și lupta „de la distanță” ca element central. În acest context, el a argumentat că includerea acestor capabilități în arhitectura NATO „i-ar face pe toți mai puternici”. „Dacă ucrainenii știu deja cum să lupte astfel, atunci are sens ca aceste capabilități să devină parte a apărării colective a alianței. Asta ne-ar face pe toți mai puternici.” De ce contează: apărarea antirachetă rămâne „cea mai mare nevoie” a Ucrainei Dincolo de componenta de drone, Zelenski a insistat că Ucraina are nevoie urgentă de rachete suplimentare pentru apărarea aeriană, în special împotriva rachetelor balistice, pe care le-a descris drept „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a cerut statelor europene să accelereze dezvoltarea și producția de sisteme antibalistice, nu doar să se bazeze pe stocurile existente. În același mesaj, Zelenski a invocat limitele capacității actuale de producție pentru sistemul Patriot , afirmând că „producția actuală nu este suficientă” pentru cererea în creștere și solicitând sprijin pentru obținerea de licențe care să permită producția de sisteme Patriot în Ucraina. Argumentul operațional: dronele schimbă regulile, iar Ucraina spune că are dovada din teren Zelenski a comparat transformarea actuală a războiului cu momente istorice precum apariția mitralierelor în Primul Război Mondial, războiul cu tancuri în al Doilea Război Mondial și inventarea rachetelor. El a susținut că Ucraina a devenit un lider global în războiul cu drone, atât ofensiv, cât și defensiv. Printre afirmațiile prezentate: Ucraina ar elimina aproximativ 30.000 de militari ruși pe lună, „în principal folosind drone”; pentru luna iunie, Zelenski a indicat „aproape 28.000” și a spus că există confirmare video pentru fiecare caz. Ucraina ar fi lovit inclusiv ținte la mare distanță, menționând un atac cu drone asupra unei rafinării de petrol din Siberia și afirmând că loviturile asupra rafinăriilor rusești au devenit „noua realitate”. În Marea Neagră, dronele navale dezvoltate intern ar fi evoluat din platforme de lovire a navelor de război în sisteme „multirol”, capabile să atace și ținte terestre și aeriene. Rata de interceptare a dronelor rusești Shahed ar fi depășit 90%, ceea ce ar însemna „mii” de drone de atac oprite săptămânal. Zelenski a adăugat că Ucraina va rămâne vecină cu Rusia „mult timp după război”, motiv pentru care experiența acumulată ar avea valoare strategică pe termen lung pentru NATO. Ce propune Kievul: proiecte industriale comune și o „coaliție antibalistică” Președintele ucrainean a promovat și „ Drone Deal Initiative ”, descrisă ca un cadru pentru producție comună de drone, schimb de tehnologie, cooperare în apărare aeriană și protecția infrastructurii critice. În paralel, a reluat apelul pentru un „scut antibalistic” european, cerând sisteme „accesibile” și produse în masă „cât mai repede posibil”, avertizând că problema „nu poate aștepta până în 2030 sau mai târziu”. În final, Zelenski a cerut „mai multă determinare și mai multe decizii” privind apărarea aeriană, astfel încât subiectul să devină unul dintre rezultatele-cheie ale summitului NATO de la Ankara, și a mulțumit liderilor care susțin viitoarea aderare a Ucrainei la alianță. [...]
Coreea de Sud vizează un parteneriat „2.0” cu NATO pentru producția de armament , mizând pe extinderea cooperării dincolo de schimburi comerciale către cercetare comună, producție și operarea sistemelor de arme, potrivit G4Media . Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și accelerarea accesului la tehnologii de vârf într-un context în care statele NATO caută să își consolideze industria de apărare. Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a spus că țara sa speră să își extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii avansate, și în producția de sisteme de armament, conform Reuters, citată de Agerpres. Ce ar însemna „industria de apărare 2.0” Lee a pledat pentru modernizarea cooperării actuale cu NATO la un „parteneriat în industria de apărare 2.0”, care ar include, pe lângă schimburi de arme: cercetare comună; producție comună; operarea sistemelor de arme. În logica prezentată de liderul de la Seul, combinația dintre „capacitatea stabilă de producție” și „tehnologiile verificate” ale Coreei de Sud, pe de o parte, și experiența NATO, pe de altă parte, ar putea crește „semnificativ” capabilitățile de apărare ale ambelor părți. Contextul declarațiilor și mesajul către aliați Declarațiile au fost făcute la Forumul industriei de apărare organizat în marja summitului NATO, desfășurat la Ankara, capitala Turciei. Președintele sud-coreean a susținut că țara sa este „un partener de încredere” pentru membrii NATO. Articolul nu oferă detalii despre proiecte concrete, calendare sau acorduri în negociere; rămâne, deocamdată, la nivelul unei intenții politice de extindere a cooperării către producție și dezvoltare tehnologică în domeniul apărării. [...]
România intră în coaliții NATO de achiziții pentru rachete NSM și JSM, mizând pe acces mai rapid la capabilități și pe mentenanță pe termen lung , potrivit News , care relatează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , la Ankara. Generalul Vlad spune că România are nevoie „imediată” de capacități moderne de lovire precisă, atât împotriva țintelor navale, cât și a celor terestre, dar și de parteneriate „solide” care să asigure dezvoltarea, achiziția și mentenanța acestor sisteme pe termen lung. În acest context, el invocă lecțiile războiului din Ucraina, unde tehnologia evoluează rapid, iar armatele trebuie să se adapteze în același ritm. Ce înseamnă pasul de la Ankara, în termeni operaționali În cadrul Summitului NATO de la Ankara, România a semnat documente de aderare la coalițiile de achiziții ale Alianței, inclusiv pentru: Naval Strike Missile (NSM) și Joint Strike Missile (JSM), alături de Statele Unite, Marea Britanie și Norvegia. Potrivit generalului, decizia răspunde „direct” provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Mesajul central: cooperarea în NATO ar trebui să aducă acces mai rapid la capabilități, lanțuri de aprovizionare mai reziliente și o capacitate mai bună de a acționa împreună cu aliații. De ce contează: de la investiții la livrări și mentenanță Generalul Vlad leagă explicit investițiile de necesitatea transformării rapide în „echipamente, muniții și capacități de producție”. În logica prezentată, parteneriatele nu sunt doar pentru cumpărare, ci și pentru susținerea pe termen lung a sistemelor (mentenanță), un punct critic pentru disponibilitatea operațională. „Pentru România, această nevoie este imediată.” Apărarea antidronă, testată în exercițiul EASTERN PHOENIX Pe lângă lovirea la distanță, șeful Armatei indică drept prioritate dezvoltarea unei apărări „stratificate” împotriva dronelor, bazată pe detectare, urmărire, bruiaj și neutralizare. El afirmă că o astfel de abordare a fost testată în exercițiul EASTERN PHOENIX, desfășurat în aprilie la Capu Midia, unde Armata României a integrat mai multe sisteme într-o arhitectură complexă de apărare antidronă, adaptată realităților din regiunea Mării Negre. În evaluarea sa, deciziile de la Ankara sunt un pas important, însă „valoarea” lor va fi dată de viteza cu care se transformă în capabilități reale și sustenabile, ajustate permanent la evoluția amenințărilor. [...]
Germania își mută o parte din lanțul de aprovizionare NATO pentru muniții cu rază lungă pe teritoriul propriu , după ce Rheinmetall și Lockheed Martin au semnat un memorandum pentru o societate mixtă care va produce și distribui rachete ATACMS în Europa, potrivit Economica . Acordul, semnat înaintea începerii summitului NATO din capitala Turciei, vizează „crearea primului centru european destinat producţiei, integrării şi distribuţiei de rachete ATACMS pentru forţele NATO şi ale aliaţilor europeni”, conform comunicatului Rheinmetall citat de publicație. Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a precizat că producția va fi stabilită la fabrica din Unterluss, în nord-vestul Germaniei. Pentru Lockheed Martin, proiectul are o miză strategică de durată. Dennis Goege, director executiv pentru Europa, a declarat că aducerea coproducției ATACMS în Germania este „un semnal puternic pentru industria europeană de apărare şi pentru rezilienţa pe termen lung a NATO”. Conform informațiilor din articol, aceasta va fi prima unitate de producție de rachete ATACMS în afara Statelor Unite. De ce contează: capacitate industrială europeană pentru un sistem folosit în războiul din Ucraina ATACMS sunt rachete cu rază de acțiune de 300 de kilometri, lansate de pe sisteme terestre HIMARS, și au fost folosite intens de Ucraina în războiul cu Rusia. Articolul amintește că administrația fostului președinte american Joe Biden a autorizat la sfârșitul anului 2024 furnizarea acestor rachete către Kiev, după o perioadă de ezitări. În paralel, Ucraina a cerut și rachete americane Tomahawk cu rază lungă, însă Washingtonul nu a dat curs solicitării. Din Europa, armata ucraineană a primit rachete franco-britanice Storm Shadow/SCALP, cu lansare aeriană, pentru care și-a adaptat ca platformă de lansare avioane Sukhoi SU-27. Context: presiunea pe Germania pentru Taurus rămâne, dar Berlinul a refuzat până acum Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat ca Germania să transfere rachete Taurus, cu o rază de acțiune de peste 500 de kilometri, însă solicitarea a fost respinsă până în prezent de Berlin. Fostul cancelar Olaf Scholz a justificat refuzul prin riscul unei implicări a militarilor germani, invocând faptul că programarea rachetelor Taurus pentru lovirea țintelor poate necesita participarea personalului german instruit, similar modului în care ar proceda militarii britanici și francezi în cazul Storm Shadow/SCALP. [...]
România intră ca membru fondator într-o nouă bancă multilaterală pentru finanțarea apărării și va găzdui un birou regional , potrivit Mediafax . Inițiativa, coordonată de Canada, a fost anunțată de președintele Nicușor Dan în prima zi a summitului NATO de la Ankara . Noua instituție – Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență – este gândită ca un instrument financiar multilateral care să sprijine statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității. Conform declarațiilor președintelui, mecanismul ar urma să funcționeze prin extinderea accesului la capital și reducerea costurilor de finanțare, inclusiv cu sprijin pentru dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Ce înseamnă pentru România: statut de fondator și prezență regională Șeful statului a precizat că România va avea statut de membru fondator și va găzdui unul dintre birourile regionale ale băncii, ceea ce indică o implicare instituțională directă în arhitectura de implementare a proiectului, nu doar o aderare formală. Cine semnează și care este logica financiară a proiectului În textul integral al declarației, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei își anunță intenția comună de a înființa banca (DSRB). Documentul invocă nevoia de a mobiliza capital public și privat „la scară largă” pentru priorități de apărare, securitate și reziliență, pe fondul creșterii investițiilor și accelerării producției de capabilități critice. Declarația menționează că negocierea la Montréal a actului constitutiv oferă baza pentru avansarea demersului și că banca este „concepută pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacității industriale” în țările membre. Totodată, semnatarii susțin că instrumentul ar urma să completeze, nu să dubleze, alte mecanisme naționale și multilaterale existente. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, demersul se află la nivel de intenție comună și cadru de lucru, pe baza actului constitutiv negociat. Nu sunt prezentate detalii despre calendarul operațional, capitalizare sau criterii concrete de finanțare. [...]
Polonia, SUA și trei aliați europeni au decis să creeze în Europa un centru de mentenanță și creștere a producției pentru interceptoarele PAC-3 Patriot , într-o mișcare menită să reducă blocajele logistice și să răspundă presiunii tot mai mari asupra stocurilor de apărare aeriană de pe continent, potrivit Mediafax . Acordul a fost anunțat în marja summitului NATO de la Ankara . Ministrul apărării din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz , a spus că înțelegerea a fost semnată cu Statele Unite, Germania, Olanda și Suedia. Ce se schimbă operațional: mentenanță și producție mai rapide în Europa Noul centru european de mentenanță PAC-3 Patriot este prezentat ca o infrastructură strategică ce ar urma să accelereze semnificativ procesele de producție și mentenanță pentru interceptoarele folosite de sistemele Patriot din Europa, notează TVPWorld, citat de Mediafax. Interceptoarele PAC-3 (rachete de interceptare pentru apărare antirachetă) sunt descrise drept unele dintre cele mai avansate din arsenalul occidental, capabile să neutralizeze rachete balistice și amenințări aeriene avansate. Unde ar putea fi amplasat centrul Locația exactă nu a fost stabilită. Totuși, Varșovia a indicat anterior că Polonia este una dintre țările „serios luate în calcul” pentru a găzdui facilitatea, pe fondul investițiilor mari în apărarea aeriană națională. De ce contează: cerere în creștere și presiune pe stocuri Contextul deciziei este creșterea cererii pentru aceste sisteme și presiunea asupra stocurilor occidentale, inclusiv pe fondul conflictelor recente din Orientul Mijlociu, unde tensiunile cu Iran au amplificat nevoia de interceptoare. În paralel, Ucraina a cerut în mod repetat livrări suplimentare, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și hipersonice. Tensiuni interne în Polonia după transferuri către Ucraina Mediafax mai arată că decizia Varșoviei de a transfera o parte dintre interceptoarele PAC-3 către Ucraina a generat controverse politice interne. Opoziția de dreapta a acuzat guvernul că ar fi redus securitatea națională, acuzații respinse de ministrul apărării, care a susținut că transferul a fost făcut la solicitarea partenerilor NATO și nu a afectat capacitatea defensivă a Poloniei. [...]
