Știri
Știri din categoria Externe
SUA vor transfera o primă tranșă din sumele restante către ONU în următoarele săptămâni, a declarat ambasadorul american la Națiunile Unite, Mike Waltz. Anunțul vine într-un moment critic, după ce secretarul general António Guterres a avertizat asupra unui „colaps financiar iminent”, cauzat în mare parte de restanțele financiare ale Statelor Unite – cel mai mare contribuabil al organizației.
Conform datelor furnizate de Global Banking & Finance, Statele Unite datorează:
Mai mult de 95% din datoriile restante la bugetul regulat provin de la SUA, iar neplata acestora a contribuit direct la lichiditatea precară a ONU. Organizația riscă să rămână fără rezerve de numerar până în luna iulie 2026, conform avertismentului transmis de Guterres statelor membre pe 28 ianuarie.
Waltz a legat plata de reformele în curs din cadrul inițiativei UN80, lansate de Guterres în martie 2025, care vizează reducerea birocrației, eficientizarea operațiunilor și reducerea cheltuielilor administrative. Bugetul ONU pentru 2026 a fost deja redus cu 7%, ajungând la 3,45 miliarde dolari.
Plata americană este posibilă datorită unui pachet bugetar bipartizan semnat de președintele Donald Trump pe 3 februarie, care include 3,1 miliarde dolari pentru contribuțiile SUA la ONU și alte organizații internaționale. Better World Campaign a salutat această decizie, numind-o „o victorie atât pentru SUA, cât și pentru ONU”.
Ambasadorul Waltz a precizat că tranșa inițială va reprezenta un „avans semnificativ” și că nu s-a decis încă suma totală. Aceasta va acoperi parțial arieratele din 2025 (827 milioane dolari), dar și o parte din datoriile pentru 2026 (767 milioane dolari). Deocamdată, nu s-a specificat clar dacă banii vor fi direcționați în mod egal către bugetul regulat și cel pentru menținerea păcii.
„Plata va merge în general către restanțe, dar reflectă și recunoașterea progreselor în reformele instituționale”, a adăugat Waltz.
Criza financiară a ONU nu este doar o chestiune contabilă. Fondurile întârziate afectează capacitatea agențiilor ONU de a interveni eficient în situații de criză, precum conflictele din Sudan sau lipsa de fonduri pentru Organizația Mondială a Sănătății. Totodată, problemele de cash-flow pot pune în pericol desfășurarea misiunilor de menținere a păcii și a programelor umanitare.
Statele Unite au fost criticate în ultimii ani pentru tăierile bugetare aplicate contribuțiilor voluntare, mai ales în domeniul drepturilor omului și al sănătății. În 2025, spre exemplu, contribuția americană la Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a fost sistată complet.
Plata anunțată de SUA reprezintă un semnal pozitiv într-o perioadă delicată pentru sistemul internațional multilateral. Rămâne de văzut dacă această tranșă va deschide calea pentru o rambursare completă sau dacă ONU va fi nevoită să opereze în continuare sub presiunea austerității. Deocamdată, este clar că viitorul financiar al organizației depinde, în mare parte, de regularitatea și consistența cu care Washingtonul își va onora obligațiile.
Recomandate
Donald Trump susține că SUA pot „deschide” Strâmtoarea Ormuz potrivit AGERPRES , într-un moment în care administrația de la Washington se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a găsi rapid o ieșire din războiul din Iran, care afectează regiunea și piețele financiare. Declarația a fost făcută vineri, 3 aprilie, printr-un mesaj publicat de Trump pe rețeaua sa, Truth Social. Președintele american a legat redeschiderea rutei maritime de accesul la petrol și de un posibil câștig economic. „Cu puțin mai mult timp, putem să deschidem cu ușurință strâmtoarea Ormuz, să luăm petrolul și să facem avere. Ar fi o «mană» pentru lumea întreagă.” În relatarea preluată de AGERPRES, agenția France Presse observă că mesajul nu explică în ce mod ar putea SUA să pună capăt controlului exercitat de Iran asupra acestei căi navigabile strategice și nici la ce petrol se referă Trump. Contextul este războiul declanșat în urmă cu aproape cinci săptămâni, după un atac aerian americano-israelian, conflict care „continuă să provoace haos în regiune” și să perturbe piețele financiare, amplificând presiunea politică asupra lui Trump pentru o soluționare rapidă. Iranul a „închis practic” Strâmtoarea Ormuz ca reacție la loviturile americano-israeliene începute la finalul lunii februarie. Miza este majoră: prin strâmtoare tranzitează aproximativ o cincime din consumul total mondial de petrol, iar redeschiderea a devenit o prioritate pentru guverne, pe fondul creșterii prețurilor la energie. AGERPRES mai notează că, în discursul de miercuri seară către națiune, Trump și-a repetat amenințările privind lovirea centralelor electrice iraniene, fără să ofere un calendar pentru încetarea ostilităților. Potrivit aceleiași surse, Iranul a transmis că va riposta, iar tensiunile au fost urmate de noi scăderi ale cotațiilor bursiere. [...]
Keir Starmer a fost avertizat că relația cu Donald Trump se poate deteriora iremediabil , după ce președintele american l-a ironizat public pentru faptul că își consultă echipa înaintea deciziilor militare, potrivit HotNews.ro , care citează The Guardian via News.ro. Momentul a avut loc în timpul unui discurs susținut la un prânz privat de Paște la Casa Albă, unde Trump a imitat batjocoritor o „voce slabă” atribuită premierului britanic și a afirmat că Marea Britanie „nu este cel mai bun” aliat al SUA. Episodul este prezentat ca un nou punct minim în relațiile dintre Londra și Washington. Conform relatării, atacul vine după ce Starmer ar fi refuzat să permită SUA folosirea bazelor militare britanice pentru loviturile inițiale asupra Iranului. Trump a susținut că Marea Britanie „ar trebui să fie cel mai bun” aliat al SUA, dar „nu a fost” în timpul războiului cu Iranul, acuzându-l pe Starmer că tergiversează trimiterea portavioanelor. „Am întrebat Marea Britanie, care ar trebui să fie cei mai buni. De fapt, regele vine aici peste două săptămâni, e un tip de treabă, regele Charles. Dar ar trebui să fie cei mai buni, dar nu au fost. Am spus: «Aveți două portavioane vechi și defecte, credeți că le puteți trimite?» «Ooh, trebuie să-mi întreb echipa.» Am spus: «Ești prim-ministru, nu trebuie.» «Nu, nu, trebuie să-mi întreb echipa. Echipa mea trebuie să se întâlnească, ne întâlnim săptămâna viitoare.» Dar războiul deja începuse. Săptămâna viitoare războiul va fi terminat… în trei zile”, a spus Trump. Surse din Downing Street au respins însă această versiune, afirmând că Trump nu ar fi cerut niciodată navele respective și că Marea Britanie nu le-a oferit. În plus, în critici anterioare, de acum două săptămâni, Trump ar fi vorbit despre nave de deminare, nu despre portavioane. În urma noului atac, figuri diplomatice și politice citate în material spun că Starmer a procedat corect ignorând criticile, dar avertizează că relația este „grav afectată” și că premierul ar trebui să își intensifice eforturile de construire a relațiilor internaționale în alte direcții, inclusiv cu Canada, Australia și Europa continentală. Pe plan intern, Robert Jenrick a apreciat că relația dintre cei doi lideri este „grav afectată, probabil iremediabil”, adăugând că „premierul trebuie să fie respectat pe scena internațională”. Comentariile lui Trump au fost publicate ulterior pe rețele sociale, apoi șterse, dar redistribuite de jurnaliști, mai notează articolul. În același context, Trump l-a ironizat și pe președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că „își revine după o lovitură la maxilar” și că soția sa „îl tratează foarte rău”. [...]
Marmelada ar putea fi redenumită „marmeladă de citrice” în Marea Britanie dacă Londra va pune în aplicare un nou acord alimentar cu Uniunea Europeană, potrivit Digi24 , care citează BBC. Miza este una de reglementare și comerț: guvernul britanic vrea să reducă birocrația pentru exportatori prin readoptarea unor reguli UE, iar efectul imediat ar fi schimbarea etichetei la raft pentru un produs asociat puternic cu tradiția britanică. Conform textului, schimbarea ar interveni dacă acordul va intra în vigoare, în contextul în care Bruxelles-ul își modifică regulile de etichetare și extinde, pentru prima dată la nivel european, definiția legală a marmeladei. În paralel, normele internaționale cer ca produsele pe bază de citrice să fie diferențiate ca o categorie separată, ceea ce ar impune denumirea legală „marmeladă de citrice”. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat vineri că marmelada britanică „nu se schimbă” și va rămâne același produs disponibil în magazine, adăugând că acordul cu UE va sprijini întreprinderile prin eliminarea birocrației costisitoare. În prezent, regulile europene vechi, preluate în legislația britanică înainte de Brexit, permit ca doar conservele din citrice să fie vândute ca „marmeladă”, în timp ce alte conserve din fructe intră la „jam” (gem) sau termeni echivalenți. Articolul amintește că această delimitare a fost influențată de demersuri de lobby britanice din anii 1970, pentru un statut comercial distinct al marmeladei din portocale amare de Sevilla, dar a generat de-a lungul timpului fricțiuni și confuzii în state unde termeni similari sunt folosiți uzual pentru conserve din alte fructe (de exemplu, în Spania și Italia). Între timp, UE și-a actualizat regulile după ieșirea Regatului Unit, permițând ca paste din fructe care nu sunt citrice să poată fi comercializate drept „marmeladă” începând din iunie, în interiorul Uniunii. Pentru Marea Britanie, aplicarea noilor reguli depinde de un acord alimentar mai amplu: guvernul de la Londra a inclus decretul privind marmelada între cele 76 de acte UE actualizate în domeniul alimentar care ar urma să se aplice în Anglia, Țara Galilor și Scoția, însă calendarul nu este confirmat și rămâne incert dacă schimbările ar intra în vigoare înainte sau după jumătatea anului 2027. De asemenea, nu este stabilit dacă autoritățile vor permite în supermarketurile britanice denumiri de tipul „marmeladă de căpșuni”. [...]
Utilizarea roboților tereștri fără pilot a crescut accelerat pe frontul din Ucraina , iar linia de contact este tot mai mult dominată de sisteme ieftine, de unică folosință, în detrimentul tancurilor, potrivit Digi24 , care citează un material The Guardian. În articol se arată că vehiculele terestre fără pilot (UGV) au început să fie folosite într-o varietate de configurații – pe șenile sau pe roți, pentru transport de mine antitanc ori pentru misiuni logistice – iar din primăvara lui 2024 utilizarea lor ar fi crescut „exponențial”. Un locotenent ucrainean, Pavlov, susține că războiul a intrat într-o etapă în care armatele vor fi împinse să se „robotizeze”, pe fondul presiunii exercitate de dronele aeriene asupra mișcărilor la sol. Conform relatării, roboții tereștri ar acoperi în prezent 90% din logistica armatei ucrainene, în condițiile în care deplasarea clasică este îngreunată de dronele inamice cu vedere la prima persoană (FPV, adică drone controlate de la distanță printr-o cameră care transmite imagine în timp real). În ianuarie, armata ucraineană ar fi derulat un număr record de 7.000 de operațiuni cu astfel de vehicule. Pe lângă transportul de alimente, muniție și materiale pentru adăposturi, UGV-urile sunt folosite și pentru evacuarea răniților (până la trei persoane, potrivit textului), dar și în roluri de luptă, fiind echipate cu mitraliere sau lansatoare de grenade controlate de la distanță. Un operator de drone din Brigada 25 Aeropurtată, citat în articol, descrie schimbarea de pe front astfel: „Nu este ca în Razboiul Stelelor, unde sunt o mulțime de lasere. Linia frontului seamănă mai mult cu Terminator. Un robot terestru ajunge la poziția ta și nu poți face nimic în privința asta”. Materialul mai notează că UGV-urile pot îndeplini și sarcini de geniu militar (minare și deminare, instalare de sârmă ghimpată, remorcare și recuperare de vehicule avariate). Pavlov afirmă că unitatea sa pierde aproximativ trei roboți pe zi în urma atacurilor aeriene rusești, ceea ce ar echivala cu o rată de uzură de 25%, dar susține că pierderile sunt acceptate în schimbul reducerii riscurilor pentru infanterie. În paralel, Rusia ar folosi pe scară largă sisteme similare și ar fi dezvoltat un vehicul electric numit „Courier”, capabil să transporte 250 kg și să desfășoare operațiuni de război electronic, în timp ce partea ucraineană susține că are, deocamdată, un avantaj tehnologic și urmărește extinderea producției. [...]
Armata israeliană a lovit în zori sudul Beirutului , susținând că a vizat infrastructura Hezbollah, potrivit AGERPRES , care citează AFP și DPA. Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au transmis pe Telegram că au început „lovirea infrastructurii Hezbollah din Beirut”, fără a oferi în acest material detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau eventuale victime. În paralel, acțiunile armatei israeliene ar fi vizat și mai multe poduri peste râul Litani, cu obiectivul de a tăia legăturile unei părți din sudul Libanului cu restul țării, potrivit unor experți militari citați de AGERPRES. Într-un atac anterior, „avioane militare israeliene au vizat vineri podul ce leagă localitățile Sohmor și Mashghara, antrenând distrugerea sa”, a indicat Agenția națională de informații ANI, conform relatării. AGERPRES mai notează că, până acum, forțele israeliene au distrus cinci poduri peste Litani, râu aflat la circa 30 de kilometri nord de frontiera Israel–Liban, într-o zonă unde Israelul ar urmări să creeze o „zonă de securitate”. „Echipele de căutare și salvare se îndreaptă spre centrul Israelului, de unde s-au primit apeluri privind impactul unor rachete”, au menționat IDF. Pe un alt palier, ONU a anunțat că trei militari indonezieni din cadrul forței UNIFIL au fost răniți vineri într-o explozie produsă în interiorul unei instalații a Națiunilor Unite, în apropiere de El Adeisse, în sudul Libanului; doi dintre ei sunt grav răniți. Incidentul a avut loc la câteva zile după ce alți trei militari indonezieni UNIFIL au murit pe 29 și 30 martie, pe fondul confruntărilor dintre armata israeliană și Hezbollah, menționează AGERPRES. [...]
Germania a introdus o obligație de aprobare militară pentru absențe de peste trei luni , potrivit Mediafax , care relatează despre o modificare a legislației recrutării intrată în vigoare la începutul lui 2026. Măsura vizează bărbații germani cu vârste între 18 și 46 de ani și a început să genereze reacții și proteste după ce a fost observată mai larg în spațiul public. Conform articolului, bărbații din intervalul de vârstă menționat trebuie să obțină aprobarea autorităților militare dacă intenționează să părăsească Germania pentru mai mult de trei luni, informație atribuită de Mediafax postului DW . Subiectul a fost adus în atenția publicului și de publicația germană Frankfurter Rundschau , pe fondul dezbaterilor din Germania privind o posibilă reintroducere a serviciului militar obligatoriu. Procedural, regula presupune solicitarea unui permis de la centrul de carieră al Bundeswehr înainte de plecarea din țară pentru o perioadă mai lungă de trei luni. Bundeswehr este denumirea forțelor armate ale Germaniei, aflate sub control civil și coordonate de Ministerul Apărării. Măsura se aplică indiferent de motivul deplasării, inclusiv studii, muncă sau călătorii personale. Legea prevede, totodată, o obligație pentru autorități de a aproba cererile, însă introducerea procedurii a alimentat discuții despre libertatea de mișcare și despre posibile efecte în situații de criză. Un purtător de cuvânt al Bundeswehr a explicat că scopul principal este ținerea evidenței: în cazul izbucnirii unui conflict, armata trebuie să știe câți cetățeni apți de serviciu militar se află în afara țării pe termen lung. Ministerul Apărării a recunoscut impactul „profund” al modificărilor și a anunțat că lucrează la reguli care să introducă excepții, în timp ce sancțiunile pentru plecarea fără aprobare nu sunt, deocamdată, precizate. [...]
