Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană majorează la 79% taxele pentru ceramica din China, potrivit Reuters, după o revizuire a măsurilor antidumping aflate în vigoare din 2013. Decizia vizează importurile de farfurii, cești, boluri și alte articole de masă și de bucătărie, într-un moment în care Bruxelles-ul își întărește instrumentele de protecție comercială pentru industrii considerate vulnerabile la concurența pe preț.
Conform unei publicări în Jurnalul Oficial al UE, blocul comunitar va aplica o taxă unică de 79%, înlocuind nivelurile anterioare, cuprinse între 13,1% și 36,1%. Măsura este stabilită pentru următorii cinci ani și are ca obiectiv declarat protejarea producătorilor europeni de ceramică, prin reducerea avantajului de preț al importurilor despre care Comisia Europeană susține că sunt vândute la niveluri „artificial” scăzute.
Comisia a argumentat că producătorii chinezi de ceramică ar fi „deținuți, controlați sau ghidați” de autorități și ar beneficia de finanțare preferențială, acces avantajos la terenuri și la materii prime. În evaluarea sa, executivul european a construit costuri „normale” pentru materii prime, forță de muncă și energie folosind date din Turcia ca reper, concluzionând că exporturile din China au loc la prețuri sub nivelul rezultat din aceste costuri de referință. În practică, astfel de calcule sunt esențiale pentru justificarea măsurilor antidumping și pentru calibrul taxelor, cu impact direct asupra capacității industriei europene de a concura fără a intra într-o spirală a reducerilor de preț.
Pentru industria ceramică europeană, decizia este prezentată ca un instrument de apărare a producției și a locurilor de muncă. Cerame-Unie, organizația de profil care a cerut revizuirea, spune că măsurile sunt „vitale” pentru protejarea producătorilor de articole de masă și ornamente, un sector care, potrivit grupului, angajează direct peste 30.000 de persoane. În același timp, majorarea taxelor se înscrie într-un context mai larg de tensiuni comerciale UE–China: dintre cele 63 de investigații comerciale derulate de Comisie, 47 vizează produse din China, ceea ce indică o orientare tot mai pronunțată către protecția industriilor europene expuse practicilor considerate neloiale.
Recomandate
Japonia a mobilizat nave și aeronave pentru monitorizare după ce a acuzat China că a desfășurat un exercițiu cu foc real în zona economică exclusivă (ZEE) japoneză, în cadrul unui antrenament comun cu Rusia, potrivit G4Media . Incidentul ridică riscuri operaționale pentru traficul maritim din zonă și amplifică presiunea asupra dispozitivului de supraveghere al Japoniei. Ministerul Apărării de la Tokyo a transmis că o navă de război chineză a efectuat exercițiul în ZEE a Japoniei. După eveniment, Japonia a contactat Beijingul pe canale diplomatice, avertizând că exercițiul „ar fi putut pune în pericol navigația navelor din vecinătate”, conform declarațiilor făcute de Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt principal al guvernului japonez. Distrugătorul chinezesc cu rachete ghidate din clasa Luyang III a fost observat la 180 de kilometri sud-vest de insula Okinotori, cel mai sudic teritoriu al Japoniei. În jurul orei 2:00 dimineața, în aceeași zi, autoritățile japoneze au identificat o flotă de patru nave – trei chinezești și o fregată rusească – la 330 de kilometri sud-vest de insulă, îndreptându-se spre nord-est. Potrivit postului public japonez NHK, fregata rusească se afla în apropiere când a început exercițiul cu foc real. Ca răspuns, Tokyo a trimis propriile nave de război și aeronave pentru a urmări situația. Oficialii japonezi au indicat că vor continua monitorizarea „cu îngrijorare” a activităților navelor chineze și rusești în apele din jurul Japoniei. În context, la începutul lunii, nave ale gărzilor de coastă japoneză și chineză s-au ciocnit în apropierea unor insule disputate, fiecare parte susținând că a respins navele celeilalte care ar fi intrat în apele sale teritoriale. Tensiunile au crescut și după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat, în noiembrie anul trecut, că Japonia ar putea interveni militar dacă China ar ataca Taiwanul; Beijingul a condamnat declarațiile și, ulterior, și-a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Japonia, înăsprind totodată restricțiile comerciale asupra unor companii japoneze. [...]
SUA avertizează că extinderea ETS al UE la zboruri internaționale poate declanșa un nou conflict de reglementare în aviație , după ce Comisia Europeană a publicat propuneri care ar introduce costuri de carbon pentru anumite curse aeriene care pleacă din UE, relatează Economica . Potrivit informațiilor, un oficial american a transmis că „SUA rămân profund îngrijorate de orice extindere a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)”. ETS este mecanismul prin care companiile trebuie să cumpere certificate pentru emisiile de CO₂, ceea ce se traduce în costuri suplimentare pentru operatori. Propunerile Comisiei Europene, publicate vineri, vizează aplicarea unor costuri pentru emisiile zborurilor care pleacă din blocul comunitar și aterizează în țări aflate la o distanță de până la 5.000 km, calculată dintr-un punct „din centrul Europei”. În forma descrisă, plafonul ar exclude zborurile directe din Europa către Statele Unite, o limitare pe care unii oficiali europeni o văd ca pe o concesie menită să evite escaladarea tensiunilor cu administrația președintelui Donald Trump. Chiar și așa, Washingtonul semnalează că nu consideră subiectul închis. Oficialul citat arată că SUA „analizează propunerile Comisiei Europene” și că vor fi luate „măsurile adecvate” pentru protejarea companiilor și consumatorilor americani, fără a detalia ce ar putea însemna aceste măsuri. Contextul indică un risc de reluare a disputei transatlantice pe tema reglementării emisiilor în aviație: SUA au blocat în 2012 încercări anterioare ale UE de a extinde ETS astfel încât să acopere zborurile internaționale. [...]
Seceta a împins Dunărea la un minim istoric în Serbia, iar transportul fluvial este deja restricționat , cu nave obligate să reducă încărcătura pentru a putea naviga, potrivit Mediafax . Nivelul fluviului a coborât la cea mai scăzută cotă înregistrată din 1946, conform autorităților portuare fluviale citate de Reuters. Scăderea accentuată a apelor afectează atât Dunărea, cât și râul Sava, unul dintre cei mai importanți afluenți ai fluviului. În aceste condiții, barjele și navele reduc cantitățile transportate pentru a evita eșuarea. Impact economic: presiune pe un coridor comercial major Restricțiile de încărcare lovesc direct transportul fluvial pe unul dintre cele mai importante coridoare comerciale din Europa. Consecința imediată este o capacitate mai mică de transport pe cursul navigabil, într-un moment în care valul de căldură și seceta se extind în regiune. Context meteo: de la caniculă la furtuni violente După mai multe zile de temperaturi extreme, autoritățile din Balcanii de Vest avertizează asupra unei schimbări bruște a vremii. Furtunile cu grindină au produs deja răniți ușor în stațiunea croată Rovinj, iar meteorologii avertizează că fenomenul se va extinde spre Slovenia, Bosnia și Herțegovina, sudul Serbiei și Macedonia de Nord. În paralel, valul de căldură afectează și alte state europene: în Grecia sunt anunțate temperaturi de până la 40°C, iar în Marea Britanie compania Thames Water introduce restricții de apă pentru aproximativ 10 milioane de clienți din Londra și din regiunea văii Tamisei, pe fondul secetei. [...]
O posibilă vizită a directorului FBI în Rusia ar deschide un canal rar de contact instituțional SUA–FSB , într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres , care citează Politico , preluat de agenția turcă Anadolu. Conform informațiilor relatate de Politico, Kash Patel ar urma să meargă în Rusia în perioada 14–15 octombrie, cu două opriri planificate: mai întâi la Moscova, apoi la Sankt Petersburg. Gazda ar fi, probabil, FSB, serviciul rus de securitate, considerat succesorul KGB din perioada sovietică, potrivit unui oficial american citat. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, agenda vizitei nu a fost făcută publică, iar sursa notează că nu este clar dacă Patel se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin sau cu consilieri de rang înalt ai acestuia. Politico plasează aceste planuri în contextul în care Statele Unite și Rusia „continuă să fie în dezacord” în privința războiului din Ucraina, ceea ce face ca o deplasare la acest nivel să fie, prin natura ei, sensibilă din punct de vedere politic și instituțional. Context: o raritate pentru conducerea FBI Ultimul director al FBI despre care se știe că a efectuat o vizită în Rusia a fost Robert Mueller, în 2013. Ulterior, în 2016, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga posibile legături între campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și Rusia, mai notează materialul. [...]
Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
