Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/UE majorează tarifele antidumping pentru...

UE majorează tarifele antidumping pentru ceramică din China la 79% - Măsură aplicată pe următorii cinci ani pentru a combate prețurile subevaluate

Set de ceramică cu farfurii, cești și ceainic, design elegant și detalii florale.

Uniunea Europeană majorează la 79% taxele pentru ceramica din China, potrivit Reuters, după o revizuire a măsurilor antidumping aflate în vigoare din 2013. Decizia vizează importurile de farfurii, cești, boluri și alte articole de masă și de bucătărie, într-un moment în care Bruxelles-ul își întărește instrumentele de protecție comercială pentru industrii considerate vulnerabile la concurența pe preț.

Conform unei publicări în Jurnalul Oficial al UE, blocul comunitar va aplica o taxă unică de 79%, înlocuind nivelurile anterioare, cuprinse între 13,1% și 36,1%. Măsura este stabilită pentru următorii cinci ani și are ca obiectiv declarat protejarea producătorilor europeni de ceramică, prin reducerea avantajului de preț al importurilor despre care Comisia Europeană susține că sunt vândute la niveluri „artificial” scăzute.

Comisia a argumentat că producătorii chinezi de ceramică ar fi „deținuți, controlați sau ghidați” de autorități și ar beneficia de finanțare preferențială, acces avantajos la terenuri și la materii prime. În evaluarea sa, executivul european a construit costuri „normale” pentru materii prime, forță de muncă și energie folosind date din Turcia ca reper, concluzionând că exporturile din China au loc la prețuri sub nivelul rezultat din aceste costuri de referință. În practică, astfel de calcule sunt esențiale pentru justificarea măsurilor antidumping și pentru calibrul taxelor, cu impact direct asupra capacității industriei europene de a concura fără a intra într-o spirală a reducerilor de preț.

Pentru industria ceramică europeană, decizia este prezentată ca un instrument de apărare a producției și a locurilor de muncă. Cerame-Unie, organizația de profil care a cerut revizuirea, spune că măsurile sunt „vitale” pentru protejarea producătorilor de articole de masă și ornamente, un sector care, potrivit grupului, angajează direct peste 30.000 de persoane. În același timp, majorarea taxelor se înscrie într-un context mai larg de tensiuni comerciale UE–China: dintre cele 63 de investigații comerciale derulate de Comisie, 47 vizează produse din China, ceea ce indică o orientare tot mai pronunțată către protecția industriilor europene expuse practicilor considerate neloiale.

Tag-uri:chinauniunea europeanaprotectia industriei europenetaxe antidumpingceramicacomisia europeanacerame-unie
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăreuters.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Întâlnire între liderii SUA și China, discutând despre controlul armelor nucleare.
Externe06 feb. 2026

SUA acuză China de un test nuclear secret în 2020 - apel pentru un nou tratat cu Rusia și Beijing

SUA acuză China că a făcut un test nuclear secret în 2020 , într-un moment în care Washingtonul cere un nou tratat de control al armelor care să includă și Beijingul, potrivit Reuters . Acuzațiile au fost prezentate vineri, 6 februarie, la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva, la o zi după expirarea New START, acordul care limita desfășurările de rachete și focoase strategice ale SUA și Rusiei. În intervenția sa, subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională, Thomas DiNanno, a spus că guvernul SUA „este conștient” că China a efectuat teste nucleare explozive și că ar fi pregătit teste cu randamente „în sute de tone”. Oficialul american a indicat explicit un „test cu randament” care ar fi avut loc la 22 iunie 2020. DiNanno a susținut că armata chineză ar fi încercat să ascundă testarea prin „obfuscare” și prin folosirea unei metode numite „decoupling” (decuplare), descrisă ca o tehnică menită să reducă eficiența monitorizării seismice, astfel încât activitățile să fie mai greu de detectat. În logica prezentată de Washington, această conduită ar încălca angajamentele privind interzicerea testelor. Reacția Beijingului, exprimată la aceeași reuniune de ambasadorul chinez pentru dezarmare, Shen Jian, nu a răspuns direct acuzației punctuale privind data și natura testului. El a afirmat însă că China a acționat „prudent și responsabil” în chestiuni nucleare și a acuzat SUA că „exagerează” așa-numita amenințare nucleară chineză, respingând „narațiunile false” și susținând că Washingtonul este „vinovat” de agravarea cursei înarmărilor. Diplomați prezenți la conferință au descris acuzațiile SUA drept noi și îngrijorătoare, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Beijing. Miza este amplificată de faptul că expirarea New START lasă, pentru prima dată în peste o jumătate de secol, SUA și Rusia fără constrângeri obligatorii privind desfășurările de arme nucleare strategice. În acest context, administrația Trump promovează ideea unui acord mai larg decât New START, care să includă și China, pe argumentul că SUA se confruntă acum cu „amenințări din partea mai multor puteri nucleare”, iar un tratat bilateral ar fi „nepotrivit în 2026 și în anii următori”, după cum a spus DiNanno. Oficialul a reiterat și proiecția americană potrivit căreia China ar putea depăși 1.000 de focoase nucleare până în 2030. Beijingul a transmis însă că nu este pregătit să participe la negocieri trilaterale cu Washingtonul și Moscova în acest stadiu. China invocă diferența de dimensiune a arsenalelor: estimări menționate în cadrul conferinței indică aproximativ 600 de focoase pentru China, față de circa 4.000 pentru fiecare dintre SUA și Rusia. Expirarea New START creează un vid de control al armelor, iar analiștii de securitate avertizează că, fără un acord de înlocuire, crește riscul de calcul greșit și stimulentul pentru acumularea de noi capacități, pe baza celor mai pesimiste presupuneri despre intențiile adversarului. În paralel, Rusia a semnalat că preferă dialogul cu SUA, dar se declară pregătită pentru orice scenariu, iar Kremlinul a indicat că ambele părți recunosc nevoia reluării discuțiilor. Pentru Washington, acuzațiile privind testele nucleare secrete ale Chinei adaugă o dimensiune de urgență politică și de credibilitate în argumentul pentru un nou cadru de control al armelor. Pentru Beijing, respingerea acuzațiilor și refuzul de a intra în negocieri reflectă atât disputa asupra evaluării amenințării, cât și poziționarea într-un moment în care arhitectura tradițională a limitării armelor nucleare se fragmentează, iar un eventual acord nou este considerat, de analiști, dificil și de durată. [...]

Parada militară cu rachete nucleare în fața clădirilor istorice din Moscova.
Externe05 feb. 2026

Rusia și SUA au convenit să prelungească ultimul tratat nuclear - acord realizat cu doar câteva ore înainte de expirare oficială

Rusia și SUA au convenit să mențină limitele New START după expirare , în timp ce încearcă să negocieze un nou acord care să includă și China, potrivit Adevărul . Înțelegerea de principiu a venit cu doar câteva ore înainte ca tratatul să expire, pe fondul temerilor că dispariția lui ar elimina orice plafon asupra celor mai mari două arsenale nucleare din lume. Din perspectiva viitorului acord, miza centrală devine poziția Beijingului. Președintele american Donald Trump s-a declarat favorabil păstrării unor limite, dar insistă ca China să fie adusă la masa negocierilor. Beijingul respinge, cel puțin în forma actuală, această idee, invocând diferența de dimensiune dintre arsenalul său și cele ale SUA și Rusiei. „Capacitățile nucleare ale Chinei sunt de o cu totul altă scară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, adăugând că Beijingul „nu va participa, în acest stadiu, la negocieri privind dezarmarea nucleară”. Potrivit textului, discuțiile ruso-americane sunt încă în desfășurare, iar un proiect de înțelegere există, însă nu a fost aprobat formal de Donald Trump și Vladimir Putin . Un oficial american a confirmat că tratatul va expira „din punct de vedere juridic”, iar prelungirea nu va fi oficializată imediat; cu toate acestea, Washingtonul și Moscova ar fi convenit să respecte în continuare prevederile și să negocieze un tratat care să le înlocuiască. În ecuația în care SUA condiționează „controlul real al armelor” de participarea Chinei, iar China refuză, se conturează câteva puncte de fricțiune, relevante pentru arhitectura viitorului acord: SUA vor un cadru trilateral (SUA–Rusia–China) pentru limitarea armelor nucleare. China susține că arsenalul său este „incomparabil mai mic” decât al SUA și Rusiei și nu acceptă, „în acest stadiu”, negocieri de dezarmare. În același timp, China își extinde arsenalul mai rapid decât orice alt stat, adăugând aproximativ 100 de focoase pe an din 2023, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), menționat de publicație. Contextul politic rămâne complicat. Informația despre prelungirea de principiu apare după discuții purtate de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu oficiali ruși, în marja negocierilor legate de războiul din Ucraina, la Abu Dhabi. În paralel, Kremlinul a transmis semnale contradictorii: cu o zi înainte, Vladimir Putin a spus că Rusia nu se va mai considera „legată” de limitele nucleare, iar joi purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „ce se va întâmpla mai departe depinde de evoluția evenimentelor”. New START, semnat în 2010, limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare și 700 de rachete și bombardiere desfășurate și operaționale și includea inspecții la fața locului, suspendate din 2020. În februarie 2023, Rusia și-a suspendat participarea, fără a se retrage oficial. În lipsa unui succesor, presiunea se mută acum pe formula următoare: dacă Washingtonul condiționează acordul de implicarea Chinei, iar Beijingul refuză, negocierile riscă să se blocheze exact în punctul pe care SUA îl consideră esențial. [...]

Roberta Metsola discutând despre impactul dezinformării asupra tinerilor europeni.
Externe04 feb. 2026

Roberta Metsola avertizează că dezinformarea este cel mai mare risc pentru Europa - impact major asupra tinerilor și democrației europene

Impactul desinformării asupra tinerilor europeni este considerat unul dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană , potrivit Newtral . Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, a subliniat recent importanța combaterii acestui fenomen, afirmând că desinformarea se răspândește mai rapid decât adevărul și afectează în mod deosebit tinerii. Conform unei anchete realizate de Uniunea Europeană și publicată în octombrie 2025, 78% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani au declarat că au fost expuși la conținut dezinformativ sau fals în ultima săptămână. Această cifră este semnificativ mai mare comparativ cu media generală a populației europene, care se situează la 67%. Metsola a discutat aceste aspecte într-un eveniment desfășurat la Madrid, unde a participat la un dialog cu peste 300 de tineri europeni. Desinformarea nu provine doar din exteriorul Uniunii Europene , ci este generată și la nivel local. Metsola a menționat că politicienii din interiorul UE folosesc adesea dezinformarea pentru a-și promova interesele proprii. Ea a subliniat că este esențial să se identifice și să se combată aceste practici, considerând că este o prioritate pentru instituțiile europene. La nivelul Uniunii Europene, două treimi dintre cetățeni declară că se confruntă frecvent cu informații false. Cu toate acestea, 61% dintre europeni se simt capabili să recunoască conținutul fals, iar 40% dintre ei verifică sursele informațiilor primite. În Spania , 87% dintre cetățeni consideră că dezinformarea reprezintă o problemă pentru democrație, un procent ușor mai ridicat decât media europeană de 84%. În concluzie, desinformarea rămâne un obstacol major pentru democrația europeană, afectând în special tinerii. Combaterea acestui fenomen este esențială pentru protejarea integrității informaționale și a proceselor democratice din Uniunea Europeană. [...]

Oameni strânși în jurul unei clădiri distruse în Gaza.
Externe07 feb. 2026

Peste 72.000 de palestinieni uciși în Gaza – bilanțul ministerului sănătății după 4 luni de ofensivăOfensiva Israelului în Gaza a făcut peste 72.000 de morți – armistițiul, ignorat în teren

Bilanțul victimelor din Gaza a depășit 72.000 de morți , de la începutul ofensivei israeliene lansate în octombrie 2023, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, citat de AGERPRES . Numai în ultimele trei luni, de la intrarea în vigoare a unui presupus armistițiu la 10 octombrie, au fost uciși 576 de palestinieni, dintre care peste 115 sunt copii și femei, iar alți peste 1.500 au fost răniți. Ofensiva Israelului continuă în pofida încetării focului mediate de Statele Unite, iar forțele israeliene controlează în prezent mai mult de jumătate din teritoriul Fâșiei Gaza. Armata israeliană desfășoară zilnic raiduri și bombardamente în zone dens populate, invocând operațiuni împotriva membrilor Hamas sau a „suspecților”, notează AGERPRES. Situația umanitară în enclava palestiniană este descrisă ca fiind devastatoare, pe fondul distrugerii infrastructurii, al accesului limitat la apă, electricitate și ajutoare, dar și al atacurilor continue. Nu există deocamdată un bilanț confirmat independent al victimelor, însă cifrele anunțate de autoritățile palestiniene sunt cele mai ridicate de la începutul conflictului. În lipsa unui progres diplomatic real și cu un armistițiu încălcat frecvent, criza din Gaza rămâne una dintre cele mai grave din Orientul Mijlociu în ultimele decenii, fără perspective imediate de oprire a violențelor. [...]

Iranul amenință cu atacuri asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu.
Externe07 feb. 2026

If US attacks, Iran says it will strike US bases in the region

Iranul avertizează că va lovi bazele SUA din Orientul Mijlociu dacă va fi atacat, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis sâmbătă de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, care a insistat că o eventuală ripostă nu ar trebui interpretată ca un atac asupra statelor care găzduiesc aceste baze. Declarațiile vin pe fondul reluării contactelor diplomatice indirecte dintre Teheran și Washington pe tema nucleară, după discuții pe care ambele părți le-au descris drept pozitive, vineri, în Oman. Araqchi a spus postului Al Jazeera din Qatar că nu a fost stabilită încă o dată pentru următoarea rundă, în timp ce președintele american Donald Trump a indicat că negocierile ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare. Poziția Iranului rămâne însă strict delimitată: Teheranul susține că acceptă discuții doar despre dosarul nuclear și respinge extinderea agendei către programul de rachete sau către sprijinul pentru grupări armate din regiune. În același timp, Trump a cerut Iranului să renunțe la îmbogățirea uraniului, proces care poate deschide calea către obținerea materialului necesar pentru o armă nucleară, și să oprească dezvoltarea rachetelor balistice. Iranul neagă de multă vreme că ar urmări militarizarea programului nuclear. „Orice dialog necesită renunțarea la amenințări și presiune. (Teheranul) discută doar problema sa nucleară ... Nu discutăm nicio altă problemă cu SUA”, a spus el. În argumentația Teheranului, îmbogățirea uraniului este un drept ce trebuie recunoscut, iar includerea programului de rachete pe masa negocierilor ar lăsa Iranul vulnerabil, în special în fața Israelului. Reuters amintește că, după ce SUA au bombardat în iunie instalații nucleare iraniene, Teheranul a afirmat că a oprit activitatea de îmbogățire a uraniului, iar răspunsul său a inclus un atac cu rachete asupra unei baze americane din Qatar. În cazul unui nou atac american, Araqchi a indicat că reacția ar putea fi similară, subliniind că țintele ar fi bazele SUA din regiune, nu statele vecine care le găzduiesc. [...]

Bancnote de 500 de euro, aranjate cu grijă, în mâna unei persoane.
Externe07 feb. 2026

Aproximativ 5 tone de bancnote au fost expediate către Iran în 2018 - tranzacții evaluate între 57 și 115 milioane de dolari pe transport

Rusia ar fi expediat în 2018 numerar către Iran pe rute feroviare și maritime , potrivit Adevărul , care relatează despre transporturi descrise ca o modalitate de a ocoli sancțiunile și canalele financiare monitorizate internațional. În centrul acuzațiilor se află Promsvyazbank, o bancă din Rusia care, în primele patru luni din 2018, ar fi efectuat cel puțin 34 de transporturi, fiecare evaluat între 57 și 115 milioane de dolari. În total, ar fi fost mutate aproape 5 tone de bancnote, menționează publicația, cu trimitere la Moscow Times . Articolul notează că, deși este vorba despre „dolari”, bancnotele ar fi putut fi de 500 de euro. Mecanismul logistic descris indică o schemă construită pentru a evita infrastructura bancară clasică: numerarul ar fi plecat cu trenul de la Moscova la Astrahan, ar fi traversat Marea Caspică până la portul iranian Amirabad, apoi ar fi fost transportat din nou cu trenul la Teheran. Conform datelor vamale obținute prin serviciul ImportGenius, banii ar fi fost trimiși direct de la sucursala din Moscova a Promsvyazbank către clădirea Băncii Centrale a Iranului. Momentul primei livrări este prezentat ca relevant pentru contextul sancțiunilor: aceasta ar fi avut loc pe 13 august 2018, la aproximativ o săptămână după ce președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv de reimpunere a sancțiunilor împotriva Teheranului. La acel moment, Promsvyazbank fusese deja naționalizată și transformată într-o bancă militară, iar ulterior a fost supusă unor sancțiuni de blocare din partea SUA și a Uniunii Europene, mai arată articolul. Pe lângă transporturile atribuite Promsvyazbank, textul mai susține că în 2018 ar fi existat transporturi suplimentare de numerar, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, realizate de banca International Financial Club , ceea ce ar ridica totalul la 4,4 miliarde de dolari trimiși după impunerea sancțiunilor. Experți citați de The Telegraph, menționează Adevărul, consideră că astfel de transporturi fizice de numerar ar fi permis ocolirea sancțiunilor internaționale și a sistemului SWIFT (rețeaua de mesagerie folosită de bănci pentru plăți transfrontaliere), de la care Iranul a fost izolat, iar fondurile ar fi putut fi utilizate pentru achiziții militare sau pentru sprijinirea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. [...]