Știri
Știri din categoria Piața energiei
Nova Power&Gas a lansat două oferte promoționale la energie sub nivelul Hidroelectrica, potrivit Profit.ro, o situație prezentată drept o premieră pe piața de furnizare pentru populație. Miza este directă pentru clienți: pe componenta „energie marfă” (energia propriu-zisă, înainte de taxe și tarife reglementate), Nova coboară sub prețul ofertat de Hidroelectrica, furnizor perceput în mod tradițional ca reper de preț.
Prima ofertă promoțională Nova Power&Gas indică un preț de 0,352 lei/kWh pentru energia marfă, valabil timp de 4 luni, până la 30 iunie 2026. A doua ofertă are un preț de 0,43 lei/kWh pentru energia marfă și se întinde pe 6 luni, până la 31 august 2026. Conform Profit.ro, nivelul de 0,352 lei/kWh este „cu aproape o pătrime” sub cel al producătorului hidro.
„După expirarea perioadei de 4-6 luni, prețul energiei electrice devine variabil și va putea fi modificat de Nova Power&gas, cu o notificare prealabilă de 30 de zile.”
Prin comparație, Hidroelectrica a anunțat menținerea prețului din ofertă la același nivel „și în această lună”, cu energia electrică activă la 0,450 lei/kWh (fără TG) sau 0,45363 lei/kWh (cu TG inclus). Oferta Hidroelectrica este valabilă spre contractare până pe 31 martie, mai arată sursa. În practică, diferența dintre „energia activă/energia marfă” și prețul final din factură rămâne importantă, deoarece peste componenta de energie se adaugă tarife de rețea și taxe.
Profit.ro mai notează că, după aplicarea taxelor și tarifelor, „prețurile finale, cu tot cu taxe, ajung în apropierea a un leu/kWh”, cu variații în funcție de zona de distribuție. Pentru consumatori, asta înseamnă că promoțiile Nova pot fi relevante în special pe intervalul de 4-6 luni, însă decizia de schimbare a furnizorului trebuie cântărită și prin prisma faptului că, ulterior, prețul devine variabil și poate fi ajustat cu preaviz.
În context, Hidroelectrica rămâne un jucător major, cu circa un milion de clienți și un portofoliu de 188 de centrale hidroelectrice (6,4 GW), plus parcul eolian Crucea (108 MW). Nova Power&Gas, parte a grupului E-INFRA, este prezentă ca furnizor de electricitate și gaze și investește și în proiectul SMR de la Doicești, însă știrea imediată este că, cel puțin pe termen scurt, promoțiile sale coboară sub nivelul de preț asociat până acum cu Hidroelectrica.
Recomandate
Romgaz va intra pe piața de furnizare a gazelor pentru populație cel târziu până la 31 martie 2026, cu oferte după modelul Hidroelectrica. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan , într-un interviu acordat emisiunii „În fața ta”, potrivit Digi24 . Intrarea companiei de stat pe segmentul de furnizare pentru consumatorii casnici este prezentată drept o mișcare strategică ce ar putea influența semnificativ evoluția prețurilor la gaze. Ministrul a precizat că Romgaz se află în procedură de angajare a personalului dedicat exclusiv activității de furnizare, urmând să primească aprobarea unui memorandum în Guvern pentru aceste recrutări. Compania a achiziționat deja programele informatice necesare și deține licențele pentru operare. Termenul asumat pentru lansarea ofertelor este finalul lunii martie, cu posibilitatea ca acestea să fie anunțate chiar până la sfârșitul lunii februarie. Potrivit lui Bogdan Ivan, strategia urmărește modelul aplicat de Hidroelectrica pe piața energiei electrice, unde compania a devenit reper de preț pentru clienții casnici. În mod similar, Romgaz ar urma să vină cu o optimizare a costurilor și oferte competitive, ceea ce ar putea pune presiune pe ceilalți furnizori și ar contribui la stabilizarea sau chiar reducerea tarifelor. Intrarea unui producător important direct în relația cu consumatorul final schimbă echilibrul actual al pieței gazelor, dominată de furnizori privați. Efectele concrete asupra facturilor vor depinde însă de nivelul ofertelor și de reacția competitorilor, într-un context în care plafonarea prețurilor urmează să expire. [...]
Miniștrii de Finanțe din UE caută un răspuns coordonat la scumpirea energiei , potrivit G4Media , care citează Reuters. Discuțiile sunt programate vineri și vizează măsuri care să sprijine consumatorii vulnerabili, fără a împinge statele membre spre politici fiscale greu de susținut și fără a frâna tranziția de la combustibilii fosili. Scumpirile au fost alimentate de creșterea cotațiilor la petrol și gaze după 28 februarie, pe fondul războiului din Iran , evoluție descrisă ca un șoc de preț comparabil cu cel din criza energetică declanșată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Chiar dacă între timp ponderea energiei din surse regenerabile a crescut, guvernele europene rămân prudente, în condițiile în care nu este cunoscută durata perturbărilor de pe partea de aprovizionare. Comisia Europeană argumentează, într-un document pregătit pentru reuniune, că o coordonare la nivelul UE este necesară pentru a evita fragmentarea pieței și pentru a obține economii de scară, reducând astfel nevoia de intervenții. Miniștrii l-au invitat și pe Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), să prezinte cele mai recente evoluții, transmite Agerpres. Executivul comunitar recomandă ca măsurile pe termen scurt să fie țintite, cu sprijin pentru veniturile gospodăriilor cele mai vulnerabile, astfel încât să fie limitată distorsionarea semnalelor de preț și să fie încurajată economisirea energiei (de la transport public și renovarea locuințelor până la eficiență energetică în industrie). În plus, Comisia indică reducerea taxelor la electricitate și, eventual, intervenții asupra prețului pentru consumatorii vulnerabili și firme, inclusiv prin prețuri pe două niveluri la electricitate sau gaze naturale. [...]
Prețul gazelor cu livrare peste o lună pe TTF a coborât sub 60 euro/MWh , după ce vineri a scăzut cu peste 3%, potrivit Economedia , care citează Bloomberg via Agerpres. La scurt timp după deschiderea bursei olandeze TTF (hub-ul unde se formează prețul de referință pentru Europa), cotațiile futures au scăzut cu 3,33%, până la 59,7 euro/MWh. Mișcarea vine după o sesiune anterioară foarte volatilă: joi, prețurile au închis cu un avans de 11%, iar intraday au urcat la un moment dat cu 30%, depășind 70 euro/MWh. Scăderea de vineri a fost pusă pe seama încercărilor Israelului și SUA de a reduce temerile privind noi atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic . Israelul a transmis că nu va mai viza infrastructura energetică, după ce un atac asupra unui câmp gazifer iranian a declanșat represalii asupra instalațiilor de petrol și gaze din Orientul Mijlociu și a atras o reacție critică din partea președintelui american Donald Trump. Tensiunile au fost alimentate și de atacuri cu rachete asupra complexului industrial Ras Laffan din Qatar, care au avariat două unități de producție de gaze naturale lichefiate (GNL). Cele două unități au o capacitate anuală combinată de 12,8 milioane de tone, echivalentul a aproximativ 17% din exporturile de GNL ale Qatarului, iar reparațiile ar putea dura până la cinci ani. Deși livrările de la Ras Laffan erau deja oprite de la începutul lunii din cauza războiului, noile atacuri riscă să mențină prețurile gazelor din Europa și Asia la niveluri ridicate mai mult timp. Analiștii Morgan Stanley anticipează un deficit de 4% al aprovizionării în 2026 și avertizează că o pierdere prelungită a celor două unități avariate ar schimba și așteptările privind un exces de ofertă în 2027-2028. În Europa, traderii se așteaptă la o vară volatilă, pe fondul eforturilor de reumplere a depozitelor înainte de iarna viitoare. Chiar dacă cea mai mare parte a gazului care tranzitează Strâmtoarea Ormuz ajunge, în mod normal, în Asia, o eventuală închidere a rutei ar putea afecta și Europa, prin competiția pentru volume mai mici de GNL la nivel global; în plus, o răcire a vremii prognozată pentru finalul lunii în nord-vestul Europei ar putea împinge în sus cererea de gaze. [...]
Un oficial rus de rang înalt cere schimbarea liderilor Uniunii Europene pe fondul crizei energetice , potrivit TASS , în contextul în care prețurile la petrol și gaze cresc puternic din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Kirill Dmitriev , emisar al Kremlinului pentru cooperare economică, a criticat dur politicile energetice ale UE, pe care le consideră „autodistructive”. Acesta a susținut că Europa ar trebui să își recunoască „greșelile strategice” și să renunțe la abordarea anti-rusă, afirmând că „Europa are nevoie de Rusia pentru a supraviețui”. Declarațiile vin în timp ce liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a discuta impactul creșterii prețurilor la energie. Mesajele lui Dmitriev se înscriu într-o serie de avertismente privind evoluția pieței energetice. Potrivit datelor citate de Izvestia , oficialul rus a estimat că prețurile gazelor în Europa ar putea crește semnificativ, chiar peste prognozele inițiale, pe fondul tensiunilor din regiune și al perturbărilor în aprovizionare. Criza este amplificată de conflictul dintre SUA și Iran, care afectează rutele energetice globale și contribuie la volatilitatea piețelor. În acest context, liderii europeni caută soluții pentru a limita impactul asupra economiilor naționale. Mai multe state membre, inclusiv Italia, Ungaria și Slovacia, cer ajustarea politicilor energetice europene , considerând că ritmul actual al tranziției și restricțiilor este dificil de susținut în actualele condiții de piață. În paralel, Uniunea Europeană își menține planurile de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până în 2027, o decizie care complică și mai mult situația într-un moment de presiune majoră asupra prețurilor. Declarațiile venite de la Moscova reflectă atât tensiunile geopolitice, cât și competiția pentru influență pe piața energetică europeană, într-un moment în care securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale liderilor UE. [...]
Statul român va anunța în circa o săptămână măsuri pentru a contracara creșterea prețurilor la combustibil , potrivit News.ro , care citează declarațiile președintelui Nicuşor Dan făcute joi, 19 martie 2026. Acesta a precizat că subiectul a fost discutat deja în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar ulterior au avut loc consultări între Guvern și operatorii din piața energiei, în urma cărora au fost conturate mai multe scenarii de intervenție. Președintele nu a detaliat soluțiile analizate, însă a confirmat că statul va interveni, fără a exclude opțiuni precum plafonarea prețurilor sau alte măsuri administrative. „O să vedeți măsurile în momentul în care ele vor fi adoptate”, a spus acesta, subliniind că există o coordonare între premier, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei. În paralel, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a anunțat că Guvernul analizează instituirea unei stări de criză în domeniul carburanților, printr-un proiect de act normativ deja depus. O astfel de decizie ar permite autorităților să intervină rapid pentru: prevenirea creșterilor artificiale de preț asigurarea stocurilor necesare pe piața internă limitarea exporturilor, dacă aprovizionarea este afectată Potrivit oficialului, există un consens politic privind necesitatea intervenției în cazul în care situația internațională se deteriorează și afectează piața locală. În plan european, România susține temperarea ritmului tranziției energetice pentru a evita presiuni suplimentare asupra prețurilor și promovează extinderea producției de energie nucleară, considerată o soluție stabilă pentru industrie. Deciziile finale ale Guvernului sunt așteptate în zilele următoare, într-un context în care evoluția prețurilor la combustibil rămâne influențată de factori externi și de echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața energetică. [...]
O delegaţie OMV Petrom se întâlneşte luni cu preşedintele Nicuşor Dan la Cotroceni , într-un context de creştere accelerată a preţurilor la carburanţi. Potrivit HotNews , întâlnirea este programată pentru luni, la ora 10:00, după ce şeful statului va primi anterior o delegaţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Discuţia dintre preşedinte şi reprezentanţii companiei petroliere vine într-un moment tensionat pentru piaţa energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al creşterii rapide a preţurilor la pompă în România. În ultimele zile, benzina s-a apropiat de nivelul de 8,5 lei pe litru , iar motorina a depăşit 9 lei pe litru în unele staţii. Surse oficiale citate de publicaţie au precizat că întâlnirea fusese stabilită înainte de izbucnirea conflictului din Iran. Totuşi, situaţia internaţională şi impactul acesteia asupra pieţei petrolului ar putea deveni un subiect central al discuţiilor. Un alt punct important de pe agenda întrevederii este proiectul Neptun Deep , unul dintre cele mai mari proiecte energetice ale României din Marea Neagră. Exploatarea zăcămintelor de gaze din acest perimetru este considerată esenţială pentru securitatea energetică a ţării şi pentru reducerea dependenţei de importuri. În paralel, presiunea asupra preţurilor la combustibili ar putea continua. O analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă arată că motorina ar putea ajunge la aproximativ 9,78 lei pe litru în următoarele două săptămâni , dacă autorităţile nu adoptă măsuri pentru a tempera creşterea costurilor. Întâlnirea de la Cotroceni are loc într-un moment în care pieţele energetice globale sunt afectate de tensiunile geopolitice, iar evoluţiile din Orientul Mijlociu influenţează direct preţurile petrolului şi ale carburanţilor în Europa, inclusiv în România. [...]
