Știri din categoria Piața energiei

Nova Power&Gas oferă prețuri la energie mai mici decât Hidroelectrica - promoții valabile până în august 2026

8 februarie 2026, 02:30

Baraj pe un râu, cu apă curgând și vegetație în jur.

Nova Power&Gas a lansat două oferte promoționale la energie sub nivelul Hidroelectrica, potrivit Profit.ro, o situație prezentată drept o premieră pe piața de furnizare pentru populație. Miza este directă pentru clienți: pe componenta „energie marfă” (energia propriu-zisă, înainte de taxe și tarife reglementate), Nova coboară sub prețul ofertat de Hidroelectrica, furnizor perceput în mod tradițional ca reper de preț.

Prima ofertă promoțională Nova Power&Gas indică un preț de 0,352 lei/kWh pentru energia marfă, valabil timp de 4 luni, până la 30 iunie 2026. A doua ofertă are un preț de 0,43 lei/kWh pentru energia marfă și se întinde pe 6 luni, până la 31 august 2026. Conform Profit.ro, nivelul de 0,352 lei/kWh este „cu aproape o pătrime” sub cel al producătorului hidro.

„După expirarea perioadei de 4-6 luni, prețul energiei electrice devine variabil și va putea fi modificat de Nova Power&gas, cu o notificare prealabilă de 30 de zile.”

Prin comparație, Hidroelectrica a anunțat menținerea prețului din ofertă la același nivel „și în această lună”, cu energia electrică activă la 0,450 lei/kWh (fără TG) sau 0,45363 lei/kWh (cu TG inclus). Oferta Hidroelectrica este valabilă spre contractare până pe 31 martie, mai arată sursa. În practică, diferența dintre „energia activă/energia marfă” și prețul final din factură rămâne importantă, deoarece peste componenta de energie se adaugă tarife de rețea și taxe.

Profit.ro mai notează că, după aplicarea taxelor și tarifelor, „prețurile finale, cu tot cu taxe, ajung în apropierea a un leu/kWh”, cu variații în funcție de zona de distribuție. Pentru consumatori, asta înseamnă că promoțiile Nova pot fi relevante în special pe intervalul de 4-6 luni, însă decizia de schimbare a furnizorului trebuie cântărită și prin prisma faptului că, ulterior, prețul devine variabil și poate fi ajustat cu preaviz.

În context, Hidroelectrica rămâne un jucător major, cu circa un milion de clienți și un portofoliu de 188 de centrale hidroelectrice (6,4 GW), plus parcul eolian Crucea (108 MW). Nova Power&Gas, parte a grupului E-INFRA, este prezentă ca furnizor de electricitate și gaze și investește și în proiectul SMR de la Doicești, însă știrea imediată este că, cel puțin pe termen scurt, promoțiile sale coboară sub nivelul de preț asociat până acum cu Hidroelectrica.

Tag-uri:oferta promotionala hidroelectrica pret energie electrica e-infra energie marfa smr doicesti nova power&gas

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăprofit.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Participanți la conferința despre strategii energetice în România.

Piața energiei10 feb. 2026

Marți are loc conferința dedicată ecosistemului energetic modern al României - Dialog asupra soluțiilor pentru dezvoltare durabilă

Trei ministere și două autorități de reglementare participă în același panel la conferința PRIA Energy Market Liberalization & Strategic Challenges, organizată marți, la București, potrivit Știrile ProTV . Tema centrală anunțată este stadiul actual al sectorului energetic din România, cu accent pe coordonarea strategiilor naționale. Organizatorii spun că în același panel vor fi reprezentate Ministerul Energiei, Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării, alături de Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Miza explicită a acestei formule este o discuție publică despre strategii naționale coordonate, într-un domeniu în care deciziile de investiții, reglementare și concurență se condiționează reciproc. Din zona guvernamentală, pe agenda evenimentului sunt menționați Bogdan Ivan , ministrul Energiei, și Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, notează Știrile ProTV. Tot din sfera instituțiilor publice, sunt anunțați Dan Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței, și Anca Ginavar, directoare în Direcția Tehnică din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Prezența Consiliului Concurenței și a ANRE în același cadru cu ministerele indică o discuție care depășește strict politica energetică și intră în zona de reguli de piață și supraveghere, în condițiile în care liberalizarea și funcționarea piețelor de energie depind atât de reglementări, cât și de aplicarea principiilor de concurență. În același timp, includerea Ministerului Mediului și a MDLPA sugerează o legătură directă între deciziile din energie, obiectivele de mediu și componenta de infrastructură și dezvoltare. Pe lista participanților se află și reprezentanți ai companiilor și instituțiilor-cheie din sector: Răzvan Popescu (Romgaz), Ion Sterian (Transgaz), Cristina Setran (OPCOM – operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale), Volker Raffel (E.On România), precum și reprezentanți ai asociațiilor de profil ACUE și HENRO. [...]

Un tehnician reglează valvele unei instalații de gaze naturale.

Piața energiei02 feb. 2026

Europa intră în deficit de gaze – Rezervele, la cel mai mic nivel din ultimii patru ani

Europa se confruntă cu cele mai scăzute niveluri ale stocurilor de gaze pentru această perioadă a anului din 2022 încoace , potrivit Financial Times , în contextul în care cererea pentru încălzire crește, iar aprovizionarea este afectată de multiple crize simultane. La 26 ianuarie, nivelul mediu al stocurilor în Uniunea Europeană era de aproximativ 44%, cu mult sub media decenală de 58%, și echivalentul a 130 de transporturi maritime standard mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Trei factori de presiune asupra pieței: Vremea mai rece decât prognoza – temperaturile scăzute din ianuarie au determinat cel mai mare nivel de retrageri zilnice din depozite din ultimii cinci ani: circa 7,79 TWh . Expirarea acordului Rusia–Ucraina – la finalul lui 2024 a expirat contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina, reducând drastic aprovizionarea prin conducte către Europa Centrală și de Est. Relaxarea politicilor interne de stocare – Germania a intrat în sezonul rece cu un deficit de 20% față de iarna precedentă, iar acum deține doar 36,8% din capacitate; Franța este la 35,6%, iar Olanda la doar 30,3%. Prețurile cresc, dar fără panică pe termen scurt În ciuda scăderii rezervelor, specialiștii nu anticipează pene de curent sau întreruperi majore până la final de martie. Totuși, dacă ritmul actual se menține, nivelul stocurilor ar putea ajunge sub 30%, ceea ce va necesita o injecție masivă de gaze – estimată la 60 miliarde de metri cubi – în perioada verii pentru refacerea capacităților. Factor agravant: tensiunile din Golful Persic Îngrijorările legate de securitatea energetică s-au intensificat și din cauza exercițiilor navale ale Iranului în apropierea Strâmtorii Hormuz , punct prin care trece circa 20% din gazul natural lichefiat transportat pe cale maritimă. În acest context, prețurile gazelor TTF din Europa au urcat cu 36% în luna ianuarie , ajungând la 42 €/MWh , cel mai înalt nivel din ultimele zece luni. Această combinație de criză meteorologică, tensiuni geopolitice și dezechilibre structurale expune din nou vulnerabilitatea Europei în fața unei ierni energetice instabile. [...]

Creșterea prețurilor carburanților în România din cauza tensiunilor geopolitice.

Piața energiei31 ian. 2026

Prețul carburanților în România ar putea crește cu până la 4,5 lei pe litru - estimări bazate pe tensiunile geopolitice din Europa de Est

Tensiunile geopolitice pot împinge în sus prețurile carburanților în România potrivit Euronews România , care preia o analiză semnată de Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Miza, în acest context, este transmiterea rapidă a șocurilor regionale în costurile de transport și, mai departe, în prețurile bunurilor și serviciilor. În evaluarea expertului, motorina rămâne mai vulnerabilă decât benzina, pe fondul dependenței mai mari de importuri și al rolului său în sectoare-cheie precum transporturile, agricultura și industria. În funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale în Europa de Est și de evoluțiile din zona Mării Negre, scumpirile „la pompă” ar putea varia de la creșteri moderate la salturi de câțiva lei pe litru. „Pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, dar și din lume, România ar putea vedea noi scumpiri la carburanți în lunile următoare. Analizele pieței arată că motorina rămâne mult mai expusă decât benzina, din cauza dependenței ridicate de importuri și a rolului său strategic în transport, agricultură și industrie. Potrivit estimărilor, prețurile pot crește cu 0,5 până la 4,5 lei pe litru, în funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale, cu motorina în prima linie a scumpirilor”, a explicat Dumitru Chisăliță, potrivit Agerpres. Analiza descrie mai multe scenarii în care tensiunile geopolitice se traduc în scumpiri, prin mecanisme precum sancțiuni suplimentare, blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre. Într-un scenariu considerat extrem (conflict extins, embargouri largi sau o criză energetică simultană în regiune), Chisăliță estimează că motorina ar putea depăși pragul de 10 lei/litru și, în situații extreme, ar putea ajunge la 12 lei/litru, în absența unor intervenții guvernamentale. Pe scurt, nivelurile de impact estimate în analiză sunt următoarele: scenariu cu tensiuni regionale și sancțiuni suplimentare: benzină +0,50 – +1,25 lei/litru; motorină +0,60 – +1,50 lei/litru; scenariu cu blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre: benzină +1,25 – +2,25 lei/litru; motorină +1,75 – +3 lei/litru; scenariu extrem (conflict extins/embargouri/criză energetică regională): benzină +2 – +3,25 lei/litru; motorină +3 – +4,5 lei/litru. Un alt canal de transmitere a riscului geopolitic către piața locală, subliniază expertul, ține de regiune: prețurile din România sunt influențate și de rafinăriile din Bulgaria și Grecia, ambele expuse tensiunilor din proximitatea Mării Negre. În plus, Chisăliță notează că, în diverse studii, motorina este indicată ca fiind cu 40–80% mai sensibilă decât benzina la șocuri externe, iar raportat la prețurile menționate în analiză (7,74 lei/litru la benzină și 8,0 lei/litru la motorină), chiar și un scenariu fără escaladări dramatice ar însemna presiune suplimentară pentru șoferi și pentru costurile din economie. [...]

Cilindri de gaz portocalii stivuiți, pregătiți pentru utilizare.

Piața energiei21 ian. 2026

Prețurile gazelor în Europa cresc cu 25% - Disputele și frigul influențează piața

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 25% în luna ianuarie , pe fondul temperaturilor scăzute și al tensiunilor crescânde dintre Statele Unite și națiunile europene cu privire la Groenlanda, informează TASS . Piața de referință a gazelor naturale din Europa, TTF din Olanda, a atins marți valoarea de 35,72 euro pe megawatt-oră, marcând o creștere de 29% față de luna precedentă. Această creștere bruscă vine după o perioadă de stagnare a pieței la sfârșitul anului 2025. Fondurile de investiții și speculatorii au trecut acum la poziții net lungi, pentru prima dată din noiembrie, conform datelor de la Intercontinental Exchange. Această schimbare a avut loc după ce fondurile au fost efectiv în poziții scurte, mizând pe o ofertă abundentă și condiții meteorologice blânde. Scăderea stocurilor de gaz Vremea neobișnuit de rece din Europa a determinat retrageri record din depozitele subterane. Nivelurile de stocare a gazelor în UE au scăzut la aproximativ 50-57%, față de aproximativ 72% în aceeași perioadă a anului trecut. În Germania, depozitele sunt acum pline doar în proporție de 42,8%, iar în Olanda la 36,2%, potrivit Gas Infrastructure Europe . "Volumul extras din depozite pe 7 și 8 ianuarie a stabilit noi recorduri pentru aceste zile calendaristice", a raportat asociația, legând creșterea direct de temperaturile mai scăzute. Sebastian Heinermann, director general al asociației operatorilor de stocare a gazelor din Germania, INES, a avertizat că "nivelurile de stocare erau insuficiente înainte de iarna 2025/26", adăugând că mecanismele actuale "nu asigură în mod adecvat securitatea aprovizionării". Tensiuni geopolitice și impactul asupra pieței Creșterea prețurilor coincide cu amenințările președintelui Donald Trump de a impune tarife asupra a opt aliați NATO europeni , din cauza cererii sale de a cumpăra Groenlanda. Începând cu 1 februarie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda se confruntă cu tarife de 10% la exporturile către Statele Unite, care ar putea crește la 25% până la 1 iunie dacă nu se ajunge la un acord. Disputa a scos la iveală dependența tot mai mare a Europei de aprovizionarea cu energie din SUA. Statele Unite au devenit principalul furnizor de GNL (gaz natural lichefiat) al Europei, reprezentând aproximativ 57-59% din importurile UE în 2025, conform Reuters . "Există riscul ca SUA să exploateze dependența Europei de GNL-ul american ca pârghie în conflictul privind Groenlanda", a declarat Sebastian Gulbis, director general al firmei de consultanță Enervis, pentru Tagesspiegel Background. Perspective și riscuri viitoare Previziunile meteorologice sugerează o volatilitate continuă. Deși o perioadă blândă la începutul acestei săptămâni a permis prețurilor să scadă temporar de la maximele de șapte luni de peste 37 euro/MWh , temperaturile sunt așteptate să scadă din nou până la sfârșitul săptămânii. Un raport comun al Institutului Clingendael, Ecolog Institute și Norwegian Institute of International Affairs a avertizat că trecerea Europei de la gazul rusesc la cel american a creat noi riscuri. "Europa are nevoie de o definiție clară a diversificării și de o strategie care să reflecte realitățile geopolitice actuale", a declarat autorul raportului, Raffaele Piria. [...]