Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Donețk, 78% sub ocupație rusă, potrivit...

Donețk, 78% sub ocupație rusă, potrivit DeepState - la ritmul din 2025, cucerirea totală ar mai dura doi ani

Soldați în terenul afectat de conflict, cu clădiri distruse în fundal.

Ritmul de avans al Rusiei în Donețk a încetinit puternic, iar la viteza din 2025 ar mai fi nevoie de cel puțin doi ani pentru ocuparea completă a regiunii, potrivit Biziday, care citează analize DeepState și Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Conform DeepState, aproximativ 78% din regiunea Donețk se află acum sub ocupație rusă, însă o parte importantă era deja controlată de Moscova înainte de invazia pe scară largă din 2022. Deși forțele ruse au câștigat teren în primii ani ai războiului, ritmul s-a redus constant, ceea ce sugerează o capacitate limitată de a transforma superioritatea numerică în progrese teritoriale rapide.

Harta zonei Pokrovsk cu avansul forțelor ruse.

Un exemplu invocat de analiști este zona Pokrovsk, unde așteptările privind o cădere rapidă nu s-au confirmat. Pokrovsk și orașul vecin Mîrnohrad sunt încă parțial sub control ucrainean, deși Rusia ar fi concentrat peste 100.000 de militari în sector. Pentru evaluatori, această situație indică dificultăți serioase ale Armatei Ruse în a sparge apărarea ucraineană chiar și atunci când alocă resurse considerabile.

În același timp, DeepState avertizează că, pe termen lung, Rusia păstrează un potențial militar superior, iar unele localități ar putea fi pierdute treptat. Accentul operațional ar urma să se mute pe lovirea logisticii ucrainene, adică a rutelor de aprovizionare cu muniție, combustibil și trupe, pentru a slăbi apărarea înaintea confruntării considerate decisive în Sloviansk și Kramatorsk, orașe-cheie pentru controlul întregii regiuni Donețk.

Harta regiunii Sloviansk-Kramatorsk și pozițiile militare.

ISW apreciază că Rusia pregătește o ofensivă de amploare pentru vara lui 2026, cel mai devreme din aprilie, cu direcții principale în zona Sloviansk–Kramatorsk și posibil spre sud, către Zaporojie. Obstacolul major pentru Moscova rămâne însă lipsa rezervelor suficiente: încercarea de a construi rezerve strategice din recruți noi din toamna lui 2025 ar fi fost subminată de pierderile mari, care au forțat folosirea acestor trupe pentru a susține luptele curente. În plus, deși Rusia încearcă să pregătească terenul prin bombardarea liniilor de aprovizionare și atacuri limitate, fără progrese semnificative, în mai multe zone trupele ruse au rămas blocate și se bazează pe infiltrații cu grupuri mici, în timp ce contraofensivele ucrainene din alte sectoare ar fi obligat Moscova să-și redistribuie rezervele, complicând planurile pentru o ofensivă decisivă.

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discută despre negocierile de pace între Ucraina și Rusia.
Externe07 feb. 2026

Zelenski: Americanii impun un calendar al păcii – Ucraina și Rusia trebuie să ajungă la un acord până în iunie

Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri. Washingtonul presează pentru un calendar clar Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară , indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie. „Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean. Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022. Negocieri fără progres, dar cu un schimb de prizonieri Discuțiile recente din Abu Dhabi , a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice. Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără: cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas; solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate să fie recunoscute oficial ca parte a Rusiei; respingerea de către Ucraina a acestor condiții ca fiind inacceptabile. Următoarea rundă ar putea avea loc în SUA Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților. Kremlinul își menține poziția Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie , însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”. Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei. Ce urmează? Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus. În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului. [...]

Discuții între lideri despre negocierile nucleare și securitatea internațională.
Externe06 feb. 2026

Rusia se declară deschisă negocierilor nucleare multilaterale - Condiționează participarea de UK și Franța

Rusia spune că acceptă negocieri nucleare multilaterale doar cu Franța și Regatul Unit la masă , potrivit Știrile ProTV , care relatează despre poziția exprimată la Conferința Dezarmării de la ONU, la Geneva, pe fondul expirării Tratatului New START dintre Moscova și Washington. Mesajul Moscovei, transmis de reprezentantul rus Ghenadi Gatilov, introduce o condiționare explicită: orice format „multilateral” trebuie să includă și cele două puteri nucleare europene, ambele membre NATO . În această logică, Rusia încearcă să lărgească discuția dincolo de cadrul bilateral SUA–Rusia, invocând rolul Franței și al Regatului Unit în arhitectura nucleară a alianței. „Rusia, în principiu, va fi implicată într-un asemenea proces, dacă Regatul Unit şi Franţa, aliaţii militari ai Statelor Unite în NATO, care s-a declarat alianţă nucleară, participă şi ele la el”, a declarat Ghenadi Gatilov. Contextul imediat este expirarea New START, ultimul acord de control al armamentului nuclear dintre Statele Unite și Rusia, semnat în 2010. Tratatul limita fiecare parte la 800 de lansatoare și bombardiere grele și la 1.550 de ogive strategice ofensive desfășurate și includea un mecanism de verificare, însă inspecțiile au fost suspendate în 2023, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar Moscova a anunțat că „nu mai este legată” de acest tratat. În paralel, Statele Unite au cerut lansarea unor negocieri multilaterale care să includă China, însă Beijingul a refuzat. Reprezentantul Chinei a reiterat la Geneva că nivelul capacităților nucleare chineze este „departe” de cel al SUA și Rusiei, motiv pentru care China nu va participa „în acest stadiu” la negocieri de dezarmare nucleară. În același timp, SUA au criticat lipsa de transparență a arsenalului chinez și au invocat nevoia unei „noi arhitecturi” de control al armamentelor. Expirarea acordului a amplificat îngrijorările internaționale, secretarul general al ONU , Antonio Guterres, vorbind despre un „moment grav pentru pacea și securitatea internaționale” și cerând Washingtonului și Moscovei să ajungă rapid la un nou cadru. În Europa, Franța, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, a cerut acțiuni pentru un sistem internațional de control al armamentului, în timp ce mai multe capitale europene atribuie Moscovei responsabilitatea pentru eșecul prelungirii acordului. În acest tablou, condiționarea formulată de Rusia mută accentul pe rolul Franței și Regatului Unit și complică perspectiva unor negocieri rapide: Washingtonul insistă pe includerea Chinei, Beijingul refuză, iar Moscova leagă participarea sa de prezența celor două state europene. Rezultatul este un blocaj de format, chiar înainte de a începe discuțiile despre limite, verificare și mecanisme de control. [...]

Reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei la masa negocierilor din Abu Dhabi.
Externe05 feb. 2026

Negocierile între Ucraina și Rusia la Abu Dhabi includ o condiție distinctivă a Rusiei - acest aspect influențează direct dinamica discuțiilor

Negocierile dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Abu Dhabi sub medierea Statelor Unite, au fost marcate de o nouă condiție impusă de Rusia, considerată imposibil de acceptat de către Kiev . Potrivit Digi24 , Rusia a cerut ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas și ca anexarea acesteia să fie recunoscută la nivel mondial. Această cerință a fost descrisă ca fiind parte a unui „mare acord” propus de Moscova. În cadrul discuțiilor, emisarul american Steve Witkoff a anunțat un acord pentru un schimb de prizonieri, un aspect pozitiv în contextul negocierilor tensionate. Acordul prevede schimbul a 314 prizonieri, câte 157 din fiecare parte, fiind primul de acest fel în ultimele cinci luni. Witkoff a subliniat că, deși este un pas înainte, mai sunt multe de făcut pentru a pune capăt conflictului. Negocierile au loc într-un context dificil, în care Ucraina a acuzat Rusia de utilizarea armistițiului pentru a-și reface stocurile de muniție. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea ca discuțiile să conducă la o pace reală și a cerut partenerilor internaționali să exercite presiune asupra Moscovei pentru a preveni continuarea conflictului. O altă propunere venită din partea Statelor Unite a fost dislocarea de forțe neutre în Donbas și crearea unei „zone demilitarizate”, însă Moscova a respins această opțiune. În aceste condiții, discuțiile continuă, iar ambele părți speră să ajungă la un acord care să contribuie la încheierea războiului. [...]

Parada militară cu rachete nucleare în fața clădirilor istorice din Moscova.
Externe05 feb. 2026

Rusia și SUA au convenit să prelungească ultimul tratat nuclear - acord realizat cu doar câteva ore înainte de expirare oficială

Rusia și SUA au convenit să mențină limitele New START după expirare , în timp ce încearcă să negocieze un nou acord care să includă și China, potrivit Adevărul . Înțelegerea de principiu a venit cu doar câteva ore înainte ca tratatul să expire, pe fondul temerilor că dispariția lui ar elimina orice plafon asupra celor mai mari două arsenale nucleare din lume. Din perspectiva viitorului acord, miza centrală devine poziția Beijingului. Președintele american Donald Trump s-a declarat favorabil păstrării unor limite, dar insistă ca China să fie adusă la masa negocierilor. Beijingul respinge, cel puțin în forma actuală, această idee, invocând diferența de dimensiune dintre arsenalul său și cele ale SUA și Rusiei. „Capacitățile nucleare ale Chinei sunt de o cu totul altă scară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, adăugând că Beijingul „nu va participa, în acest stadiu, la negocieri privind dezarmarea nucleară”. Potrivit textului, discuțiile ruso-americane sunt încă în desfășurare, iar un proiect de înțelegere există, însă nu a fost aprobat formal de Donald Trump și Vladimir Putin . Un oficial american a confirmat că tratatul va expira „din punct de vedere juridic”, iar prelungirea nu va fi oficializată imediat; cu toate acestea, Washingtonul și Moscova ar fi convenit să respecte în continuare prevederile și să negocieze un tratat care să le înlocuiască. În ecuația în care SUA condiționează „controlul real al armelor” de participarea Chinei, iar China refuză, se conturează câteva puncte de fricțiune, relevante pentru arhitectura viitorului acord: SUA vor un cadru trilateral (SUA–Rusia–China) pentru limitarea armelor nucleare. China susține că arsenalul său este „incomparabil mai mic” decât al SUA și Rusiei și nu acceptă, „în acest stadiu”, negocieri de dezarmare. În același timp, China își extinde arsenalul mai rapid decât orice alt stat, adăugând aproximativ 100 de focoase pe an din 2023, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), menționat de publicație. Contextul politic rămâne complicat. Informația despre prelungirea de principiu apare după discuții purtate de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu oficiali ruși, în marja negocierilor legate de războiul din Ucraina, la Abu Dhabi. În paralel, Kremlinul a transmis semnale contradictorii: cu o zi înainte, Vladimir Putin a spus că Rusia nu se va mai considera „legată” de limitele nucleare, iar joi purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „ce se va întâmpla mai departe depinde de evoluția evenimentelor”. New START, semnat în 2010, limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare și 700 de rachete și bombardiere desfășurate și operaționale și includea inspecții la fața locului, suspendate din 2020. În februarie 2023, Rusia și-a suspendat participarea, fără a se retrage oficial. În lipsa unui succesor, presiunea se mută acum pe formula următoare: dacă Washingtonul condiționează acordul de implicarea Chinei, iar Beijingul refuză, negocierile riscă să se blocheze exact în punctul pe care SUA îl consideră esențial. [...]

Negocieri între Ucraina și Rusia pentru pace la Abu Dhabi, cu oficiali la masă.
Externe05 feb. 2026

Ucraina și Rusia continuă discuțiile mediate de SUA la Abu Dhabi - întâlnirea de miercuri a fost considerată substanțială și productivă

Ucraina și Rusia reiau joi negocierile mediate de SUA la Abu Dhabi , după o primă zi descrisă drept „productivă”, potrivit Digi24 . Miza imediată rămâne găsirea unor „măsuri concrete” care să ducă la o pace durabilă, însă discuțiile se desfășoară pe fondul continuării luptelor și al unor divergențe majore între pozițiile Kievului și ale Moscovei. Negociatorul principal al Kievului, Rustem Umerov, a transmis că prima zi a fost „substanţială şi productivă”, iar un oficial american, sub protecția anonimatului, a caracterizat la rândul său discuțiile drept productive și a spus că ele continuă joi dimineață. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că ar fi folosit armistițiul energetic susținut de SUA, anunțat săptămâna trecută, pentru a-și consolida capacitățile militare și pentru a intensifica atacurile. „Lucrările au fost substanţiale şi productive, axate pe măsuri concrete şi soluţii practice”, a scris Rustem Umerov, şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, pe X, potrivit AFP, preluată de News.ro. În centrul negocierilor se află tocmai „concesiile dureroase” pe care fiecare parte încearcă să le evite, dar pe care un compromis le-ar putea impune. Conform relatării, cele mai sensibile puncte sunt legate de teritorii și de controlul unor obiective strategice, iar administrația Trump face presiuni asupra ambelor părți să ajungă la o înțelegere, deși distanța dintre poziții rămâne mare. Principalele teme care blochează un acord, așa cum reies din informațiile prezentate, sunt: cererile Moscovei ca Ucraina să renunțe la teritorii pe care le mai controlează în Donețk și să-și retragă trupele din întreaga regiune Donețk, inclusiv din orașe fortificate; soarta centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată într-o zonă ocupată de Rusia; linia de înghețare a conflictului: Ucraina spune că războiul ar trebui înghețat pe liniile actuale ale frontului și respinge o retragere unilaterală. Pe teren, presiunea militară continuă să influențeze negocierile. Digi24 notează că Zelenski a cerut partenerilor să exercite „mai multă presiune” asupra Moscovei și a spus că este esențial ca discuțiile să ducă la „o pace reală”, nu la o nouă fereastră de oportunitate pentru Rusia de a continua războiul. În același timp, el a afirmat că Ucraina se așteaptă ca discuțiile să ducă „în curând” la un nou schimb de prizonieri, un posibil rezultat concret într-un proces în care concesiile teritoriale rămân, politic și social, cele mai greu de acceptat. [...]

Emmanuel Bonne discutând despre relațiile diplomatice cu Rusia.
Externe05 feb. 2026

Emmanuel Bonne, consilier al lui Macron, s-a întâlnit la Kremlin cu Iuri Ușakov - Parisul invocă discuții tehnice pe tema Ucrainei

Emmanuel Bonne , principalul diplomat al lui Macron, a discutat la Kremlin despre Ucraina , potrivit Reuters . Întâlnirea a avut loc marți și, conform unei persoane informate și a doi diplomați, a fost cu Iuri Ușakov, unul dintre cei mai importanți consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin. Miza demersului este relansarea unui dialog diplomatic între Franța și Rusia, într-un moment în care dosarul ucrainean rămâne blocat, iar canalele directe de comunicare dintre europeni și Moscova sunt limitate. O sursă citată de Reuters a indicat că scopul vizitei a fost „dialogarea pe teme-cheie”, cu Ucraina drept subiect principal. Președinția franceză nu a confirmat și nici nu a infirmat întâlnirea, dar a transmis că discuțiile se poartă „la nivel tehnic”, cu informarea prealabilă a Kievului și a aliaților europeni. „Așa cum a spus președintele Macron, marți, discuțiile există la nivel tehnic, în deplină transparență și în consultare cu președintele Zelenski și cu principalii colegi europeni. Liderul francez a mai spus că este important ca europenii să își restabilească propriile canale de comunicare”. Contextul mai larg este efortul de mediere al Statelor Unite. Emmanuel Macron declarase încă din decembrie că liderii europeni ar putea fi nevoiți să reia discuțiile directe cu Vladimir Putin dacă inițiativa americană de a intermedia o pace între Rusia și Ucraina eșuează, ceea ce explică interesul Parisului de a menține sau reconstrui un canal de dialog cu Moscova. În paralel, miercuri a început la Abu Dhabi a doua rundă de negocieri trilaterale Rusia–Ucraina–SUA, care urmează să continue și joi. Prima rundă avusese loc cu 11 zile înainte, iar după încheierea ei presa rusă de stat a relatat că „se iau în considerare diverși parametri ai unei eventuale retrageri ucrainene din Donbas”, în timp ce Volodimir Zelenski a vorbit despre „parametrii pentru încheierea războiului” — indicii că discuțiile rămân sensibile, iar dialogul diplomatic franco-rus se înscrie într-o arhitectură mai amplă de consultări. [...]