Știri din categoria Externe

Statele Unite vor face o plată inițială către ONU – un gest esențial pentru evitarea colapsului financiar al organizației

7 februarie 2026, 10:57

Ambasadorul american Mike Waltz discutând despre contribuțiile către ONU.

SUA vor transfera o primă tranșă din sumele restante către ONU în următoarele săptămâni, a declarat ambasadorul american la Națiunile Unite, Mike Waltz. Anunțul vine într-un moment critic, după ce secretarul general António Guterres a avertizat asupra unui „colaps financiar iminent”, cauzat în mare parte de restanțele financiare ale Statelor Unite – cel mai mare contribuabil al organizației.

Sume restante și impact imediat

Conform datelor furnizate de Global Banking & Finance, Statele Unite datorează:

2,19 miliarde dolari către bugetul regulat al ONU
2,4 miliarde dolari pentru misiuni de menținere a păcii (curente și trecute)

Mai mult de 95% din datoriile restante la bugetul regulat provin de la SUA, iar neplata acestora a contribuit direct la lichiditatea precară a ONU. Organizația riscă să rămână fără rezerve de numerar până în luna iulie 2026, conform avertismentului transmis de Guterres statelor membre pe 28 ianuarie.

Măsuri de reformă și fonduri aprobate

Waltz a legat plata de reformele în curs din cadrul inițiativei UN80, lansate de Guterres în martie 2025, care vizează reducerea birocrației, eficientizarea operațiunilor și reducerea cheltuielilor administrative. Bugetul ONU pentru 2026 a fost deja redus cu 7%, ajungând la 3,45 miliarde dolari.

Plata americană este posibilă datorită unui pachet bugetar bipartizan semnat de președintele Donald Trump pe 3 februarie, care include 3,1 miliarde dolari pentru contribuțiile SUA la ONU și alte organizații internaționale. Better World Campaign a salutat această decizie, numind-o „o victorie atât pentru SUA, cât și pentru ONU”.

Ce înseamnă această plată?

Ambasadorul Waltz a precizat că tranșa inițială va reprezenta un „avans semnificativ” și că nu s-a decis încă suma totală. Aceasta va acoperi parțial arieratele din 2025 (827 milioane dolari), dar și o parte din datoriile pentru 2026 (767 milioane dolari). Deocamdată, nu s-a specificat clar dacă banii vor fi direcționați în mod egal către bugetul regulat și cel pentru menținerea păcii.

„Plata va merge în general către restanțe, dar reflectă și recunoașterea progreselor în reformele instituționale”, a adăugat Waltz.

Consecințe globale și context geopolitic

Criza financiară a ONU nu este doar o chestiune contabilă. Fondurile întârziate afectează capacitatea agențiilor ONU de a interveni eficient în situații de criză, precum conflictele din Sudan sau lipsa de fonduri pentru Organizația Mondială a Sănătății. Totodată, problemele de cash-flow pot pune în pericol desfășurarea misiunilor de menținere a păcii și a programelor umanitare.

Statele Unite au fost criticate în ultimii ani pentru tăierile bugetare aplicate contribuțiilor voluntare, mai ales în domeniul drepturilor omului și al sănătății. În 2025, spre exemplu, contribuția americană la Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a fost sistată complet.

Plata anunțată de SUA reprezintă un semnal pozitiv într-o perioadă delicată pentru sistemul internațional multilateral. Rămâne de văzut dacă această tranșă va deschide calea pentru o rambursare completă sau dacă ONU va fi nevoită să opereze în continuare sub presiunea austerității. Deocamdată, este clar că viitorul financiar al organizației depinde, în mare parte, de regularitatea și consistența cu care Washingtonul își va onora obligațiile.

Tag-uri:onu antonio guterres datorii restante mike waltz reforme un80 buget onu sua

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăinvesting.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Întâlnire între liderii SUA și China, discutând despre controlul armelor nucleare.

Externe06 feb. 2026

SUA acuză China de un test nuclear secret în 2020 - apel pentru un nou tratat cu Rusia și Beijing

SUA acuză China că a făcut un test nuclear secret în 2020 , într-un moment în care Washingtonul cere un nou tratat de control al armelor care să includă și Beijingul, potrivit Reuters . Acuzațiile au fost prezentate vineri, 6 februarie, la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva, la o zi după expirarea New START, acordul care limita desfășurările de rachete și focoase strategice ale SUA și Rusiei. În intervenția sa, subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională, Thomas DiNanno, a spus că guvernul SUA „este conștient” că China a efectuat teste nucleare explozive și că ar fi pregătit teste cu randamente „în sute de tone”. Oficialul american a indicat explicit un „test cu randament” care ar fi avut loc la 22 iunie 2020. DiNanno a susținut că armata chineză ar fi încercat să ascundă testarea prin „obfuscare” și prin folosirea unei metode numite „decoupling” (decuplare), descrisă ca o tehnică menită să reducă eficiența monitorizării seismice, astfel încât activitățile să fie mai greu de detectat. În logica prezentată de Washington, această conduită ar încălca angajamentele privind interzicerea testelor. Reacția Beijingului, exprimată la aceeași reuniune de ambasadorul chinez pentru dezarmare, Shen Jian, nu a răspuns direct acuzației punctuale privind data și natura testului. El a afirmat însă că China a acționat „prudent și responsabil” în chestiuni nucleare și a acuzat SUA că „exagerează” așa-numita amenințare nucleară chineză, respingând „narațiunile false” și susținând că Washingtonul este „vinovat” de agravarea cursei înarmărilor. Diplomați prezenți la conferință au descris acuzațiile SUA drept noi și îngrijorătoare, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Beijing. Miza este amplificată de faptul că expirarea New START lasă, pentru prima dată în peste o jumătate de secol, SUA și Rusia fără constrângeri obligatorii privind desfășurările de arme nucleare strategice. În acest context, administrația Trump promovează ideea unui acord mai larg decât New START, care să includă și China, pe argumentul că SUA se confruntă acum cu „amenințări din partea mai multor puteri nucleare”, iar un tratat bilateral ar fi „nepotrivit în 2026 și în anii următori”, după cum a spus DiNanno. Oficialul a reiterat și proiecția americană potrivit căreia China ar putea depăși 1.000 de focoase nucleare până în 2030. Beijingul a transmis însă că nu este pregătit să participe la negocieri trilaterale cu Washingtonul și Moscova în acest stadiu. China invocă diferența de dimensiune a arsenalelor: estimări menționate în cadrul conferinței indică aproximativ 600 de focoase pentru China, față de circa 4.000 pentru fiecare dintre SUA și Rusia. Expirarea New START creează un vid de control al armelor, iar analiștii de securitate avertizează că, fără un acord de înlocuire, crește riscul de calcul greșit și stimulentul pentru acumularea de noi capacități, pe baza celor mai pesimiste presupuneri despre intențiile adversarului. În paralel, Rusia a semnalat că preferă dialogul cu SUA, dar se declară pregătită pentru orice scenariu, iar Kremlinul a indicat că ambele părți recunosc nevoia reluării discuțiilor. Pentru Washington, acuzațiile privind testele nucleare secrete ale Chinei adaugă o dimensiune de urgență politică și de credibilitate în argumentul pentru un nou cadru de control al armelor. Pentru Beijing, respingerea acuzațiilor și refuzul de a intra în negocieri reflectă atât disputa asupra evaluării amenințării, cât și poziționarea într-un moment în care arhitectura tradițională a limitării armelor nucleare se fragmentează, iar un eventual acord nou este considerat, de analiști, dificil și de durată. [...]

Parada militară cu rachete nucleare în fața clădirilor istorice din Moscova.

Externe05 feb. 2026

Rusia și SUA au convenit să prelungească ultimul tratat nuclear - acord realizat cu doar câteva ore înainte de expirare oficială

Rusia și SUA au convenit să mențină limitele New START după expirare , în timp ce încearcă să negocieze un nou acord care să includă și China, potrivit Adevărul . Înțelegerea de principiu a venit cu doar câteva ore înainte ca tratatul să expire, pe fondul temerilor că dispariția lui ar elimina orice plafon asupra celor mai mari două arsenale nucleare din lume. Din perspectiva viitorului acord, miza centrală devine poziția Beijingului. Președintele american Donald Trump s-a declarat favorabil păstrării unor limite, dar insistă ca China să fie adusă la masa negocierilor. Beijingul respinge, cel puțin în forma actuală, această idee, invocând diferența de dimensiune dintre arsenalul său și cele ale SUA și Rusiei. „Capacitățile nucleare ale Chinei sunt de o cu totul altă scară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, adăugând că Beijingul „nu va participa, în acest stadiu, la negocieri privind dezarmarea nucleară”. Potrivit textului, discuțiile ruso-americane sunt încă în desfășurare, iar un proiect de înțelegere există, însă nu a fost aprobat formal de Donald Trump și Vladimir Putin . Un oficial american a confirmat că tratatul va expira „din punct de vedere juridic”, iar prelungirea nu va fi oficializată imediat; cu toate acestea, Washingtonul și Moscova ar fi convenit să respecte în continuare prevederile și să negocieze un tratat care să le înlocuiască. În ecuația în care SUA condiționează „controlul real al armelor” de participarea Chinei, iar China refuză, se conturează câteva puncte de fricțiune, relevante pentru arhitectura viitorului acord: SUA vor un cadru trilateral (SUA–Rusia–China) pentru limitarea armelor nucleare. China susține că arsenalul său este „incomparabil mai mic” decât al SUA și Rusiei și nu acceptă, „în acest stadiu”, negocieri de dezarmare. În același timp, China își extinde arsenalul mai rapid decât orice alt stat, adăugând aproximativ 100 de focoase pe an din 2023, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), menționat de publicație. Contextul politic rămâne complicat. Informația despre prelungirea de principiu apare după discuții purtate de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu oficiali ruși, în marja negocierilor legate de războiul din Ucraina, la Abu Dhabi. În paralel, Kremlinul a transmis semnale contradictorii: cu o zi înainte, Vladimir Putin a spus că Rusia nu se va mai considera „legată” de limitele nucleare, iar joi purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „ce se va întâmpla mai departe depinde de evoluția evenimentelor”. New START, semnat în 2010, limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare și 700 de rachete și bombardiere desfășurate și operaționale și includea inspecții la fața locului, suspendate din 2020. În februarie 2023, Rusia și-a suspendat participarea, fără a se retrage oficial. În lipsa unui succesor, presiunea se mută acum pe formula următoare: dacă Washingtonul condiționează acordul de implicarea Chinei, iar Beijingul refuză, negocierile riscă să se blocheze exact în punctul pe care SUA îl consideră esențial. [...]

Antonio Guterres discută despre criza financiară a ONU.

Externe05 feb. 2026

Secretarul general ONU avertizează asupra colapsului financiar iminent - datorii record și reguli bugetare restrictive pun organizația în pericol

ONU riscă un colaps financiar „iminent” din cauza cotizațiilor neplătite și a unei reguli bugetare care obligă organizația să returneze fonduri necheltuite, potrivit Reuters . Avertismentul a fost formulat de secretarul general Antonio Guterres, care vorbește de mai mult timp despre o criză de lichiditate, însă de această dată a descris-o drept cea mai gravă de până acum, pe fondul retragerii Statelor Unite din mai multe inițiative multilaterale. Miza este funcționarea de bază a instituției: bugetul regulat al ONU finanțează operațiunile curente, de la sediul din New York și birourile din lume până la salarii, reuniuni și activități de dezvoltare și drepturile omului. La 30 decembrie, Adunarea Generală a aprobat 3,45 miliarde de dolari pentru bugetul regulat pe 2026, după săptămâni de negocieri. Oficialii ONU spun că bugetul aprobat este cu aproximativ 200 de milioane de dolari peste propunerea lui Guterres, dar cu circa 7% sub bugetul aprobat pentru 2025. Problema imediată este numerarul disponibil, nu dimensiunea bugetului pe hârtie. Într-o scrisoare către statele membre, Guterres a indicat un nivel record de 1,57 miliarde de dolari în cotizații restante pentru bugetul regulat, fără a numi țările datornice. Separat, oficiali ai ONU afirmă că peste 95% din sumele restante la bugetul regulat ar fi datorate de Statele Unite, care ar avea 2,19 miliarde de dolari neachitați la începutul lunii februarie; în plus, Washingtonul ar datora încă 2,4 miliarde de dolari pentru misiuni de menținere a păcii (curente și anterioare) și 43,6 milioane de dolari pentru tribunalele ONU. Tot potrivit oficialilor ONU, SUA nu ar fi plătit contribuția la bugetul regulat anul trecut și ar datora 827 milioane de dolari pentru 2025, precum și 767 milioane de dolari pentru 2026; după SUA, Venezuela și Mexic sunt menționate cu restanțe de 38 milioane, respectiv 20 milioane de dolari. Guterres cere, în esență, plata la timp a obligațiilor, iar purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a spus că problema de „flux de numerar” s-ar rezolva „dacă statele membre, care au obligația să plătească, plătesc”, fără a nominaliza SUA. Presiunea este amplificată de o regulă bugetară pe care Guterres a descris-o drept „kafkiană”: ONU trebuie să crediteze anual înapoi statelor sute de milioane de dolari din cotizații necheltuite, chiar și atunci când banii nu au fost încasați efectiv. Secretarul general a avertizat că organizația ar putea rămâne fără numerar până în iulie și a cerut schimbarea acestei reguli, pe care a numit-o „o cursă spre faliment”. Pe partea politică, Reuters notează că situația se suprapune cu decizii ale administrației Trump: refuzul plăților obligatorii către bugetul regulat și cel de menținere a păcii, reducerea finanțărilor voluntare către agenții ONU cu bugete separate și demersuri de retragere din unele organizații ONU, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății. În declarații pentru Politico, Donald Trump nu a spus dacă SUA vor achita restanțele, iar un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat a acuzat ONU de risipă și a invocat costuri ridicate cu personalul și cheltuieli de 340 milioane de dolari pentru reuniuni și conferințe anul trecut. Un oficial ONU a avertizat că, în lipsa plăților, consecințele sunt directe: reuniuni care nu pot fi organizate, activitate blocată și salarii care nu pot fi plătite, subliniind că ONU, spre deosebire de un guvern, nu poate împrumuta bani și nu poate „tipări bani”. [...]

Declarații controversate despre alegerile din România și influența externă.

Externe04 feb. 2026

SUA neagă ingerința rusă în alegerile din România – acuză în schimb cenzura impusă de UE

Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA susține că UE, și nu Rusia, a interferat în alegerile din România , potrivit Biziday . Într-un raport amplu, dominat de narativul republicanilor apropiați de Donald Trump, parlamentarii americani contestă explicit concluziile europene privind ingerința rusă și acuză Comisia Europeană că ar fi exercitat presiuni asupra platformelor sociale pentru a cenzura conținut politic – inclusiv în contextul alegerilor din România, Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, Irlanda și cele europene din 2024. Principalele acuzații ale raportului american: UE ar fi determinat platforme ca TikTok să elimine sau să blocheze la nivel global conținut electoral , pe baza propriilor reguli de moderare, sub pretextul combaterii dezinformării. Sunt prezentate documente interne ale TikTok, inclusiv corespondența cu Autoritatea Electorală Permanentă din România și cu Directoratul Digital al Comisiei Europene. Americanii consideră că TikTok nu a identificat o campanie coordonată a Rusiei în sprijinul lui Călin Georgescu, contrar acuzațiilor vehiculate de servicii secrete românești și oficiali europeni. Raportul contestă deciziile prin care autoritățile române au cerut eliminarea unor materiale pro-Georgescu , inclusiv ordinul AEP de eliminare globală a videoclipurilor „insultătoare” la adresa PSD. Este criticată aplicarea legislației europene la nivel global: „eliminarea globală a videoclipurilor încalcă suveranitatea Statelor Unite și a altor țări” , se menționează în raport. Cazul Georgescu, în centrul atenției: Potrivit comisiei americane, acuzația de influență rusă asupra candidaturii lui Călin Georgescu ar fi fost nefondată, iar „relatările de presă” care susțin că un partid românesc ar fi finanțat campania sa sunt puse sub semnul întrebării. În realitate, este vorba de o campanie pentru „valori liberale” finanțată de PNL, deturnată ulterior de influenceri. Raportul american numește Digital Services Act (DSA) drept un „cod de cenzură”, subliniind că verificatorii de fapte autorizați de Comisia Europeană – precum Funky Citizens, în România – ar fi semnalat sute de videoclipuri, în special pro-Georgescu, pentru eliminare globală. Critici față de DG-Connect și întâlnirile cu TikTok: În noiembrie 2024 și februarie 2025, au avut loc întâlniri între platforme, oficiali europeni și autorități române, unde s-ar fi convenit eliminarea anumitor termeni precum „lovitură de stat” sau „război”. Se acuză faptul că „pseudo-cercetători în dezinformare” ar fi intervenit în procesul de moderare, cerând măsuri de cenzură suplimentare înaintea alegerilor reprogramate. Comisia americană respinge astfel versiunea europeană privind ingerințele rusești în alegerile românești și transformă raportul într-un atac deschis la politicile de moderare ale UE. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a calificat raportul drept „pure prostii” . Raportul pare a fi, totodată, un răspuns politic la sancțiunile impuse anterior de Comisia Europeană rețelei X , deținută de Elon Musk, și un nou semnal al rupturii ideologice dintre Bruxelles și Washington-ul republican. [...]

Zelenski discută despre negocierile de pace între Ucraina și Rusia.

Externe07 feb. 2026

Zelenski: Americanii impun un calendar al păcii – Ucraina și Rusia trebuie să ajungă la un acord până în iunie

Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri. Washingtonul presează pentru un calendar clar Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară , indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie. „Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean. Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022. Negocieri fără progres, dar cu un schimb de prizonieri Discuțiile recente din Abu Dhabi , a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice. Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără: cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas; solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate să fie recunoscute oficial ca parte a Rusiei; respingerea de către Ucraina a acestor condiții ca fiind inacceptabile. Următoarea rundă ar putea avea loc în SUA Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților. Kremlinul își menține poziția Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie , însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”. Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei. Ce urmează? Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus. În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului. [...]

Soldați în terenul afectat de conflict, cu clădiri distruse în fundal.

Externe07 feb. 2026

Donețk, 78% sub ocupație rusă, potrivit DeepState - la ritmul din 2025, cucerirea totală ar mai dura doi ani

Ritmul de avans al Rusiei în Donețk a încetinit puternic , iar la viteza din 2025 ar mai fi nevoie de cel puțin doi ani pentru ocuparea completă a regiunii, potrivit Biziday , care citează analize DeepState și Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ). Conform DeepState, aproximativ 78% din regiunea Donețk se află acum sub ocupație rusă, însă o parte importantă era deja controlată de Moscova înainte de invazia pe scară largă din 2022. Deși forțele ruse au câștigat teren în primii ani ai războiului, ritmul s-a redus constant, ceea ce sugerează o capacitate limitată de a transforma superioritatea numerică în progrese teritoriale rapide. Un exemplu invocat de analiști este zona Pokrovsk, unde așteptările privind o cădere rapidă nu s-au confirmat. Pokrovsk și orașul vecin Mîrnohrad sunt încă parțial sub control ucrainean, deși Rusia ar fi concentrat peste 100.000 de militari în sector. Pentru evaluatori, această situație indică dificultăți serioase ale Armatei Ruse în a sparge apărarea ucraineană chiar și atunci când alocă resurse considerabile. În același timp, DeepState avertizează că, pe termen lung, Rusia păstrează un potențial militar superior, iar unele localități ar putea fi pierdute treptat. Accentul operațional ar urma să se mute pe lovirea logisticii ucrainene, adică a rutelor de aprovizionare cu muniție, combustibil și trupe, pentru a slăbi apărarea înaintea confruntării considerate decisive în Sloviansk și Kramatorsk, orașe-cheie pentru controlul întregii regiuni Donețk. ISW apreciază că Rusia pregătește o ofensivă de amploare pentru vara lui 2026, cel mai devreme din aprilie, cu direcții principale în zona Sloviansk–Kramatorsk și posibil spre sud, către Zaporojie. Obstacolul major pentru Moscova rămâne însă lipsa rezervelor suficiente: încercarea de a construi rezerve strategice din recruți noi din toamna lui 2025 ar fi fost subminată de pierderile mari, care au forțat folosirea acestor trupe pentru a susține luptele curente. În plus, deși Rusia încearcă să pregătească terenul prin bombardarea liniilor de aprovizionare și atacuri limitate, fără progrese semnificative, în mai multe zone trupele ruse au rămas blocate și se bazează pe infiltrații cu grupuri mici, în timp ce contraofensivele ucrainene din alte sectoare ar fi obligat Moscova să-și redistribuie rezervele, complicând planurile pentru o ofensivă decisivă. [...]