Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană majorează la 79% taxele pentru ceramica din China, potrivit Reuters, după o revizuire a măsurilor antidumping aflate în vigoare din 2013. Decizia vizează importurile de farfurii, cești, boluri și alte articole de masă și de bucătărie, într-un moment în care Bruxelles-ul își întărește instrumentele de protecție comercială pentru industrii considerate vulnerabile la concurența pe preț.
Conform unei publicări în Jurnalul Oficial al UE, blocul comunitar va aplica o taxă unică de 79%, înlocuind nivelurile anterioare, cuprinse între 13,1% și 36,1%. Măsura este stabilită pentru următorii cinci ani și are ca obiectiv declarat protejarea producătorilor europeni de ceramică, prin reducerea avantajului de preț al importurilor despre care Comisia Europeană susține că sunt vândute la niveluri „artificial” scăzute.
Comisia a argumentat că producătorii chinezi de ceramică ar fi „deținuți, controlați sau ghidați” de autorități și ar beneficia de finanțare preferențială, acces avantajos la terenuri și la materii prime. În evaluarea sa, executivul european a construit costuri „normale” pentru materii prime, forță de muncă și energie folosind date din Turcia ca reper, concluzionând că exporturile din China au loc la prețuri sub nivelul rezultat din aceste costuri de referință. În practică, astfel de calcule sunt esențiale pentru justificarea măsurilor antidumping și pentru calibrul taxelor, cu impact direct asupra capacității industriei europene de a concura fără a intra într-o spirală a reducerilor de preț.
Pentru industria ceramică europeană, decizia este prezentată ca un instrument de apărare a producției și a locurilor de muncă. Cerame-Unie, organizația de profil care a cerut revizuirea, spune că măsurile sunt „vitale” pentru protejarea producătorilor de articole de masă și ornamente, un sector care, potrivit grupului, angajează direct peste 30.000 de persoane. În același timp, majorarea taxelor se înscrie într-un context mai larg de tensiuni comerciale UE–China: dintre cele 63 de investigații comerciale derulate de Comisie, 47 vizează produse din China, ceea ce indică o orientare tot mai pronunțată către protecția industriilor europene expuse practicilor considerate neloiale.
Recomandate
Războiul din Iran a dat Rusiei temporar putere de piață la petrol în relația cu China , iar acest avantaj a crescut veniturile Moscovei și i-a întărit poziția de negociere față de Beijing, potrivit Digi24 . Miza economică este însă volatilă: anunțul Teheranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz riscă să inverseze din nou balanța în favoarea Chinei, prin relaxarea presiunii pe aprovizionare. În analiza citată de Digi24, blocada porturilor iraniene de către SUA a împins China să depindă mai mult de petrolul rusesc, într-un moment în care economia chineză este descrisă ca fiind afectată de tarifele comerciale impuse de administrația Trump și de eforturile Washingtonului de a readuce producția companiilor americane în țară. În acest context, Rusia ar fi recâștigat un „atu” pierdut în ultimii ani: capacitatea de a influența prețul principalului său produs de export. Efectul imediat: prețuri mai mari și venituri în creștere pentru Moscova Digi24 notează că, înainte ca Teheranul să anunțe că Strâmtoarea Ormuz va rămâne „complet deschisă” pe durata armistițiului, țițeiul rusesc ajunsese să se vândă cu 100–120 de dolari pe baril, nivel descris ca fiind de două ori mai mare decât prețul plătit de China Rusiei în ianuarie 2023. Pe fondul acestei scumpiri, veniturile Moscovei din exportul de țiței și produse derivate au urcat în martie la 19 miliarde de dolari (aprox. 85,5 miliarde lei), față de 9,75 miliarde de dolari (aprox. 43,9 miliarde lei) în februarie, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, citată de Digi24. Publicația menționează că februarie a fost un „record negativ” de la începutul războiului din Ucraina. De ce contează: un avantaj economic care se traduce în autonomie strategică Ideea centrală este că această „putere de piață” ar fi întărit autonomia strategică a Moscovei în parteneriatul cu Beijingul, reducând gradul de subordonare al Rusiei față de China. În paralel, Digi24 arată că Trump ar fi folosit contextul pentru a „manipula” echilibrul dintre Beijing și Moscova, inclusiv printr-o derogare de 30 de zile de la sancțiunile privind petrolul rusesc, emisă la mijlocul lunii martie, care ar fi stabilizat piața globală a petrolului și ar fi schimbat dinamica Rusia–China. Semnalul de piață după Ormuz: scăderi la bursă și la petrol După anunțul Iranului, bursa de la Moscova a scăzut, la fel și acțiunile Rosneft, Gazprom Neft, Lukoil și Tatneft, mai arată Digi24. În același timp, prețurile globale ale petrolului au coborât cu peste 11%, iar Brent a ajuns la 88 de dolari pe baril, potrivit Moscow Times, citat de publicație. Ce urmează: risc de reblocare și o fereastră scurtă de incertitudine Digi24 avertizează că, dacă SUA și Iranul nu ajung la un acord de pace sau la extinderea armistițiului de două săptămâni, tranzitul navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz ar putea fi blocat din nou începând de miercuri la miezul nopții. Separat, încetarea focului convenită între Israel și Liban ar urma să se încheie pe 26 aprilie. În acest cadru, avantajul Rusiei din relația energetică cu China rămâne legat de evoluțiile militare și de securitate din regiune, adică de factori pe care Moscova și Beijingul nu îi controlează direct. [...]
Sprijinul pentru revenirea Marii Britanii în UE a urcat la 53% , un semnal politic care poate pune presiune pe partidele mari să-și recalibreze pozițiile față de relația cu Bruxelles-ul, potrivit Biziday , care citează un sondaj relatat de The Guardian . Datele indică o creștere a preferinței pentru „reintegrarea” în Uniunea Europeană, nu doar pentru o apropiere limitată, precum aderarea la piața unică (acces mai liber la comerțul din UE, fără a fi membru cu drepturi depline). Tendința este relevantă în special pe fondul dezbaterilor despre costurile economice și administrative asociate Brexitului. Unde se vede cel mai puternic sprijinul Sondajul arată diferențe mari între electoratele partidelor: 83% dintre susținătorii Partidului Laburist ar vota pentru revenirea în UE; 84% dintre susținătorii Partidului Liberal Democrat; 82% dintre susținătorii Partidului Verde. În schimb, sprijinul este semnificativ mai redus în rândul alegătorilor: Partidului Conservator: 39%; Reform UK: 18%. Contextul sondajului și avertismentul din societatea civilă Sondajul este citat de The Guardian . În material apare și o declarație a lui Tom Brufatto, director de politici și cercetare la Best for Britain (grup civic care susține că urmărește „remedierea problemelor” apărute după Brexit): „Credem că există un risc inerent în cazul centrelor de tranziție.” Biziday nu oferă detalii suplimentare despre la ce „centre de tranziție” se referă afirmația, astfel că interpretarea exactă a contextului rămâne limitată la formularea citată. [...]
Donald Trump leagă o viitoare întâlnire cu Xi Jinping de miza Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol , sugerând că discuția ar putea avea implicații directe pentru fluxurile energetice și, implicit, pentru piețe, potrivit Adevărul . Președintele SUA a scris pe platforma sa, Truth Social, că întrevederea cu liderul Chinei „va fi una specială și, potențial, istorică”, fără să ofere însă detalii despre data exactă a întâlnirii. În mesaj, Trump a afirmat că Xi Jinping ar fi „foarte bucuros” că Strâmtoarea Hormuz „este deschisă și/sau se deschide rapid”, iar el „așteaptă cu nerăbdare” întâlnirea, adăugând că „se vor realiza multe lucruri”. De ce contează: Ormuz, nod strategic pentru petrol și un test de coordonare SUA–China Trump a legat explicit discuțiile cu Xi de decizia privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. În același context, el a susținut că Beijingul este „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii. Totodată, Trump a afirmat că, în urma acestor discuții, „au fost de acord să nu mai trimită arme în Iran”, prezentând o posibilă componentă de securitate regională asociată subiectului energetic. Ce lipsește din anunț Deși a vorbit despre o întâlnire „peste câteva săptămâni” și despre un caracter „istoric”, Trump nu a precizat: data și locul întrevederii; agenda concretă sau eventuale angajamente asumate de părți; un calendar pentru pașii următori legați de Strâmtoarea Ormuz. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea pe fluxurile comerciale , însă SUA menține blocada navală asupra Iranului până la încheierea completă a conflictului, potrivit News . Declarațiile vin după ce Donald Trump a salutat faptul că strâmtoarea „este deschisă şi/sau se deschide rapid” și a susținut că liderul chinez Xi Jinping este „foarte mulţumit” de această evoluție. Într-o serie de postări pe platforma Truth Social, Trump a legat subiectul și de relația cu Beijingul, afirmând că viitoarea sa întâlnire cu Xi Jinping în China „va fi una specială şi, posibil, istorică... Se vor realiza multe lucruri!”. Ce spune Iranul și care este condiția invocată de SUA Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi , a anunțat că transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz este „complet deschis pentru perioada rămasă de încetare a focului”. Trump a salutat mișcarea, dar a precizat că blocada navală a SUA asupra Iranului rămâne în vigoare până la încheierea completă a conflictului. Afirmație neconfirmată: „Iranul a acceptat” să nu mai închidă strâmtoarea Trump a mai declarat că Iranul ar fi acceptat să nu mai închidă niciodată Strâmtoarea Ormuz, însă, potrivit informațiilor transmise, acest lucru nu a fost verificat. [...]
Donald Trump amenință cu reluarea bombardamentelor dacă nu există un acord SUA–Iran până miercuri , potrivit Al Jazeera , într-o escaladare de discurs care ridică miza negocierilor și menține presiunea asupra fluxurilor comerciale ale Iranului prin continuarea blocadei porturilor. Președintele SUA a declarat că Statele Unite „vor trebui să înceapă din nou să arunce bombe” în cazul în care nu se ajunge la un acord până miercuri. În același timp, Trump a spus că blocada americană asupra porturilor iraniene va continua dacă nu este convenit un acord pe termen lung. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat de Al Jazeera la 18 aprilie 2026; sursa nu oferă detalii suplimentare despre conținutul negocierilor, formatul acordului sau pașii următori dincolo de termenul menționat. [...]
Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit în SUA, ceea ce complică negocierile și menține riscul pe ruta Hormuz , potrivit The Jerusalem Post , care relatează declarații ale conducerii parlamentului iranian și ale Ministerului de Externe de la Teheran. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că a făcut „șapte afirmații într-o oră”, pe care le-a catalogat drept false, inclusiv în legătură cu statutul Strâmtorii Hormuz și cu uraniul îmbogățit al Iranului. Ghalibaf a susținut că astfel de declarații nu ajută nici în planul războiului informațional, nici în negocieri. Uraniul îmbogățit: Teheranul spune că „nu este o opțiune” să fie scos din țară Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat iraniană că Iranul nu își va transfera uraniul îmbogățit „nicăieri”, contrazicând afirmații anterioare ale lui Trump potrivit cărora Teheranul ar fi acceptat acest lucru. Trump a spus anterior pentru Reuters că „praful nuclear” al Iranului va fi recuperat „foarte curând” și a descris un scenariu în care SUA ar urma să „excaveze cu utilaje mari” și să transporte materialul în Statele Unite. Hormuz: „deschis” doar în condițiile impuse de Iran, pe fondul blocadei Ghalibaf a contestat și afirmația lui Trump că Strâmtoarea Hormuz ar fi „complet deschisă și pregătită pentru afaceri și tranzit”. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că o blocadă americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare „până când tranzacția” cu Iranul va fi „100% completă”. În replică, Ghalibaf a spus că, atât timp cât blocada continuă, strâmtoarea „nu va rămâne deschisă” și că tranzitul se va face pe „ruta desemnată” și cu „autorizare iraniană”. El a adăugat că regulile vor fi stabilite „pe teren, nu pe rețelele sociale”. Ce urmează: diferențe „semnificative” și negocieri încă neînchise Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că există în continuare diferențe importante între Iran și SUA pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului și că menținerea Strâmtorii Hormuz deschise este condiționată de respectarea de către SUA a termenilor încetării focului. Același oficial a spus că „nu s-a ajuns la niciun acord” asupra detaliilor dosarului nuclear și că sunt necesare negocieri serioase. Teheranul ar spera la un acord preliminar „în zilele următoare”, cu Pakistanul în rol de mediator, și ia în calcul prelungirea încetării focului pentru a crea spațiu de discuții privind ridicarea sancțiunilor și obținerea de compensații pentru pagubele de război. În schimb, Iranul ar urma să ofere „asigurări” privind caracterul pașnic al programului său nuclear, potrivit oficialului citat. [...]
