Știri
Știri din categoria Externe
SUA vor transfera o primă tranșă din sumele restante către ONU în următoarele săptămâni, a declarat ambasadorul american la Națiunile Unite, Mike Waltz. Anunțul vine într-un moment critic, după ce secretarul general António Guterres a avertizat asupra unui „colaps financiar iminent”, cauzat în mare parte de restanțele financiare ale Statelor Unite – cel mai mare contribuabil al organizației.
Conform datelor furnizate de Global Banking & Finance, Statele Unite datorează:
Mai mult de 95% din datoriile restante la bugetul regulat provin de la SUA, iar neplata acestora a contribuit direct la lichiditatea precară a ONU. Organizația riscă să rămână fără rezerve de numerar până în luna iulie 2026, conform avertismentului transmis de Guterres statelor membre pe 28 ianuarie.
Waltz a legat plata de reformele în curs din cadrul inițiativei UN80, lansate de Guterres în martie 2025, care vizează reducerea birocrației, eficientizarea operațiunilor și reducerea cheltuielilor administrative. Bugetul ONU pentru 2026 a fost deja redus cu 7%, ajungând la 3,45 miliarde dolari.
Plata americană este posibilă datorită unui pachet bugetar bipartizan semnat de președintele Donald Trump pe 3 februarie, care include 3,1 miliarde dolari pentru contribuțiile SUA la ONU și alte organizații internaționale. Better World Campaign a salutat această decizie, numind-o „o victorie atât pentru SUA, cât și pentru ONU”.
Ambasadorul Waltz a precizat că tranșa inițială va reprezenta un „avans semnificativ” și că nu s-a decis încă suma totală. Aceasta va acoperi parțial arieratele din 2025 (827 milioane dolari), dar și o parte din datoriile pentru 2026 (767 milioane dolari). Deocamdată, nu s-a specificat clar dacă banii vor fi direcționați în mod egal către bugetul regulat și cel pentru menținerea păcii.
„Plata va merge în general către restanțe, dar reflectă și recunoașterea progreselor în reformele instituționale”, a adăugat Waltz.
Criza financiară a ONU nu este doar o chestiune contabilă. Fondurile întârziate afectează capacitatea agențiilor ONU de a interveni eficient în situații de criză, precum conflictele din Sudan sau lipsa de fonduri pentru Organizația Mondială a Sănătății. Totodată, problemele de cash-flow pot pune în pericol desfășurarea misiunilor de menținere a păcii și a programelor umanitare.
Statele Unite au fost criticate în ultimii ani pentru tăierile bugetare aplicate contribuțiilor voluntare, mai ales în domeniul drepturilor omului și al sănătății. În 2025, spre exemplu, contribuția americană la Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a fost sistată complet.
Plata anunțată de SUA reprezintă un semnal pozitiv într-o perioadă delicată pentru sistemul internațional multilateral. Rămâne de văzut dacă această tranșă va deschide calea pentru o rambursare completă sau dacă ONU va fi nevoită să opereze în continuare sub presiunea austerității. Deocamdată, este clar că viitorul financiar al organizației depinde, în mare parte, de regularitatea și consistența cu care Washingtonul își va onora obligațiile.
Recomandate
Cuba spune că a acceptat un ajutor de 100 milioane de dolari, dar SUA condiționează livrarea de evitarea aparatului militar, potrivit Agerpres , care citează declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a afirmat, într-o declarație făcută presei la Miami, că Havana „spune că a acceptat” oferta de ajutor în valoare de 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei), dar a adăugat că nu este sigur că Washingtonul va accepta condițiile puse de Cuba. În același timp, autoritățile cubaneze au transmis public doar că „examinează” oferta, fără să confirme explicit acceptarea ei. Condiția-cheie: ajutorul să nu ajungă la armată Șeful diplomației americane a susținut că SUA nu vor furniza ajutor umanitar dacă acesta riscă să ajungă „în mâinile aparatului lor militar”, pe care l-a acuzat că ar confisca bunurile și le-ar revinde, păstrând banii. Contextul politic: presiune sporită asupra Havanei Potrivit informațiilor citate, SUA l-au inculpat miercuri pe fostul președinte cubanez Raul Castro pentru asasinat, o mișcare care intensifică presiunea asupra Cubei. În acest context, sunt menționate speculații că președintele Donald Trump ar putea folosi acuzațiile drept pretext pentru o acțiune împotriva insulei și pentru arestarea lui Castro. Rubio a declarat că administrația americană speră să evite recurgerea la forță și că „privilegiază în continuare o soluție diplomatică”, reiterând însă poziția SUA că Cuba reprezintă o amenințare pentru securitatea națională americană. [...]
Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Suedia pune presiune pe Europa să-și acopere rapid golurile de apărare , pe fondul planului SUA de reducere treptată a rolului în securitatea europeană, potrivit Mediafax . Discuțiile au loc pe parcursul a două zile și vizează atât garanțiile de securitate, cât și stocurile de armament ale alianței. În centrul reuniunii se află planurile Washingtonului de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, în special în scenariul unui conflict militar. Potrivit unor surse NATO citate în material, planul american ar urma să fie detaliat oficial vineri și ar „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”. Stocuri de armament sub presiune și discuții despre creșterea producției Un alt subiect major este presiunea asupra stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei. Pe agenda reuniunii figurează și creșterea producției de armament în statele membre, în condițiile în care consumul de muniții și sisteme fabricate în SUA – inclusiv sisteme de apărare Patriot – erodează rezervele disponibile. Secretarul de stat american Marco Rubio este așteptat la summit, urmând să discute inclusiv despre nevoia unei producții mai mari de armament în cadrul alianței. Pentru susținerea armatei ucrainene, statele NATO continuă să cumpere arme și muniții din SUA prin intermediul Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina, notează Mediafax, citând Euronews. Surse citate de Euronews avertizează că, dacă ritmul consumului de armament continuă, Europa ar putea întâmpina dificultăți serioase în aprovizionarea Ucrainei cu muniție și echipamente esențiale. Mesajul conducerii NATO: ajustări „structurate”, dar SUA rămâne implicată Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat înaintea reuniunii că anunțul administrației Trump nu este o surpriză și că Washingtonul a sugerat de mai mult timp, în logica doctrinei „America First”, că își va reduce rolul în securitatea europeană. „Acest lucru era de așteptat. Știm că vor avea loc ajustări, SUA trebuie să se orienteze, de exemplu, către Asia.” Rutte a mai spus că procesul se va desfășura „în timp, într-un mod structurat” și că „SUA va rămâne implicată în Europa”. Context politic: retrageri de trupe și tensiuni cu Germania și Polonia Materialul menționează că anunțul privind reducerea implicării SUA vine la scurt timp după decizia președintelui Donald Trump de a retrage 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul unor conflicte cu cancelarul german Friedrich Merz legate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Totodată, Mediafax notează că administrația americană a blocat desfășurarea a 4.000 de militari care urmau să ajungă în Polonia. Ce urmează Pe lângă discuțiile despre garanțiile de securitate și capacitatea industrială de apărare, miniștrii de externe ai NATO vor aborda și posibilitatea transmiterii unei invitații oficiale către președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru participarea la summit. Detaliile planului american sunt așteptate vineri, conform surselor NATO citate în articol. [...]
Un tribunal din Ankara a suspendat conducerea Partidului Republican al Poporului (CHP), principala forță de opoziție din Turcia, o decizie care amplifică presiunea instituțională asupra administrațiilor locale controlate de partid după victoria din 2024 , potrivit G4Media . Instanța a invalidat alegerea actualei conduceri a CHP de la sfârșitul anului 2023 și a decis repunerea în funcție a fostului lider Kemal Kılıçdaroğlu, care, conform relatării, „a căzut în dizgrație” în interiorul partidului. Informația a fost relatată de agenția de știri de stat Anadolu, preluată de AFP, și transmisă de Agerpres. Context: opoziția, după victoria locală din 2024 CHP a obținut o victorie „zdrobitoare” în fața Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), formațiunea islamo-conservatoare a președintelui Recep Tayyip Erdoğan, la alegerile locale din 2024. De atunci, partidul se află „în vizorul justiției turce”, care și-ar fi intensificat măsurile de represiune asupra municipalităților conduse de CHP, conform aceleiași relatări. Ce urmează: efecte politice și administrative în marile orașe În același context, primarul CHP al Istanbulului, Ekrem İmamoğlu — prezentat drept cel mai puternic rival al președintelui Erdoğan — este închis de peste un an, pentru acuzații de „corupție”, pe care le neagă. Decizia tribunalului privind conducerea CHP poate avea consecințe directe asupra capacității partidului de a-și coordona acțiunea politică și administrativă, într-un moment în care principalele sale bastioane sunt marile municipalități câștigate în 2024. [...]
Escaladarea retoricii nucleare a Rusiei, dublată de exerciții militare ample în Baltica, crește riscul de incident pe flancul estic al NATO , într-un context în care Moscova acuză Occidentul că „împinge” Ucraina spre atacuri cu drone, potrivit Profit . Presa rusă de stat a promovat o narațiune despre „panică și haos” în statele baltice, folosind comentatori occidentali precum Alexander Mercouris și Scott Ritter pentru a susține ideea că Occidentul ar fi depășit o „ultimă linie roșie”. În paralel, Rusia a anunțat exerciții ale forțelor nucleare, cu submarine purtătoare de rachete balistice, aviație strategică și trupe de rachete. Drone, spațiu aerian și riscul de escaladare în regiune RIA Novosti a prezentat incidente din Letonia, Lituania și Estonia ca parte a unei escaladări provocate de Ucraina și tolerate de state NATO. Conform relatării ruse, drone ucrainene ar fi intrat de mai multe ori, de la sfârșitul lunii martie, în spațiul aerian al statelor baltice, iar Moscova ar fi transmis un „avertisment special” acestor țări. Într-unul dintre episoadele invocate, un avion românesc F-16 aflat în misiune NATO de poliție aeriană ar fi doborât o dronă ucraineană deasupra Estoniei (detalii în Profit ). Relatări occidentale au confirmat incidentul, dar au indicat o explicație diferită: oficiali baltici au spus că dronele ar fi fost deviate de bruiaj electronic rusesc, iar Polonia a cerut Ucrainei mai multă precizie în folosirea dronelor pentru a evita încălcarea spațiului aerian al aliaților. Exerciții cu componentă nucleară: dimensiuni și mesaj politic Pe acest fond, Rusia a introdus explicit tema nucleară în discurs. Scott Ritter, citat de RIA, a spus că Occidentul trebuie să asculte avertismentele Moscovei și a cerut să nu se uite că Rusia deține arme nucleare. Publicația notează că formularea nu este o amenințare directă de atac nuclear, dar funcționează ca presiune: acuzația este că statele occidentale permit Ucrainei să lovească Rusia, iar avertismentul este că Moscova poate răspunde când consideră necesar. Mesajul este întărit de exercițiile anunțate de Ministerul rus al Apărării pentru perioada 19–21 mai, la care participă: Forțele de Rachete Strategice; Flotele de Nord și Pacific; aviația cu rază lungă de acțiune; unități din districtele militare Leningrad și Central. Rusia a anunțat peste 64.000 de militari, peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine, inclusiv submarine strategice. Exercițiile includ pregătirea și folosirea forțelor nucleare „în cazul unei agresiuni”, potrivit relatărilor bazate pe comunicatul Ministerului rus al Apărării. Separat, Reuters a relatat că Rusia a livrat muniții nucleare către facilități de depozitare din Belarus, în cadrul unui exercițiu nuclear comun ruso-belarus. Exercițiul implică sisteme Iskander-M, capabile să transporte focoase convenționale sau nucleare, cu rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Reacții politice și măsuri de securitate în regiune În același timp, Kremlinul a reacționat dur la declarații ale ministrului lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, privind capacitatea NATO de a pătrunde în regiunea Kaliningrad , exclava rusă dintre Lituania și Polonia, calificându-le drept aproape „nebunești”. În Ucraina, SBU și forțele de apărare desfășoară măsuri de securitate sporite în regiunile nordice, la ordinul conducerii de la Kiev, în zonele de frontieră cu Rusia și Belarus, ca descurajare împotriva unor posibile acțiuni agresive, sabotaj, infiltrări, spionaj sau atacuri teroriste. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a declarat că amenințările Rusiei împotriva statelor baltice sunt „complet inacceptabile” și că Europa va reacționa „cu unitate și fermitate”. „Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor baltice sunt complet inacceptabile.” „Să nu existe nicio îndoială. O amenințare împotriva unui stat membru este o amenințare împotriva întregii noastre Uniuni.” „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic.” „Europa va răspunde cu unitate și fermitate. Vom continua să întărim securitatea flancului nostru estic printr-o apărare colectivă solidă și pregătire la fiecare nivel.” [...]
Donald Trump a promis că SUA vor recupera stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului , un obiectiv care, dacă este urmărit prin operațiuni pe teren sau printr-un acord, ar ridica miza de securitate și ar complica negocierile pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Teheranul, potrivit The Jerusalem Post . Președintele american a spus la Casa Albă că Washingtonul „îl va obține” și că, după recuperare, materialul ar putea fi distrus. Declarațiile vin în contextul în care Iranul a transmis că nu va preda uraniul. În material se arată că Iranul este „considerat” că deține aproximativ 900 de livre de uraniu puternic îmbogățit (aprox. 408 kg), iar Trump a susținut că acesta ar fi fost îngropat în urma loviturilor aeriene americane și israeliene de acum aproape un an. Recuperarea uraniului este prezentată ca parte a obiectivului central al lui Trump în războiul cu Iranul: împiedicarea Teheranului de a dezvolta o armă nucleară. Linia roșie a Teheranului: uraniul „aproape de nivel militar” nu pleacă din țară Liderul suprem al Iranului ar fi emis o directivă ca uraniul „aproape de nivel militar” să nu fie trimis în afara țării, au declarat pentru Reuters două surse iraniene de rang înalt, citate de publicație. Această poziție intră în coliziune directă cu promisiunea lui Trump privind „recuperarea” stocului. Strâmtoarea Hormuz , un alt punct de presiune în negocieri Trump a mai afirmat că SUA nu vor „taxe” în Strâmtoarea Hormuz, pe care a numit-o „cale navigabilă internațională”. Separat, secretarul de stat Marco Rubio a spus că un acord diplomatic SUA–Iran ar deveni imposibil dacă Teheranul ar introduce un sistem de taxare în Hormuz, pe care l-a descris drept „complet ilegal” și „inacceptabil”. Rubio a indicat totodată că există „unele progrese” în discuțiile cu Teheranul pentru a opri războiul, dar a avertizat că Washingtonul negociază cu „un sistem” iranian „puțin fracturat”. Ce urmează Rubio a declarat că președintele preferă „un acord bun”, dar nu a garantat un rezultat și a spus că următoarele zile vor fi relevante pentru evoluția discuțiilor. În același timp, a menționat că Trump are „alte opțiuni” dacă nu se ajunge la o înțelegere, fără să detalieze. [...]
Washingtonul pune sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru SUA după ce Spania ar fi refuzat să lase administrația Trump să folosească baze militare spaniole într-un scenariu de război SUA–Israel împotriva Iranului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de secretarul de stat Marco Rubio , indică o presiune politică în creștere asupra aliaților europeni, cu potențiale efecte asupra cooperării operaționale în interiorul Alianței. Rubio a legat direct valoarea NATO pentru SUA de accesul la infrastructură militară în Europa, care ar permite Washingtonului „să-și proiecteze puterea” în situații de urgență, inclusiv în Orientul Mijlociu. „Știu de ce NATO este bun pentru Europa, dar de ce este NATO bun pentru America? Pentru că ne oferă baze în regiune care ne permit să ne proiectăm puterea în cazul unei situații de urgență în Orientul Mijlociu sau în altă parte.” În acest context, șeful diplomației americane a invocat cazul Spaniei, despre care a spus că a refuzat utilizarea bazelor sale militare de către SUA. Rubio a sugerat că un astfel de refuz lovește în logica participării americane la NATO, dacă beneficiul principal pentru Washington este tocmai accesul la aceste facilități. „Deci, dacă acesta este motivul principal pentru care faci parte din NATO și apoi ai țări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze, atunci de ce mai faci parte din NATO? Este o întrebare foarte justă.” „Foarte dezamăgit” de reacția aliaților Rubio a mai afirmat că președintele SUA a fost „foarte dezamăgit” de modul în care țările NATO au răspuns „efortului de război” al SUA. În materialul Digi24, această evaluare este prezentată ca parte a unei frustrări mai largi a Washingtonului față de Alianță, în contextul conflictului cu Iranul. Ce urmează: fereastră scurtă pentru o soluție negociată Pe linia diplomatică, Rubio a spus că oficiali pakistanezi urmau să se deplaseze joi la Teheran și și-a exprimat speranța că demersul va ajuta negocierile pentru un acord privind conflictul din Iran. El a indicat că „preferința” președintelui este un „acord bun”, dar a avertizat că există și „alte opțiuni”, fără să le detalieze. „Există câteva semne bune, dar… nu vreau să fiu nici prea optimist, așa că să vedem ce se va întâmpla în următoarele câteva zile.” [...]
