Știri
Știri din categoria Externe
Banca Centrală a Iranului a pus în circulație cea mai mare bancnotă emisă vreodată, în valoare de 5 milioane de riali, echivalentul a doar 3,10 dolari la cursul de schimb actual, informează Iran International, într-un context economic grav, marcat de hiperinflatie, prăbușirea monedei naționale și întreruperi severe ale internetului.
Noua bancnotă, tip „Iran-cheque”, nu semnalează, potrivit autorităților, o majorare a masei monetare, ci are scopul declarat de a facilita tranzacțiile zilnice și de a înlocui denominări mai mici, devenite aproape inutile în economia reală. În prezent, un dolar american se schimbă pe piața liberă iraniană pentru aproximativ 1.620.000 de riali – dublu față de cursul de dinaintea războiului de 12 zile cu Israelul din iunie 2025.
Această degradare masivă reflectă nu doar efectele inflației, ci și colapsul sistemic al economiei iraniene. Prăbușirea rialului a condus la o polarizare economică tot mai profundă: în timp ce gospodăriile cu venituri fixe își văd puterea de cumpărare evaporată, marile afaceri și investitorii cu acces la active în valută sau aur se protejează relativ ușor.
Cauzele acestei instabilități monetare sunt multiple:
Autoritățile încearcă să stăpânească panica prin tactici precum „terapia prin știri” – mesaje liniștitoare fără acoperire în politici coerente – și prin injecții masive de valută în piață, care pe termen lung agravează instabilitatea și corupția.
În paralel, Iranul trece prin cea mai gravă criză de conectivitate din istoria sa, începând cu 8 ianuarie 2026. Întreruperea aproape totală a accesului la internet a paralizat economia digitală, care generează zilnic aproximativ 42 de milioane de dolari (30 trilioane de riali), în special prin afacerile mici de pe Instagram, WhatsApp sau Telegram.
Conform estimărilor, peste 500.000 de magazine active pe Instagram au fost afectate, punând în pericol circa un milion de locuri de muncă. Pierderile zilnice estimate pentru întreaga economie depășesc 50 trilioane de riali. Pentru multe afaceri mici – în special conduse de femei sau desfășurate la domiciliu – lipsa conexiunii la internet a însemnat falimentul.
Deși oficialii au promis ajutoare sub formă de credite, mulți antreprenori le resping categoric: „Ne-ați distrus casa și acum ne oferiți împrumuturi?”, a declarat un director de companie pentru publicația Digiato.
Într-o declarație recentă, ministrul comunicațiilor Sattar Hashemi a admis că „a pretinde că nu avem nevoie de internetul global este o glumă amară”, recunoscând indirect eșecul politicii de izolare digitală.
În același timp, centrele de date și afacerile online funcționează în regim incert, sub un sistem de „internet pe liste albe” – acces controlat în funcție de cine ești și ce funcție ai. Situația sugerează o transformare structurală profundă, cu riscul permanentizării cenzurii digitale.
Inflația a atins 60% în ianuarie, iar criza alimentară este tot mai prezentă. Populația își transformă salariile în bunuri esențiale, iar cei cu economii apelează masiv la aur. În acest climat, autoritățile par incapabile să controleze dinamica distructivă a economiei.
În lipsa unor reforme autentice, rialul este în pragul dispariției ca monedă funcțională, iar Iranul riscă o dolarizare de facto a economiei.
În tot acest timp, milioane de cetățeni, în special cei vulnerabili, plătesc costul instabilității cu viețile lor economice, în timp ce statul rămâne mut sau represiv în fața realității.
Recomandate
Iranul nu s-a retras din negocieri cu SUA, dar le-a suspendat , în timp ce Washingtonul și Teheranul au transmis răspunsuri la o propunere de reluare a discuțiilor venită din partea Qatarului și Pakistanului, potrivit The Jerusalem Post . Informația sugerează o fereastră de reluare a dialogului, pe fondul unei pauze în loviturile americane din ultimele două nopți, după aproape două săptămâni de operațiuni militare susținute. Potrivit publicației, posturile saudite Al Arabiya și Al Hadath au relatat că ambele părți au înaintat răspunsuri la propunerea mediatorilor. Ulterior, o sursă citată de aceleași canale a spus că Iranul „nu s-a retras” din negocieri, însă le-a „suspendat”, deși ar fi pregătit să continue dialogul „în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran”. În același context, sursa a mai afirmat că Iranul le-a transmis oficialilor pakistanezi că respinge crearea unui „nou coridor” în Strâmtoarea Hormuz — un punct cheie pentru tranzitul maritim de petrol și gaze — fără ca articolul să detalieze ce ar presupune concret această inițiativă. Pauză în loviturile SUA și semnale de la Casa Albă Materialul notează că evoluțiile vin după a doua noapte consecutivă fără lovituri americane asupra Iranului, după o perioadă de aproape două săptămâni de operațiuni. În paralel, Axios a relatat că, timp de 13 zile, președintele SUA Donald Trump ar fi aprobat zilnic planuri de lovituri prezentate de oficiali militari, atacurile fiind executate de regulă la câteva ore după aprobare. Axios mai susține că Trump a primit vineri un nou plan de lovituri, dar a ales să nu îl autorizeze și ar fi cerut armatei să nu lanseze atacuri noi, potrivit a două surse familiarizate cu decizia. Ce urmează Trump a declarat ulterior, la Casa Albă, că o strategie „mai inteligentă” ar fi obținerea unui acord cu Iranul, deși a spus că opțiunea de a continua sau escalada atacurile rămâne pe masă. „Vorbim cu [iranienii] chiar acum. Cred că devin din ce în ce mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem gata de acțiune, dar vorbim cu ei.” Din informațiile disponibile în articol nu reiese un calendar al reluării negocierilor și nici conținutul răspunsurilor transmise de cele două părți, însă combinația dintre medierea Qatar–Pakistan și pauza operațională a SUA indică o posibilă reactivare a canalelor diplomatice pe termen scurt. [...]
Lovirea de către Ucraina a unui vas iranian cu „componente pentru drone și rachete” ridică miza pe ruta Caspică a livrărilor militare către Iran , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile ambasadorului Ucrainei în Israel, Yevgen Korniychuk, într-un interviu pentru N12. Incidentul a avut loc sâmbătă, în Marea Caspică . Korniychuk a spus că nava lovită transporta componente pentru drone și rachete „în drum spre Iran”. Teheranul a susținut, în schimb, că vasul avea la bord bunuri civile și a acuzat Ucraina că încearcă să extindă războiul Rusia–Ucraina. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul într-o postare pe X (fostul Twitter), afirmând că Ucraina a efectuat „lovituri cu rază lungă în Marea Caspică”, inclusiv asupra unor nave folosite pentru transporturi de „marfă militară” care implică Iranul. De ce contează: Ucraina tratează transporturile către Iran ca ținte militare Ambasadorul a indicat că nu este prima dată când Ucraina lovește astfel de ținte și că se așteaptă ca asemenea acțiuni să se repete, pe motiv că Kievul consideră aceste transporturi drept ținte militare legitime. În aceeași intervenție, Korniychuk a afirmat că Israelul și Ucraina „luptă împotriva aceluiași inamic”, descriind situația ca părți diferite ale „aceluiași ax al răului”. Context: declarațiile lui Trump despre Rusia și livrările către Iran Materialul notează și o declarație recentă a președintelui american Donald Trump , publicată vineri pe Truth Social, potrivit căreia Vladimir Putin l-ar fi asigurat că Rusia nu vinde arme Iranului. Trump a adăugat că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, „ar fi foarte rău pentru ei” și „cu siguranță nu în interesul lor”. Informațiile despre încărcătura navei se bazează pe declarațiile ambasadorului ucrainean; articolul nu indică o confirmare independentă a conținutului transportului. [...]
Teheranul a convocat principalul diplomat ucrainean și cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU , după un atac ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, potrivit Al Jazeera . Iranul avertizează că incidentul ar putea escalada războiul. Autoritățile iraniene au condamnat atacul și au anunțat că au chemat la Teheran cel mai înalt diplomat al Ucrainei, într-un gest care ridică miza diplomatică a episodului. În același timp, Iranul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze. Teheranul susține că un marinar a fost ucis în incident. Materialul este prezentat ca un reportaj din Teheran realizat de corespondentul Al Jazeera Tohid Asadi. De ce contează Prin solicitarea unei reacții a Consiliului de Securitate și prin avertismentul privind escaladarea, Iranul încearcă să internaționalizeze incidentul și să crească presiunea politică asupra Kievului. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă există o reacție oficială a Ucrainei sau detalii suplimentare despre circumstanțele atacului. [...]
Suspendarea atacurilor SUA asupra Iranului introduce o pauză de risc pentru piețele energetice , în condițiile în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a cerut vineri armatei americane să nu mai lanseze noi atacuri în Iran, întrerupând o serie de aproape două săptămâni de bombardamente zilnice. Decizia vine după ce, timp de 13 zile, Trump ar fi aprobat zilnic planuri de atac prezentate de armată, iar loviturile erau executate la câteva ore. Vineri, președintele a primit un plan similar, dar nu și-a dat acordul. Nu este clar dacă ordinul a fost punctual sau dacă pauza va continua. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz și riscul de escaladare În același context, ordinul de suspendare a fost dat la câteva ore după sosirea la Teheran a unei delegații din Oman , pentru discuții privind un nou aranjament care să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Două surse regionale familiarizate cu negocierile au spus că discuțiile au înregistrat progrese și că Omanul și Iranul ar putea ajunge la un acord în cursul weekendului, urmând ca Trump să decidă dacă îl acceptă. Pentru mediul economic, o eventuală detensionare în jurul Ormuz reduce riscul de șocuri pe lanțul de aprovizionare cu energie, în timp ce o reluare rapidă a atacurilor ar putea readuce presiunea de escaladare. Ce a transmis Trump public despre opțiuni și diplomație La Casa Albă, Trump a spus că are opțiunea de a continua atacurile sau de a le intensifica, inclusiv prin „distrugerea a tot ce au (iranienii)”, dar a susținut că „strategia mai inteligentă” este încheierea unui acord cu Iranul. „Discutăm chiar acum cu iranienii. Cred că devin tot mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem pregătiți și gata să acționăm, dar discutăm cu ei.” Mai târziu, într-un discurs la dineul Asociației Corespondenților de la Casa Albă, Trump a afirmat că nu crede că Iranul este pregătit „în acest moment” să încheie un acord, „dar sunt dispus să ascult”. Implicații operaționale: armata SUA poate relua rapid loviturile Conform informațiilor citate, armata SUA continuă să elaboreze planuri pentru o posibilă revenire la operațiuni de luptă de amploare, însă Trump nu a dat ordine în acest sens. În același timp, dacă va decide reluarea atacurilor, forțele americane pot fi mobilizate într-un timp relativ scurt. Israelul, în alertă: așteptări de noi lovituri și risc de represalii Cabinetul de securitate israelian și armata israeliană se așteptau vineri la o nouă rundă de atacuri americane și s-au pregătit inclusiv pentru o ofensivă de amploare a SUA, care ar fi putut declanșa un atac iranian de represalii asupra Israelului, potrivit unor oficiali israelieni. Vineri seară, partea israeliană a fost informată că Trump nu aprobase noi atacuri. În lipsa unei decizii ferme privind continuarea pauzei, următorul reper rămâne rezultatul discuțiilor mediate de Oman și opțiunea Casei Albe de a accepta sau nu un eventual acord legat de Ormuz. [...]
Vizita lui Netanyahu la Washington readuce pe agenda SUA–Israel dosarul Iranului și extinderea Acordurilor Abraham , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, potrivit Mediafax . Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua luni o vizită oficială în capitala SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, iar întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru marți, conform anunțului făcut vineri de Biroul premierului israelian. Vizita este prima deplasare oficială a lui Netanyahu la Washington de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, iar situația de securitate din regiune este indicată drept una dintre temele centrale ale discuțiilor. Dosarele de pe masă: Iran și Acordurile Abraham Întâlnirea are loc pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran. Pe agenda discuțiilor sunt menționate: situația de securitate din Orientul Mijlociu și relațiile SUA–Israel; extinderea Acordurilor Abraham, inițiativa lansată în primul mandat al lui Trump, prin care mai multe state arabe au normalizat relațiile cu Israelul. În acest context, presa internațională estimează că un obiectiv major rămâne aderarea Arabiei Saudite la aceste acorduri. Totodată, Trump a declarat recent că un acord americano-saudit privind dezvoltarea unui program nuclear civil ar fi posibil doar dacă Riadul recunoaște oficial statul Israel. Vizită cu acces limitat pentru presă și program modificat Deplasarea se va desfășura „în condiții maxime de discreție”, cu acces limitat pentru presă. Autoritățile israeliene au precizat că jurnaliștii israelieni nu vor avea acces la bordul aeronavei oficiale „Aripa Sionului” (Wing of Zion), iar cei care vor să relateze despre vizită trebuie să se deplaseze pe cont propriu și să se înregistreze în prealabil la Biroul premierului, fără garanția accesului la evenimentele oficiale. Vizita fusese programată inițial pentru săptămâna precedentă, dar a fost amânată după reprogramarea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Potrivit Biroului premierului israelian, citat de Reuters, Netanyahu va participa și la funeraliile acestuia, descris în comunicatul oficial drept „un prieten al Israelului”. Ultima vizită a lui Netanyahu la Washington a avut loc în februarie. Potrivit Axios, întâlnirea de săptămâna viitoare ar urma să fie a șaptea între Netanyahu și Trump în Biroul Oval de la revenirea liderului republican la Casa Albă, mai multe decât în cazul oricărui alt lider străin. [...]
Marea Britanie își menține angajamentele financiare și militare față de Ucraina , iar noul premier Andy Burnham a transmis că va „onora fiecare angajament” asumat până acum, inclusiv prin transferul de proprietate intelectuală pentru un sistem de război electronic, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine într-un moment în care Kievul avertizează că rămâne fără muniții defensive, iar negocierile de încetare a focului conduse de SUA încetinesc. Întâlnirea de luni cu Volodîmîr Zelenski a fost primul contact bilateral al lui Burnham cu un lider străin de la preluarea mandatului. Premierul britanic a spus că nu este „un accident” faptul că Zelenski este primul lider primit la Londra, pentru a transmite „un mesaj foarte limpede” de susținere totală. Ce înseamnă „sprijinul” în termeni concreți Downing Street a indicat că sprijinul total al Regatului Unit pentru Ucraina a ajuns la 25 de miliarde de lire sterline (33 de miliarde de dolari, aprox. 151 miliarde lei) din 2022, inclusiv 16 miliarde de lire (21 de miliarde de dolari, aprox. 96 miliarde lei) în asistență militară directă. În plus, biroul lui Burnham a anunțat că Marea Britanie va oferi Ucrainei proprietatea intelectuală pentru noul sistem „Stone Cloak”, descris ca fiind capabil să bruieze apărarea antiaeriană rusă, astfel încât dronele să nu fie detectate. Cei doi lideri au vizitat și o bază navală din Portsmouth, unde au discutat cu personal militar implicat în instruirea militarilor ucraineni. Guvernul britanic a precizat că aceștia participă la un exercițiu care vizează creșterea capacităților de luptă și măsuri de contracarare a minelor în Marea Neagră. Presiunea de pe front și miza pentru Londra Zelenski a declarat pentru Sky News că își dorește un acord puternic privind dronele, pentru a crește producția și schimbul de tehnologie, și a admis că Ucraina nu are suficiente rachete pentru a se apăra de rachetele balistice rusești foarte rapide. Potrivit lui, Rusia își poate crește producția de rachete balistice, ceea ce face urgentă întărirea apărării antiaeriene. Burnham a anunțat că intenționează să viziteze Ucraina „în curând”, în timp ce Zelenski se îndreaptă spre Washington, DC, pentru discuții cu președintele american Donald Trump despre eforturile de a opri războiul declanșat de Rusia. Contextul negocierilor și semnalele din SUA și Rusia Publicația notează că negocierile pentru o încetare a focului conduse de SUA au încetinit, iar atenția Washingtonului a fost deturnată de războiul din Iran. Relația Trump–Zelenski a fost tensionată în trecut, dar s-a încălzit în ultimele luni; Trump i-ar fi spus lui Zelenski, la un summit NATO din această lună, că Ucraina are permisiunea să construiască sisteme Patriot proiectate în SUA, capabile să doboare rachete balistice. Pe partea rusă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a spus că Moscova este deschisă să ia în considerare idei și propuneri noi privind procesul de pace. Kremlinul a declarat luni că nu a văzut informații specifice despre noi propuneri, după ce o sursă ucraineană a spus anterior agenției Reuters că oficiali americani și ucraineni discutaseră o propunere de încetare a focului în aer, pentru a o prezenta părții ruse într-o nouă rundă de discuții. [...]
