Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Peste 72.000 de palestinieni uciși în...

Peste 72.000 de palestinieni uciși în Gaza – bilanțul ministerului sănătății după 4 luni de ofensivăOfensiva Israelului în Gaza a făcut peste 72.000 de morți – armistițiul, ignorat în teren

Oameni strânși în jurul unei clădiri distruse în Gaza.

Bilanțul victimelor din Gaza a depășit 72.000 de morți, de la începutul ofensivei israeliene lansate în octombrie 2023, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, citat de AGERPRES. Numai în ultimele trei luni, de la intrarea în vigoare a unui presupus armistițiu la 10 octombrie, au fost uciși 576 de palestinieni, dintre care peste 115 sunt copii și femei, iar alți peste 1.500 au fost răniți.

Ofensiva Israelului continuă în pofida încetării focului mediate de Statele Unite, iar forțele israeliene controlează în prezent mai mult de jumătate din teritoriul Fâșiei Gaza. Armata israeliană desfășoară zilnic raiduri și bombardamente în zone dens populate, invocând operațiuni împotriva membrilor Hamas sau a „suspecților”, notează AGERPRES.

Situația umanitară în enclava palestiniană este descrisă ca fiind devastatoare, pe fondul distrugerii infrastructurii, al accesului limitat la apă, electricitate și ajutoare, dar și al atacurilor continue. Nu există deocamdată un bilanț confirmat independent al victimelor, însă cifrele anunțate de autoritățile palestiniene sunt cele mai ridicate de la începutul conflictului.

În lipsa unui progres diplomatic real și cu un armistițiu încălcat frecvent, criza din Gaza rămâne una dintre cele mai grave din Orientul Mijlociu în ultimele decenii, fără perspective imediate de oprire a violențelor.

Tag-uri:atacuri aerienearmistitiugazahamasisraelagerpresvictime civile
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăagerpres.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Iranul amenință cu atacuri asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu.
Externe07 feb. 2026

Iranul avertizează: va ataca bazele SUA din regiune în cazul unui atac american

Iranul avertizează că va lovi bazele SUA din Orientul Mijlociu dacă va fi atacat, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis sâmbătă de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, care a insistat că o eventuală ripostă nu ar trebui interpretată ca un atac asupra statelor care găzduiesc aceste baze. Declarațiile vin pe fondul reluării contactelor diplomatice indirecte dintre Teheran și Washington pe tema nucleară, după discuții pe care ambele părți le-au descris drept pozitive, vineri, în Oman. Araqchi a spus postului Al Jazeera din Qatar că nu a fost stabilită încă o dată pentru următoarea rundă, în timp ce președintele american Donald Trump a indicat că negocierile ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare. Poziția Iranului rămâne însă strict delimitată: Teheranul susține că acceptă discuții doar despre dosarul nuclear și respinge extinderea agendei către programul de rachete sau către sprijinul pentru grupări armate din regiune. În același timp, Trump a cerut Iranului să renunțe la îmbogățirea uraniului, proces care poate deschide calea către obținerea materialului necesar pentru o armă nucleară, și să oprească dezvoltarea rachetelor balistice. Iranul neagă de multă vreme că ar urmări militarizarea programului nuclear. „Orice dialog necesită renunțarea la amenințări și presiune. (Teheranul) discută doar problema sa nucleară ... Nu discutăm nicio altă problemă cu SUA”, a spus el. În argumentația Teheranului, îmbogățirea uraniului este un drept ce trebuie recunoscut, iar includerea programului de rachete pe masa negocierilor ar lăsa Iranul vulnerabil, în special în fața Israelului. Reuters amintește că, după ce SUA au bombardat în iunie instalații nucleare iraniene, Teheranul a afirmat că a oprit activitatea de îmbogățire a uraniului, iar răspunsul său a inclus un atac cu rachete asupra unei baze americane din Qatar. În cazul unui nou atac american, Araqchi a indicat că reacția ar putea fi similară, subliniind că țintele ar fi bazele SUA din regiune, nu statele vecine care le găzduiesc. [...]

Bancnote de 500 de euro, aranjate cu grijă, în mâna unei persoane.
Externe07 feb. 2026

Aproximativ 5 tone de bancnote au fost expediate către Iran în 2018 - tranzacții evaluate între 57 și 115 milioane de dolari pe transport

Rusia ar fi expediat în 2018 numerar către Iran pe rute feroviare și maritime , potrivit Adevărul , care relatează despre transporturi descrise ca o modalitate de a ocoli sancțiunile și canalele financiare monitorizate internațional. În centrul acuzațiilor se află Promsvyazbank, o bancă din Rusia care, în primele patru luni din 2018, ar fi efectuat cel puțin 34 de transporturi, fiecare evaluat între 57 și 115 milioane de dolari. În total, ar fi fost mutate aproape 5 tone de bancnote, menționează publicația, cu trimitere la Moscow Times . Articolul notează că, deși este vorba despre „dolari”, bancnotele ar fi putut fi de 500 de euro. Mecanismul logistic descris indică o schemă construită pentru a evita infrastructura bancară clasică: numerarul ar fi plecat cu trenul de la Moscova la Astrahan, ar fi traversat Marea Caspică până la portul iranian Amirabad, apoi ar fi fost transportat din nou cu trenul la Teheran. Conform datelor vamale obținute prin serviciul ImportGenius, banii ar fi fost trimiși direct de la sucursala din Moscova a Promsvyazbank către clădirea Băncii Centrale a Iranului. Momentul primei livrări este prezentat ca relevant pentru contextul sancțiunilor: aceasta ar fi avut loc pe 13 august 2018, la aproximativ o săptămână după ce președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv de reimpunere a sancțiunilor împotriva Teheranului. La acel moment, Promsvyazbank fusese deja naționalizată și transformată într-o bancă militară, iar ulterior a fost supusă unor sancțiuni de blocare din partea SUA și a Uniunii Europene, mai arată articolul. Pe lângă transporturile atribuite Promsvyazbank, textul mai susține că în 2018 ar fi existat transporturi suplimentare de numerar, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, realizate de banca International Financial Club , ceea ce ar ridica totalul la 4,4 miliarde de dolari trimiși după impunerea sancțiunilor. Experți citați de The Telegraph, menționează Adevărul, consideră că astfel de transporturi fizice de numerar ar fi permis ocolirea sancțiunilor internaționale și a sistemului SWIFT (rețeaua de mesagerie folosită de bănci pentru plăți transfrontaliere), de la care Iranul a fost izolat, iar fondurile ar fi putut fi utilizate pentru achiziții militare sau pentru sprijinirea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. [...]

Set de ceramică cu farfurii, cești și ceainic, design elegant și detalii florale.
Externe07 feb. 2026

UE majorează tarifele antidumping pentru ceramică din China la 79% - Măsură aplicată pe următorii cinci ani pentru a combate prețurile subevaluate

Uniunea Europeană majorează la 79% taxele pentru ceramica din China , potrivit Reuters , după o revizuire a măsurilor antidumping aflate în vigoare din 2013. Decizia vizează importurile de farfurii, cești, boluri și alte articole de masă și de bucătărie, într-un moment în care Bruxelles-ul își întărește instrumentele de protecție comercială pentru industrii considerate vulnerabile la concurența pe preț. Conform unei publicări în Jurnalul Oficial al UE, blocul comunitar va aplica o taxă unică de 79%, înlocuind nivelurile anterioare, cuprinse între 13,1% și 36,1%. Măsura este stabilită pentru următorii cinci ani și are ca obiectiv declarat protejarea producătorilor europeni de ceramică, prin reducerea avantajului de preț al importurilor despre care Comisia Europeană susține că sunt vândute la niveluri „artificial” scăzute. Comisia a argumentat că producătorii chinezi de ceramică ar fi „deținuți, controlați sau ghidați” de autorități și ar beneficia de finanțare preferențială, acces avantajos la terenuri și la materii prime. În evaluarea sa, executivul european a construit costuri „normale” pentru materii prime, forță de muncă și energie folosind date din Turcia ca reper, concluzionând că exporturile din China au loc la prețuri sub nivelul rezultat din aceste costuri de referință. În practică, astfel de calcule sunt esențiale pentru justificarea măsurilor antidumping și pentru calibrul taxelor, cu impact direct asupra capacității industriei europene de a concura fără a intra într-o spirală a reducerilor de preț. Pentru industria ceramică europeană, decizia este prezentată ca un instrument de apărare a producției și a locurilor de muncă. Cerame-Unie, organizația de profil care a cerut revizuirea, spune că măsurile sunt „vitale” pentru protejarea producătorilor de articole de masă și ornamente, un sector care, potrivit grupului, angajează direct peste 30.000 de persoane. În același timp, majorarea taxelor se înscrie într-un context mai larg de tensiuni comerciale UE–China: dintre cele 63 de investigații comerciale derulate de Comisie, 47 vizează produse din China, ceea ce indică o orientare tot mai pronunțată către protecția industriilor europene expuse practicilor considerate neloiale. [...]

Zelenski discută despre negocierile de pace între Ucraina și Rusia.
Externe07 feb. 2026

Zelenski: Americanii impun un calendar al păcii – Ucraina și Rusia trebuie să ajungă la un acord până în iunie

Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri. Washingtonul presează pentru un calendar clar Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară , indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie. „Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean. Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022. Negocieri fără progres, dar cu un schimb de prizonieri Discuțiile recente din Abu Dhabi , a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice. Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără: cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas; solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate să fie recunoscute oficial ca parte a Rusiei; respingerea de către Ucraina a acestor condiții ca fiind inacceptabile. Următoarea rundă ar putea avea loc în SUA Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților. Kremlinul își menține poziția Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie , însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”. Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei. Ce urmează? Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus. În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului. [...]

Ambasadorul american Mike Waltz discutând despre contribuțiile către ONU.
Externe07 feb. 2026

Statele Unite vor face o plată inițială către ONU – un gest esențial pentru evitarea colapsului financiar al organizației

SUA vor transfera o primă tranșă din sumele restante către ONU în următoarele săptămâni , a declarat ambasadorul american la Națiunile Unite, Mike Waltz. Anunțul vine într-un moment critic, după ce secretarul general António Guterres a avertizat asupra unui „colaps financiar iminent”, cauzat în mare parte de restanțele financiare ale Statelor Unite – cel mai mare contribuabil al organizației. Sume restante și impact imediat Conform datelor furnizate de Global Banking & Finance , Statele Unite datorează: 2,19 miliarde dolari către bugetul regulat al ONU 2,4 miliarde dolari pentru misiuni de menținere a păcii (curente și trecute) Mai mult de 95% din datoriile restante la bugetul regulat provin de la SUA, iar neplata acestora a contribuit direct la lichiditatea precară a ONU . Organizația riscă să rămână fără rezerve de numerar până în luna iulie 2026, conform avertismentului transmis de Guterres statelor membre pe 28 ianuarie. Măsuri de reformă și fonduri aprobate Waltz a legat plata de reformele în curs din cadrul inițiativei UN80 , lansate de Guterres în martie 2025, care vizează reducerea birocrației , eficientizarea operațiunilor și reducerea cheltuielilor administrative . Bugetul ONU pentru 2026 a fost deja redus cu 7%, ajungând la 3,45 miliarde dolari. Plata americană este posibilă datorită unui pachet bugetar bipartizan semnat de președintele Donald Trump pe 3 februarie , care include 3,1 miliarde dolari pentru contribuțiile SUA la ONU și alte organizații internaționale. Better World Campaign a salutat această decizie, numind-o „o victorie atât pentru SUA, cât și pentru ONU”. Ce înseamnă această plată? Ambasadorul Waltz a precizat că tranșa inițială va reprezenta un „avans semnificativ” și că nu s-a decis încă suma totală. Aceasta va acoperi parțial arieratele din 2025 (827 milioane dolari), dar și o parte din datoriile pentru 2026 (767 milioane dolari). Deocamdată, nu s-a specificat clar dacă banii vor fi direcționați în mod egal către bugetul regulat și cel pentru menținerea păcii. „Plata va merge în general către restanțe, dar reflectă și recunoașterea progreselor în reformele instituționale”, a adăugat Waltz. Consecințe globale și context geopolitic Criza financiară a ONU nu este doar o chestiune contabilă. Fondurile întârziate afectează capacitatea agențiilor ONU de a interveni eficient în situații de criză, precum conflictele din Sudan sau lipsa de fonduri pentru Organizația Mondială a Sănătății. Totodată, problemele de cash-flow pot pune în pericol desfășurarea misiunilor de menținere a păcii și a programelor umanitare. Statele Unite au fost criticate în ultimii ani pentru tăierile bugetare aplicate contribuțiilor voluntare, mai ales în domeniul drepturilor omului și al sănătății. În 2025, spre exemplu, contribuția americană la Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a fost sistată complet. Plata anunțată de SUA reprezintă un semnal pozitiv într-o perioadă delicată pentru sistemul internațional multilateral. Rămâne de văzut dacă această tranșă va deschide calea pentru o rambursare completă sau dacă ONU va fi nevoită să opereze în continuare sub presiunea austerității. Deocamdată, este clar că viitorul financiar al organizației depinde, în mare parte, de regularitatea și consistența cu care Washingtonul își va onora obligațiile. [...]

Soldați în terenul afectat de conflict, cu clădiri distruse în fundal.
Externe07 feb. 2026

Donețk, 78% sub ocupație rusă, potrivit DeepState - la ritmul din 2025, cucerirea totală ar mai dura doi ani

Ritmul de avans al Rusiei în Donețk a încetinit puternic , iar la viteza din 2025 ar mai fi nevoie de cel puțin doi ani pentru ocuparea completă a regiunii, potrivit Biziday , care citează analize DeepState și Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ). Conform DeepState, aproximativ 78% din regiunea Donețk se află acum sub ocupație rusă, însă o parte importantă era deja controlată de Moscova înainte de invazia pe scară largă din 2022. Deși forțele ruse au câștigat teren în primii ani ai războiului, ritmul s-a redus constant, ceea ce sugerează o capacitate limitată de a transforma superioritatea numerică în progrese teritoriale rapide. Un exemplu invocat de analiști este zona Pokrovsk, unde așteptările privind o cădere rapidă nu s-au confirmat. Pokrovsk și orașul vecin Mîrnohrad sunt încă parțial sub control ucrainean, deși Rusia ar fi concentrat peste 100.000 de militari în sector. Pentru evaluatori, această situație indică dificultăți serioase ale Armatei Ruse în a sparge apărarea ucraineană chiar și atunci când alocă resurse considerabile. În același timp, DeepState avertizează că, pe termen lung, Rusia păstrează un potențial militar superior, iar unele localități ar putea fi pierdute treptat. Accentul operațional ar urma să se mute pe lovirea logisticii ucrainene, adică a rutelor de aprovizionare cu muniție, combustibil și trupe, pentru a slăbi apărarea înaintea confruntării considerate decisive în Sloviansk și Kramatorsk, orașe-cheie pentru controlul întregii regiuni Donețk. ISW apreciază că Rusia pregătește o ofensivă de amploare pentru vara lui 2026, cel mai devreme din aprilie, cu direcții principale în zona Sloviansk–Kramatorsk și posibil spre sud, către Zaporojie. Obstacolul major pentru Moscova rămâne însă lipsa rezervelor suficiente: încercarea de a construi rezerve strategice din recruți noi din toamna lui 2025 ar fi fost subminată de pierderile mari, care au forțat folosirea acestor trupe pentru a susține luptele curente. În plus, deși Rusia încearcă să pregătească terenul prin bombardarea liniilor de aprovizionare și atacuri limitate, fără progrese semnificative, în mai multe zone trupele ruse au rămas blocate și se bazează pe infiltrații cu grupuri mici, în timp ce contraofensivele ucrainene din alte sectoare ar fi obligat Moscova să-și redistribuie rezervele, complicând planurile pentru o ofensivă decisivă. [...]