Știri
Știri din categoria Externe
SUA vor transfera o primă tranșă din sumele restante către ONU în următoarele săptămâni, a declarat ambasadorul american la Națiunile Unite, Mike Waltz. Anunțul vine într-un moment critic, după ce secretarul general António Guterres a avertizat asupra unui „colaps financiar iminent”, cauzat în mare parte de restanțele financiare ale Statelor Unite – cel mai mare contribuabil al organizației.
Conform datelor furnizate de Global Banking & Finance, Statele Unite datorează:
Mai mult de 95% din datoriile restante la bugetul regulat provin de la SUA, iar neplata acestora a contribuit direct la lichiditatea precară a ONU. Organizația riscă să rămână fără rezerve de numerar până în luna iulie 2026, conform avertismentului transmis de Guterres statelor membre pe 28 ianuarie.
Waltz a legat plata de reformele în curs din cadrul inițiativei UN80, lansate de Guterres în martie 2025, care vizează reducerea birocrației, eficientizarea operațiunilor și reducerea cheltuielilor administrative. Bugetul ONU pentru 2026 a fost deja redus cu 7%, ajungând la 3,45 miliarde dolari.
Plata americană este posibilă datorită unui pachet bugetar bipartizan semnat de președintele Donald Trump pe 3 februarie, care include 3,1 miliarde dolari pentru contribuțiile SUA la ONU și alte organizații internaționale. Better World Campaign a salutat această decizie, numind-o „o victorie atât pentru SUA, cât și pentru ONU”.
Ambasadorul Waltz a precizat că tranșa inițială va reprezenta un „avans semnificativ” și că nu s-a decis încă suma totală. Aceasta va acoperi parțial arieratele din 2025 (827 milioane dolari), dar și o parte din datoriile pentru 2026 (767 milioane dolari). Deocamdată, nu s-a specificat clar dacă banii vor fi direcționați în mod egal către bugetul regulat și cel pentru menținerea păcii.
„Plata va merge în general către restanțe, dar reflectă și recunoașterea progreselor în reformele instituționale”, a adăugat Waltz.
Criza financiară a ONU nu este doar o chestiune contabilă. Fondurile întârziate afectează capacitatea agențiilor ONU de a interveni eficient în situații de criză, precum conflictele din Sudan sau lipsa de fonduri pentru Organizația Mondială a Sănătății. Totodată, problemele de cash-flow pot pune în pericol desfășurarea misiunilor de menținere a păcii și a programelor umanitare.
Statele Unite au fost criticate în ultimii ani pentru tăierile bugetare aplicate contribuțiilor voluntare, mai ales în domeniul drepturilor omului și al sănătății. În 2025, spre exemplu, contribuția americană la Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a fost sistată complet.
Plata anunțată de SUA reprezintă un semnal pozitiv într-o perioadă delicată pentru sistemul internațional multilateral. Rămâne de văzut dacă această tranșă va deschide calea pentru o rambursare completă sau dacă ONU va fi nevoită să opereze în continuare sub presiunea austerității. Deocamdată, este clar că viitorul financiar al organizației depinde, în mare parte, de regularitatea și consistența cu care Washingtonul își va onora obligațiile.
Recomandate
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, riscând escaladarea într-un punct-cheie pentru comerțul global cu energie , în pofida unei promisiuni a președintelui american Donald Trump de a pune pe pauză atacurile pe durata funeraliilor de șapte zile ale liderului suprem iranian Ali Khamenei, potrivit Al Jazeera . Washingtonul susține că noile lovituri au fost un răspuns la atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor. Informația este relevantă prin potențialul impact asupra siguranței navigației și a fluxurilor comerciale într-o zonă critică, în condițiile în care orice deteriorare a situației în Hormuz poate amplifica riscurile operaționale pentru transportatori și poate alimenta volatilitatea pe piețele energetice. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii despre amploarea loviturilor, țintele vizate sau eventuale pagube, nici despre natura exactă a atacurilor asupra navelor comerciale invocate de SUA. [...]
Eliminarea SUA după 4–1 cu Belgia taie brusc parcursul gazdelor la Cupa Mondială , un rezultat care închide rapid un turneu cu miză majoră pentru audiențe și venituri locale din bilete, turism și consum, într-un moment în care așteptările publicului erau ridicate. Potrivit Al Jazeera , Belgia a învins categoric Statele Unite cu 4–1 și a eliminat naționala țării gazdă din Cupa Mondială. În material se arată că fanii prezenți au rămas „uimiți” în fața deznodământului, după ce visul echipei SUA s-a încheiat abrupt. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre marcatori, fazele cheie sau etapa exactă a competiției în care a avut loc meciul. Partida a fost publicată de Al Jazeera la 7 iulie 2026, în format NewsFeed. [...]
Franța va restitui Siriei active de 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), o decizie cu miză economică și diplomatică, în contextul reluării relațiilor bilaterale după ani de izolare a regimului al-Assad, potrivit Economica . Președintele francez Emmanuel Macron a spus că activele au fost obținute ilegal de un membru al familiei al-Assad. Restituirea vizează bunuri asociate fostului vicepreședinte Rifaat al-Assad, unchiul lui Bashar al-Assad, conform agenției siriene SANA, informație preluată de dpa. Ce se schimbă în relația Paris–Damasc În timpul vizitei la Damasc, Franța și Siria au convenit să reia relațiile diplomatice la nivel de ambasadori. Ambasada Franței în capitala Siriei fusese închisă în martie 2012, ca protest față de reprimarea violentă a protestelor împotriva regimului al-Assad. Macron este primul lider din Uniunea Europeană care vizitează Siria după 13 ani de război civil și după răsturnarea de la putere a familiei al-Assad la sfârșitul lui 2024. Context de securitate și pașii următori Vizita a avut loc pe fondul unor incidente de securitate: două bombe au explodat marți dimineață la Damasc, rănind 18 persoane, în apropierea hotelului unde a fost cazat Macron. Președintele francez și-a continuat însă programul și urma să ajungă marți seara la Ankara pentru summitul NATO . [...]
Președintele Serbiei temperează așteptările privind extinderea UE , semnalând că țările candidate nu ar trebui să mizeze pe o aderare în viitorul apropiat, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de reglementare și planificare: indică un orizont mai lung pentru alinierea la regulile UE și pentru accesul efectiv la beneficiile pieței unice. Aleksandar Vucic a declarat, la o conferință a țărilor candidate la UE, că deși parcursul european rămâne „cea mai bună opțiune” pentru Balcanii de Vest , Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o extindere majoră „nu este de așteptat prea curând”. „Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic. Cine sunt candidații și cine avansează mai repede În relatarea Reuters preluată de Agerpres, Balcanii de Vest includ Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, toate aspirând la aderare. Dintre acestea, doar Muntenegru ar spera să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt descrise ca fiind în urmă în proces. Presiune din partea Ucrainei pentru accelerare La același eveniment, Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut UE să accelereze aderarea pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. El a susținut un „nou val de extindere” cât mai amplu. Ucraina a început luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare, însă diplomații anticipează că procesul va fi „complex și de durată”, potrivit aceleiași relatări. Context regional: relațiile Serbiei cu Ucraina și Rusia Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Serbia își menține și legături cu Rusia, dar relațiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniție către Ucraina, mai notează Reuters. [...]
Moartea suspectei-cheie din atentatul din Monaco complică ancheta transfrontalieră : o ucraineancă indicată drept autoarea atacului cu bombă asupra unui om de afaceri ucrainean născut în Ucraina a fost găsită împușcată lângă Kiev, iar procurorii ucraineni au reținut un angajat al serviciului de informații militare, potrivit Daily Mail . Anastasiia Berezovska, 39 de ani, a fost descoperită moartă în jurul orei 23:00, pe 6 iulie, la o săptămână după explozia din Monaco care l-a rănit grav pe Vadym Ermolaev, un milionar sancționat, precum și pe amanta acestuia și pe fiul lor. Biroul procurorului general din Ucraina a confirmat decesul și a anunțat reținerea unui angajat al serviciului de informații militare (HUR), care ar fi declarat că a ucis-o împreună cu un al doilea suspect. Al doilea suspect ar fi un polițist, potrivit unei surse de anchetă citate de publicație. Cazul rămâne în desfășurare, iar informațiile provin din comunicarea procurorilor și din surse invocate de Daily Mail. Ce se știe despre atacul din Monaco și urmărirea suspectei Potrivit relatării, Berezovska era suspectată că a lăsat un pachet în holul de la intrarea unui bloc de apartamente pe 29 iunie, în jurul orei 21:00, după care ar fi fugit pe jos și ar fi plecat cu mașina spre Germania. Interpol emisese pe numele ei o „Notificare Roșie” (alertă internațională pentru localizare și arestare), iar polițiile din Europa o căutau ca fiind „înarmată și periculoasă”. Monaco, prin procurorul adjunct Morgan Raymond, a susținut că suspecta ar fi fost deghizată în bărbat când ar fi comis atacul. Victimele și starea lor Explozia i-a afectat pe: Vadym Ermolaev (58 de ani) , care, potrivit informațiilor din articol, a ieșit din comă; Anna Nasobina (46 de ani) , amantă stabilită la Londra, descrisă ca fiind în continuare în stare gravă; i-ar fi fost amputate picioarele din cauza rănilor; Ariel (13 ani) , fiul, cu răni minore, care ar fi oferit declarații anchetatorilor. Inițial s-a crezut că soția lui Ermolaev ar fi fost rănită, însă aceasta nu se afla în țară la momentul exploziei, iar articolul notează că bărbatul era împreună cu Nasobina. Pista economică: legături suspectate cu fraude prin call-centere Daily Mail relatează că există suspiciuni potrivit cărora atentatul ar putea avea legătură cu o rețea de call-centere din Dnipro, Ucraina, folosite pentru escrocherii financiare la scară largă în Europa. Conform unor surse citate, așa-numitele operațiuni de tip „boiler room” (call-centere care vând agresiv investiții fictive) ar fi fraudat mii de investitori din Germania, Estonia și Ucraina cu peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 de milioane de lei ) între 2019 și 2022, inclusiv prin scheme false de investiții în criptomonede. Publicația mai susține că anchetatori francezi ar considera că tentativa de omor ar fi putut fi orchestrată ca represalii de către membri ai unei rețele criminale. În acest context, este menționat și fiul lui Ermolaev, Artur (35 de ani), despre care se afirmă că ar fi fost arestat de Interpol în Cipru la finalul lui 2025, extrădat în Estonia și ulterior condamnat cu suspendare, cu plata a 8,5 milioane de euro (aprox. 42,5 milioane de lei), potrivit Meduza. Tatăl și fiul neagă orice faptă ilegală, conform articolului. Ce urmează Moartea suspectei-cheie și reținerea unui angajat HUR, plus un posibil polițist implicat, mută centrul de greutate al cazului spre Ucraina și ridică mize pentru cooperarea judiciară între autoritățile din Monaco, Franța, Germania și Ucraina. Daily Mail notează că este o știre în curs de actualizare, iar detaliile oficiale privind motivul crimei și lanțul de comandă nu sunt încă prezentate complet. [...]
Donald Trump a reluat la Ankara criticile la adresa NATO , punând sub semnul întrebării „rentabilitatea” angajamentului american în alianță , pe fondul nemulțumirii că aliații nu ar fi sprijinit SUA în războiul declanșat împotriva Iranului, potrivit Economica . Mesajul are implicații directe pentru coeziunea alianței și pentru așteptările privind contribuțiile și solidaritatea între membri, într-un moment în care liderii NATO s-au reunit pentru un summit în Turcia. Trump a spus că a fost „foarte dezamăgit” și a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi avut loc în Turcia, unde a făcut referire la președintele Recep Tayyip Erdogan ca la „un lider foarte puternic”. În același context, liderul american a afirmat că SUA „nu au fost tratate bine” după ce „au făcut ceva în Iran”, reiterând ideea că aliații Washingtonului nu ar fi oferit sprijin în conflictul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. În intervenția sa, Trump a reluat și tema costurilor suportate de SUA în NATO, întrebând retoric de ce America „a investit trilioane de dolari în NATO” pentru a proteja Europa de Rusia „fără a primi nimic în schimb”. El a descris situația ca pe un „test” al disponibilității aliaților de a fi „acolo pentru noi la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. Groenlanda , un nou punct de fricțiune în interiorul alianței Tot la Ankara, Trump a readus în discuție Groenlanda, afirmând că insula ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca. Potrivit Reuters, citată de Economica, declarațiile privind dobândirea sau controlul asupra Groenlandei au alimentat tensiuni între Washington și Copenhaga, ambele state fiind membri fondatori ai NATO, iar subiectul a fost gestionat ulterior pe canal diplomatic. Trump a susținut că disputa privind Groenlanda i-a afectat relația cu NATO și a argumentat că Danemarca nu ar cheltui suficient pentru a sprijini insula, pe care a descris-o drept „un loc important pentru SUA”, invocând prezența navelor rusești și chineze în zonă. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În plan diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în iunie că discuțiile cu Danemarca și Groenlanda continuă lunar. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă la summitul din Turcia au fost convenite măsuri concrete ca răspuns la criticile lui Trump, însă mesajele transmise indică o presiune politică sporită asupra aliaților privind reciprocitatea sprijinului și gestionarea diferendelor interne. [...]
