Știri
Știri din categoria Externe
Ritmul de avans al Rusiei în Donețk a încetinit puternic, iar la viteza din 2025 ar mai fi nevoie de cel puțin doi ani pentru ocuparea completă a regiunii, potrivit Biziday, care citează analize DeepState și Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Conform DeepState, aproximativ 78% din regiunea Donețk se află acum sub ocupație rusă, însă o parte importantă era deja controlată de Moscova înainte de invazia pe scară largă din 2022. Deși forțele ruse au câștigat teren în primii ani ai războiului, ritmul s-a redus constant, ceea ce sugerează o capacitate limitată de a transforma superioritatea numerică în progrese teritoriale rapide.
Un exemplu invocat de analiști este zona Pokrovsk, unde așteptările privind o cădere rapidă nu s-au confirmat. Pokrovsk și orașul vecin Mîrnohrad sunt încă parțial sub control ucrainean, deși Rusia ar fi concentrat peste 100.000 de militari în sector. Pentru evaluatori, această situație indică dificultăți serioase ale Armatei Ruse în a sparge apărarea ucraineană chiar și atunci când alocă resurse considerabile.
În același timp, DeepState avertizează că, pe termen lung, Rusia păstrează un potențial militar superior, iar unele localități ar putea fi pierdute treptat. Accentul operațional ar urma să se mute pe lovirea logisticii ucrainene, adică a rutelor de aprovizionare cu muniție, combustibil și trupe, pentru a slăbi apărarea înaintea confruntării considerate decisive în Sloviansk și Kramatorsk, orașe-cheie pentru controlul întregii regiuni Donețk.
ISW apreciază că Rusia pregătește o ofensivă de amploare pentru vara lui 2026, cel mai devreme din aprilie, cu direcții principale în zona Sloviansk–Kramatorsk și posibil spre sud, către Zaporojie. Obstacolul major pentru Moscova rămâne însă lipsa rezervelor suficiente: încercarea de a construi rezerve strategice din recruți noi din toamna lui 2025 ar fi fost subminată de pierderile mari, care au forțat folosirea acestor trupe pentru a susține luptele curente. În plus, deși Rusia încearcă să pregătească terenul prin bombardarea liniilor de aprovizionare și atacuri limitate, fără progrese semnificative, în mai multe zone trupele ruse au rămas blocate și se bazează pe infiltrații cu grupuri mici, în timp ce contraofensivele ucrainene din alte sectoare ar fi obligat Moscova să-și redistribuie rezervele, complicând planurile pentru o ofensivă decisivă.
Recomandate
Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie , indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3 , Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”. ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați. Ce a spus Putin și ce contestă ISW Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”. În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă. „Război cognitiv” și posibile explicații pentru discrepanțe ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren. Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile. Mesajul politic: Donețk și presiunea asupra Kievului Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război. „Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?” Context: amenințări repetate și referiri la Kaliningrad Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”. Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”. De ce contează Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie. [...]
Rusia își intensifică presiunea cu drone asupra infrastructurii Ucrainei , inclusiv prin adaptări noi menite să crească pagubele înainte ca apărarea ucraineană să poată răspunde „la scară”, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Pentru mediul economic, miza imediată este degradarea logisticii – în special a transportului feroviar – și creșterea riscurilor operaționale în proximitatea frontierelor. Drone mai „eficiente” și lovituri asupra căilor ferate Evaluarea ISW indică faptul că forțele ruse „introduc noi adaptări” ale dronelor, cu obiectivul de a maximiza daunele asupra infrastructurii și a zonelor de pe linia frontului, înainte ca Ucraina să poată implementa contramăsuri eficiente pe scară largă. În același timp, Rusia ar fi folosit cu succes drone cu propulsie cu reacție (jet) pentru a afecta infrastructura feroviară a Ucrainei și materialul rulant. În termeni practici, astfel de lovituri pot însemna întârzieri, capacitate redusă de transport și costuri mai mari pentru reparații și înlocuiri, într-un sistem feroviar esențial pentru fluxurile logistice ale țării. Incident la granița cu Republica Moldova: impact regional al atacurilor ISW mai notează că o dronă rusească a lovit în dimineața de 5 octombrie un punct de trecere a frontierei ucraineano-moldovene, rănind un cetățean moldovean – primul caz confirmat de rănire a unui cetățean al Republicii Moldova în urma dronelor rusești. Informația sugerează o extindere a riscului de securitate dincolo de teritoriul ucrainean, cu potențiale efecte asupra transportului și operațiunilor din zonele de frontieră. Dinamica de pe front și amploarea atacurilor În aceeași evaluare, ISW menționează: forțe ucrainene care ar fi avansat recent în nordul regiunii Harkiv; un atac nocturn al Rusiei cu 205 drone asupra Ucrainei. Separat, analiza consemnează și o componentă de „război cognitiv” (influențare informațională): oficiali ai Dumei de Stat ar fi folosit relatări despre întărirea frontierei Estoniei cu Rusia pentru a promova narațiunea că NATO „escaladează” și provoacă un conflict cu Rusia. Ce contează pentru economie și operațiuni Din perspectiva impactului operațional, accentul pus pe infrastructură – în special pe rețeaua feroviară și echipamentele aferente – indică o strategie de a reduce capacitatea de mobilitate și aprovizionare a Ucrainei. În paralel, incidentul de la granița cu Republica Moldova arată că riscurile asociate atacurilor cu drone pot afecta și puncte de tranzit cu relevanță regională, inclusiv pentru fluxuri comerciale și de transport. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea exporta tehnologie militară avansată către Coreea de Nord , un scenariu care ar complica atât războiul din Ucraina, cât și echilibrul de securitate din Asia de Nord-Est, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Moscova ar fi împărtășit Phenianului tehnologia dronelor cu motor cu reacție, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu astfel de aparate. În ultimele săptămâni, Rusia și-a crescut „considerabil” utilizarea dronelor cu reacție împotriva Ucrainei. Conform relatării, Kievul nu are încă mijloace eficiente de contracarare, în afară de folosirea avioanelor de luptă, ceea ce sugerează o presiune operațională suplimentară asupra apărării aeriene ucrainene. Ce spune Zelenski despre transferul de tehnologie Întrebat direct dacă Rusia a împărtășit Coreei de Nord tehnologia care stă la baza unei drone cu motor cu reacție de ultimă generație, Zelenski a răspuns: „Da, desigur.” El a adăugat că Rusia „împărtășește Coreei de Nord toate tehnologiile”, precizând că nu știe sigur în privința tehnologiilor balistice, dar „crede că da”, invocând sprijinul nord-coreean pentru Rusia cu rachete. Context: schimbul de armament și îngrijorările Seulului și ale Occidentului Materialul reamintește că, la începutul războiului, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze de artilerie și, ulterior, rachete balistice folosite „în mod regulat” de Moscova în atacuri asupra orașelor ucrainene. Coreea de Sud și țările occidentale și-au exprimat anterior îngrijorarea că Phenianul ar putea primi ajutor din partea Moscovei pentru dezvoltarea armamentului, în schimbul sprijinului acordat Rusiei în Ucraina. Totodată, mii de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în Rusia pentru a dobândi experiență de luptă. Tensiuni diplomatice între Kiev și Seul În paralel, Seulul și Kievul se află într-un conflict diplomatic după ce Zelenski a anunțat, luna trecută, la Adunarea Generală a ONU , că Ucraina a transferat către Coreea de Sud doi prizonieri de război nord-coreeni capturați în timp ce luptau pentru Rusia. Potrivit sursei, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a amenințat vineri cu măsuri nespecificate împotriva Ucrainei dacă Kievul nu recunoaște un acord de confidențialitate care, conform Seulului, acoperea transferul și nu își prezintă scuzele. Zelenski a declarat că Coreea de Sud a cerut predarea soldaților, invocând faptul că, potrivit constituției sud-coreene, aceștia sunt cetățeni ai Coreei de Sud, și a confirmat predarea celor doi bărbați, fără a face referire la comentariile lui Lee. [...]
Yemenul a anunțat începerea unei ofensive pentru recucerirea teritoriilor controlate de rebelii Houthi, într-un context care ridică din nou riscuri pentru infrastructura petrolieră saudită și pentru rutele maritime din zona Bab el-Mandeb , potrivit Mediafax . Președintele Consiliului Prezidențial yemenit, Rashad al-Alimi, a declarat într-un discurs televizat că operațiunile militare vizează „recucerirea teritoriului rămas al republicii” și extinderea autorității statului pe întreg teritoriul. El a ordonat forțelor armate și structurilor de securitate să înceapă punerea în aplicare a planurilor aprobate pentru ofensivă, susținând că „toate oportunitățile” de detensionare au fost epuizate și acuzând Houthi de mobilizare și noi acțiuni militare. Sprijinul saudit și escaladarea asupra țintelor Aramco Arabia Saudită, care susține guvernul yemenit, este așteptată să joace un rol important în noua ofensivă. Potrivit unor oficiali regionali și occidentali citați anterior de Reuters, planurile ar presupune sprijin aerian saudit, în timp ce trupele yemenite ar urma să desfășoare operațiunile terestre. În paralel, rebelii Houthi au afirmat că au lansat rachete balistice și drone asupra unor obiective ale companiei Saudi Aramco din Riad și din zona Khurais, susținând că atacurile au provocat incendii de amploare. Ei au prezentat acțiunea drept răspuns la ceea ce au descris ca fiind 50 de lovituri aeriene și cu rachete efectuate de forțele conduse de Arabia Saudită asupra Yemenului în ultimele 12 ore. Arabia Saudită nu a confirmat imediat aceste informații. Miza Bab el-Mandeb și presiunea pe Taiz Pe teren, Houthi ar fi păstrat inițiativa în ultimele săptămâni, după ce au ocupat strategic strâmtoarea Bab el-Mandeb, într-o ofensivă rapidă de-a lungul coastei, care ar fi dus la prăbușirea unor forțe guvernamentale. Bab el-Mandeb este una dintre principalele rute maritime între Marea Roșie, Mediterana și Asia, iar importanța sa este amplificată de tensiunile regionale și de „blocarea efectivă” a strâmtorii Hormuz, potrivit relatării. În ultimele 48 de ore, rebelii ar fi obținut noi poziții strategice în apropiere de Taiz și ar fi avansat spre ultima rută care leagă Taiz de Aden, unde se află guvernul susținut de Arabia Saudită. Preluarea controlului asupra drumului Taiz–Aden ar putea izola Taiz, al treilea oraș ca mărime din Yemen, unde trăiesc sute de mii de civili și sunt staționate mii de forțe guvernamentale. Context umanitar: avertismentul Programului Alimentar Mondial Intensificarea conflictului agravează o situație umanitară deja critică. Programul Alimentar Mondial a avertizat săptămâna trecută că, în anumite zone ale Yemenului, trei din patru familii se confruntă cu lipsa alimentelor, pe fondul luptelor, strămutării populației și perturbării aprovizionării. [...]
Rusia anunță intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale din Ucraina , într-o escaladare care crește riscul de noi întreruperi energetice și de presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, în condițiile în care Kievul amenință că va lovi rafinăriile rusești. Informațiile sunt prezentate de Politico . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că atacurile „împotriva obiectivelor militare și militar-industriale, precum și a infrastructurii aferente din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, vor fi intensificate”. Mesajul vine după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina va răspunde atacurilor rusești vizând rafinăriile de petrol din Rusia. Într-un interviu pentru Reuters, Zelenski a afirmat sâmbătă că forțele ucrainene „trebuie să răspundă în orice fel putem” la atacurile rusești, care, potrivit lui, vizează tot mai mult podurile peste fluviul Nipru din capitală. El a adăugat că, pe fondul loviturilor asupra energiei Ucrainei, răspunsul ar urma să fie pe „energia” Rusiei, indicând în primul rând rafinăriile „care le aduc bani pentru acest război”, dar a precizat că Ucraina nu va riposta prin țintirea deliberată a infrastructurii civile. Miza economică: energie și infrastructură, sub presiune Accentul pus de Moscova pe „infrastructura aferentă” obiectivelor militare și industriale, coroborat cu discuția despre lovituri asupra rafinăriilor, indică o extindere a confruntării către active cu relevanță economică și energetică. În același timp, Rusia a acuzat Kievul că ar încerca „să perturbe votul” la alegeri prin „lovituri teroriste asupra țintelor civile” pe teritoriul rus; partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a dominat rezultatele alegerilor legislative desfășurate între 18 și 20 septembrie. Sprijin german: pachet militar și echipamente pentru rețeaua electrică Escaladarea anunțată de Rusia a fost relatată în aceeași zi în care cancelarul german Friedrich Merz a făcut o vizită surpriză de o zi la Kiev, ca semnal de susținere pentru Ucraina. În timpul vizitei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat că Rusia a lovit carosabilul Podului de Nord din oraș. Merz ar urma să reconfirme sprijinul Germaniei cu: un nou pachet de ajutor militar de circa 1 miliard de euro; generatoare, stații și kituri de reparații în valoare de 350 de milioane de euro, pentru întărirea rețelei electrice ucrainene aflate sub atac. Zelenski și Merz au vizitat și Academia Națională de Științe a Ucrainei, despre care președintele ucrainean a spus că a fost lovită recent de drone rusești într-un atac soldat cu doi morți și șapte răniți, pe care l-a descris drept „deliberat”. [...]
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
