Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri.
Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară, indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie.
„Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean.
Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022.
Discuțiile recente din Abu Dhabi, a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice.
Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără:
Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților.
Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie, însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”.
Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei.
Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus.
În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului.
Recomandate
Moscova condiționează oprirea războiului de decizii la Kiev , iar mesajul despre „final” rămâne, deocamdată, fără calendar și fără detalii, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , spune că datele din procesul de pace „permit” concluzia că conflictul se apropie de încheiere, însă admite că nu există încă elemente concrete despre cum și când s-ar întâmpla. Peskov a explicat că Vladimir Putin ar fi reiterat deschiderea Rusiei pentru contacte și a invocat „o anumită muncă” într-un format trilateral, precum și disponibilitatea Moscovei de a saluta continuarea medierii din partea Statelor Unite. Armistițiul de Ziua Victoriei s-a încheiat, operațiunea continuă În același timp, Peskov a precizat că armistițiul anunțat de Rusia cu ocazia Zilei Victoriei s-a terminat, iar „operațiunea militară” continuă. El a susținut că oprirea poate interveni „în orice moment”, dar numai dacă autoritățile ucrainene „își vor asuma responsabilitatea și vor lua deciziile necesare”, fără a detalia în acel pasaj care sunt aceste decizii, menționând doar că ar fi „bine cunoscute la Kiev”. Negocieri doar pentru „acorduri finale”, spune Kremlinul Peskov a mai reluat poziția lui Putin privind o eventuală întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski : liderul rus ar fi dispus să se întâlnească „în orice moment” la Moscova, dar și „în orice alt loc din lume”, însă doar pentru semnarea acordurilor finale. „În orice alt loc are sens să ne întâlnim doar dacă finalizăm complet procesul. Iar pentru finalizarea acestuia, pentru a pune punct, mai trebuie să facem o muncă pregătitoare considerabilă.” Condițiile enunțate anterior de Putin: teritorii, neutralitate și sancțiuni Materialul reamintește că Putin a spus în repetate rânduri că Rusia ar vrea să încheie conflictul „prin mijloace pașnice”, dar cu „eliminarea cauzelor fundamentale”. În vara lui 2024, el a indicat explicit o retragere completă a forțelor ucrainene din Donbas și din regiunile Zaporijia și Herson și recunoașterea acestora, alături de Crimeea și Sevastopol, ca parte a Rusiei în tratate internaționale. În listă apar și alte condiții menționate de Putin: statut de țară neutră, nealiniată și fără arme nucleare pentru Ucraina; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei; ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Context: discuții despre formate de negocieri la nivel de lideri În paralel, Zelenski a declarat că delegația ucraineană a discutat în SUA cu negociatorii americani despre posibile formate de întâlniri și negocieri la nivel de lideri pentru a pune capăt războiului. Totodată, ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga, a spus că Ucraina ar dori ca Europa să ajute la reluarea negocierilor de pace cu Rusia, fără a cere însă europenilor să înlocuiască SUA. [...]
Zelenski a cerut accelerarea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina , după ce a anunțat că Rusia a lansat un nou atac „masiv” chiar în timpul Summitului Formatului București 9 (B9) de la Palatul Cotroceni , potrivit Agerpres . Mesajul pune presiune pe aliați să transforme angajamentele în livrări și finanțări rapide, într-un moment în care războiul rămâne un factor major de risc pentru securitatea regională și pentru deciziile de bugetare în apărare. Președintele Ucrainei a spus, înainte de un dejun de lucru cu liderii prezenți la summit, că atacul a vizat „diferite regiuni” și a cerut coordonare pentru apărarea Ucrainei. „În timpul întâlnirii noastre de acum, Rusia a atacat din nou masiv Ucraina, în diferite regiuni. Trebuie să colaborăm, să facem asta ca să apărăm Ucraina.” Întrebat dacă se apropie finalul războiului, Zelenski a răspuns: „Sper că da”. Pachetul european de 90 de miliarde de euro și producția de drone În intervenția sa, Zelenski a insistat asupra importanței sprijinului internațional și a legat explicit continuarea ajutorului de capacitatea Ucrainei de a opri Rusia. El a menționat un „pachet de sprijin de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei)”, indicând că o primă parte din finanțare ar urma să fie direcționată către producția de drone, cu începere de la începutul lunii iunie. „[...] este vital să continuați sprijinirea Ucrainei, pentru că este cel mai important lucru să opriți Rusia.” Așteptări de la Summitul NATO din iulie, la Ankara Zelenski a mai spus că Summitul NATO programat în iulie la Ankara ar trebui să transmită „semnale pozitive” comunității transatlantice și să arate că Alianța rămâne puternică și unită. În același context, a vorbit despre nevoia de consolidare a capabilităților militare europene. Poziția României: sprijinul pentru Ucraina, legat de securitatea regională Președintele României, Nicușor Dan, a făcut apel la continuarea sprijinului pentru Ucraina, argumentând că evoluția războiului va influența arhitectura de securitate europeană. „Modul în care se va încheia războiul va avea un impact asupra arhitecturii de securitate europene. Am fost de acord să continuăm să sprijinim Ucraina în această luptă.” [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un final „foarte aproape” al războiului din Ucraina ridică miza diplomatică pentru SUA , într-un moment în care Moscova transmite, prin vocea Kremlinului, că ar saluta continuarea medierii americane, dar fără să ofere detalii concrete despre o eventuală înțelegere, potrivit Digi24 . Donald Trump a spus marți, înainte de a pleca de la Casa Albă într-o călătorie în China, că războiul este „foarte aproape de final” și că el crede că se va ajunge la o înțelegere între Rusia și Ucraina. Informația este relatată de Reuters , preluată de Digi24. „Sfârșitul războiului din Ucraina cred cu adevărat că se apropie foarte mult.” Ecoul de la Moscova: disponibilitate declarată, condiții și lipsă de detalii Declarațiile lui Trump vin după ce Vladimir Putin a afirmat sâmbătă că războiul „se îndreaptă spre final” și că s-ar întâlni față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski doar dacă ar fi finalizat un acord de pace. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că „datele disponibile” permit deja concluzia că războiul se apropie de final, însă „nu există încă detalii concrete”. În același timp, el a indicat că operațiunea militară s-ar încheia atunci când Kievul „își va asuma responsabilitatea și va lua deciziile necesare”. Peskov a mai declarat că Rusia rămâne deschisă la contacte și că ar saluta continuarea eforturilor de mediere din partea Statelor Unite. Poziția Kievului: presiune pentru negocieri, dar lupte intense continuă De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina l-a „împins” pe Putin să fie dispus să negocieze, în condițiile în care Rusia continuă atacurile intense pe linia frontului. În lipsa unor detalii despre parametrii unui acord, mesajele publice ale Washingtonului și Moscovei conturează mai degrabă un cadru de poziționare politică și diplomatică decât un calendar verificabil al încheierii conflictului. [...]
Comandamentul militar rus i-ar fi promis lui Vladimir Putin că poate cuceri întregul Donbas până în toamnă , un obiectiv care, dacă ar fi atins, ar repoziționa negocierile de încetare a focului în jurul unor cereri teritoriale mai mari ale Kremlinului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Financial Times bazată pe surse. Miza nu este doar o schimbare de ritm pe front, ci și modul în care Moscova ar putea folosi un eventual câștig în Donbas pentru a ridica ștacheta în orice discuție despre armistițiu. În scenariul descris, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să își intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să își extindă pretențiile teritoriale. Donbasul, pivot pentru noi pretenții teritoriale Adjunctul șefului serviciului de informații militare ucrainean, Vadim Skibitsky, a declarat pentru Financial Times că un succes în Donbas ar permite Kremlinului să formuleze pretenții suplimentare. Potrivit acestuia, Putin ar putea cere apoi cedarea regiunilor Herson și Zaporijia, pe care Rusia le-a declarat ale sale în 2022, deși o parte semnificativă a acestora rămâne sub controlul Ucrainei. Surse citate de Financial Times susțin că Putin s-ar concentra acum pe cucerirea Donbasului, deși anterior ar fi admis posibilitatea înghețării acțiunilor militare pe linia actuală a frontului. Unul dintre interlocutorii publicației a descris refuzul lui Putin de a accepta o astfel de variantă. Ținte mai largi și mesajul intern: „frontul se prăbușește” Aceleași surse indică faptul că ambițiile lui Putin ar putea depăși Donbasul, mergând până la preluarea controlului asupra întregului teritoriu al Ucrainei de pe malul stâng al Niprului, inclusiv Kievul și Odesa. Un participant la negocieri neoficiale, citat de Financial Times, a susținut că „planul a fost întotdeauna” cucerirea Kievului și a descris, în același context, mesajele care i-ar fi fost transmise lui Putin despre starea frontului ucrainean. „I se spune că ucrainenii sunt la capătul puterilor, frontul se prăbușește și rămân fără oameni”, a declarat unul dintre participanții la negocierile neoficiale, citat de Financial Times. Negocierile de pace, în impas în pofida semnalelor din SUA În acest context, Rusia și Ucraina ar considera puțin probabilă reluarea negocierilor de pace cu medierea SUA, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times. Donald Trump a declarat „ieri și săptămâna trecută” că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord, însă, potrivit materialului citat, nu există confirmări ale acestor afirmații. Sursele Financial Times afirmă că niciuna dintre părți nu vede un sens deosebit în continuarea negocierilor, iar un oficial ucrainean a spus că partea americană nu a obținut progrese din partea Rusiei. Rusia ar fi transmis, de asemenea, că negocierile ulterioare nu ar avea sens fără retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a declarat pe 10 mai, potrivit aceleiași relatări, că rezolvarea conflictului va rămâne în impas chiar și după zeci de runde de negocieri dacă Ucraina nu își retrage trupele din Donbas. Un diplomat german de rang înalt, citat de Financial Times, a apreciat că nu se întrevede încă o încetare a războiului și că Rusia încearcă să obțină victoria pe câmpul de luptă, menținând în același timp cereri maximaliste, ceea ce ar contrazice ideea unei disponibilități reale de a negocia. [...]
Presiunea economică și blocajul militar împing Kremlinul să pregătească „ieșirea” din război printr-o campanie internă de propagandă care să vândă un compromis drept victorie, potrivit Digi24 . Un document citat în material indică faptul că, pe fondul lipsei de fonduri, al oboselii sociale și al dificultății de a trimite noi soldați pe front fără mobilizare în masă, administrația de la Moscova ia în calcul scenarii de încheiere a conflictului din Ucraina. Investigația Dossier Center , menționată în articol, susține că „mașina de propagandă” ar fi început încă din februarie 2026 să construiască o „imagine a victoriei” – adică narațiuni menite să convingă publicul rus că un acord de pace ar fi necesar, chiar și în condițiile unor pierderi mari și ale lipsei unor rezultate „semnificative”. „Trebuie să știm când să ne oprim. Prea mult înseamnă înfrângere. Continuarea operațiunii militare speciale ar fi o victorie la Pyrrhus.” Ce ar presupune compromisul prezentat intern Prezentarea descrisă în material ar porni de la ideea că prelungirea războiului ar putea forța Rusia să își „reconsidere pozițiile fundamentale”, inclusiv prin: o mobilizare generală; trecerea completă a economiei la „starea de război”. Scenariul de compromis menționat în document este, potrivit articolului, departe de obiectivele declarate inițial și include, între altele, o arhitectură de acorduri SUA–Rusia și SUA–Ucraina. În această variantă, regiunile Donețk și Luhansk ar fi transferate Rusiei, iar divizarea regiunilor Herson și Zaporoje ar fi fixată de-a lungul liniei frontului, în condițiile în care Rusia controlează în prezent aproximativ 75% din aceste regiuni. Documentul mai indică retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî și Harkov, menținerea sancțiunilor europene și ridicarea sancțiunilor americane. În același cadru, „denazificarea” ar rămâne doar la nivel simbolic, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar rămâne la putere, conform documentului citat. De ce contează: semnalul de stres economic și riscul de escaladare internă Documentul inventariază explicit riscurile continuării războiului, cu accent pe costurile interne: epuizarea resurselor, necesitatea creșterii impozitelor, amenințarea atacurilor cu drone, atacuri de mare amploare și terorism, criza demografică, emigrarea și riscul de a pierde în fața SUA în plan geopolitic. Materialul precizează că prezentarea „nu are nicio legătură cu negocierile în curs” și ar reflecta mai degrabă așteptările unor oficiali ruși în contextul planificării propagandei. Totuși, scenariul ar fi „în general” aliniat cu cerințele Rusiei în negocierile cu Ucraina, care – potrivit articolului – stagnează. Cum ar urma să fie „vândută” încheierea războiului În logica documentului, un rezultat de compromis ar urma să fie prezentat drept o victorie majoră și o realizare personală a lui Vladimir Putin , cu accent pe ideea confruntării cu „Occidentul colectiv”, nu cu Ucraina. „Putin a învins Occidentul. Am oprit planurile Occidentului de a extinde și prelungi conflictul.” Printre „realizările” care ar urma să fie împinse în mesajele publice se numără câștigurile teritoriale, resursele naturale, o rută terestră către Crimeea și coasta Mării Azov (cu posibilitatea de a înființa noi stațiuni) și integrarea a „milioane de noi cetățeni” în Rusia, potrivit documentului. Controlul narativului: bloggerii pro-război și veteranii Documentul avertizează că, dacă războiul se încheie fără realizări vizibile, unele segmente ale societății ar putea reacționa negativ, iar „comunitatea bloggerilor pro-război” este descrisă drept publicul cel mai problematic. Pentru a-i neutraliza, planul ar include o „recalificare emoțională” a bloggerilor aflați sub control și sprijinirea vocilor moderate din mass-media, în timp ce restul ar urma să fie amenințați cu pedepse pentru „discreditarea armatei”. În paralel, energia veteranilor ar urma să fie canalizată către activități pașnice – de la evenimente memoriale și restaurarea „noilor teritorii” până la aderarea la partide politice sau contracte cu „Corpul African” – iar mass-media ar urma să fie inundată de știri despre integrarea lor, conform documentului. Articolul notează că nu este clar dacă Vladimir Putin va aproba un astfel de plan de revenire la o viață pașnică și că liderul de la Kremlin nu a sugerat un sfârșit iminent al conflictului, deși prezentarea ar fi fost pregătită cu puțin timp înainte ca Putin să recunoască unele probleme ale țării, în principal în economie. [...]
Postarea lui Donald Trump despre „Venezuela, al 51-lea stat” ridică miza politică a relației Washington–Caracas , într-un moment în care cele două țări tocmai au reluat legăturile diplomatice, potrivit Agerpres . Trump a publicat marți, pe platforma sa Truth Social , un desen care înfățișează Venezuela în culorile Statelor Unite, cu textul „al 51-lea stat”. Mesajul vine în contextul în care liderul american susține în mod repetat că „controlează” țara latino-americană după capturarea fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro , pe 3 ianuarie, de către armata americană. Reacția de la Caracas: respingere, dar și semnal de cooperare Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a respins luni ideea, afirmând că țara sa „nu a luat niciodată în considerare” să devină americană și invocând atașamentul populației față de independență și eroii naționali. În același timp, Rodriguez a spus că guvernul său lucrează la „o agendă diplomatică de cooperare” cu Statele Unite, după restabilirea relațiilor diplomatice cu Washingtonul în martie. Relațiile fuseseră rupte de Nicolas Maduro cu șapte ani înainte, conform informațiilor transmise. „Îi vom elibera pe toți”: tema prizonierilor politici, adusă în prim-plan Tot marți, Trump a declarat că va depune eforturi pentru eliberarea tuturor prizonierilor politici care ar mai fi închiși în Venezuela și și-a exprimat încrederea în Delcy Rodriguez. „Îi vom elibera pe toți. Și vă spun, Delcy (Rodriguez) face o treabă excelentă. Poporul venezuelean este încântat de ceea ce se întâmplă” Potrivit aceleiași relatări, Delcy Rodriguez a semnat o lege de amnistie care a dus la eliberarea a sute de prizonieri politici, însă ONG-urile estimează că alți aproximativ 500 ar fi încă în detenție. De ce contează Dincolo de componenta simbolică, mesajele publice ale lui Trump despre „al 51-lea stat” riscă să tensioneze un canal diplomatic abia reluat între Washington și Caracas, chiar în timp ce ambele părți invocă, în mod diferit, cooperarea și pași privind situația prizonierilor politici. Agerpres notează că Trump a mai folosit anterior aceeași formulă și în legătură cu Canada, iar în martie sugerase explicit posibilitatea „Statului nr. 51” pentru Venezuela. [...]
