Știri
Știri din categoria Piața energiei
Europa riscă o nouă criză energetică, după ce prețul gazelor a crescut cu peste 50%, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbării transporturilor de energie din regiunea Golfului Persic. Potrivit Mediafax, prețurile au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023, iar tensiunile din regiune afectează fluxurile de gaz natural lichefiat și transportul maritim.
Creșterea rapidă a prețurilor este legată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz și de atacurile care au vizat infrastructura energetică din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat din lume. În doar câteva zile, prețul gazelor a urcat cu aproximativ 53%, ajungând la aproape 48,77 euro pe megawatt-oră.
Pe piața globală au apărut deja semnele unei competiții mai intense pentru resursele energetice. Statele asiatice oferă prețuri mai mari pentru gazul natural lichefiat, iar unele transporturi destinate inițial Europei sunt redirecționate către Asia. Un exemplu este un transport de GNL din Nigeria, care avea ca destinație Franța, dar a schimbat ruta și s-a îndreptat către piețele asiatice, potrivit datelor companiei de analiză Kpler.
Situația este complicată și de nivelul redus al rezervelor europene. Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în proporție de sub 30%, mult sub media de aproximativ 45% pentru această perioadă a anului. Specialiștii avertizează că refacerea stocurilor pentru iarna următoare ar putea deveni extrem de costisitoare dacă prețurile rămân la niveluri ridicate.
Economiștii avertizează că o nouă scumpire a energiei ar putea alimenta inflația și ar încetini creșterea economică în mai multe state europene, în special în economii dependente de importurile de gaz, precum Germania și Italia. Economistul-șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, a declarat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca o creștere semnificativă a inflației generate de energie și o scădere a producției industriale.
În aceste condiții, guvernele europene analizează măsuri de urgență. Printre soluțiile discutate se numără revenirea temporară la producția de energie pe bază de cărbune, utilizarea mai intensă a energiei nucleare sau amânarea unor politici climatice pentru a stabiliza aprovizionarea.
Recomandate
Iranul pune în aplicare planul ayatollahului ucis Ali Khamenei de a provoca un război regional , prin atacarea directă a instalațiilor energetice din Orientul Mijlociu, mizând că explozia prețurilor la petrol și gaze va forța SUA și Israel să oprească ofensiva militară, arată o analiză publicată de Biziday , care citează Financial Times. Strategia, concepută anterior morții liderului suprem, urmărește destabilizarea piețelor globale pentru a transforma presiunea economică într-un instrument politic. Potrivit surselor citate de Financial Times, planificarea a început după războiul de 12 zile din iunie 2025, când SUA și Israel au bombardat inclusiv situri iraniene de îmbogățire a uraniului. Dacă atunci reacția Teheranului a fost limitată, în actuala confruntare răspunsul este mult mai amplu și coordonat, chiar și după eliminarea ayatollahului și a mai multor comandanți de rang înalt. În primele zile ale escaladării, Iranul a vizat infrastructura energetică din Qatar și Arabia Saudită, iar efectele au fost imediate: traficul prin Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru comerțul global cu petrol, s-a redus semnificativ; prețurile petrolului și gazelor au crescut brusc pe piețele internaționale; investitorii au reevaluat riscurile din statele din Golf. În paralel, au fost atacate baze americane și obiective din Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak, Oman și Bahrain, iar Hezbollah a lansat rachete asupra nordului Israelului. Conform analizei, regimul iranian a descentralizat comanda militară pentru a permite continuarea operațiunilor chiar și în cazul eliminării conducerii centrale, ceea ce sugerează existența unui plan de continuitate stabilit înaintea morții lui Khamenei. Analiștii citați avertizează că este cel mai periculos scenariu de extindere regională de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, iar calculul Teheranului pare să fie clar: presiunea economică globală ar putea deveni pârghia decisivă pentru a opri atacurile occidentale. [...]
Europa este pe cale să înregistreze un nou record lunar la importurile de gaze naturale lichefiate, în timp ce exporturile SUA cresc puternic, iar cererea Chinei pentru cargouri spot rămâne scăzută , potrivit unei analize publicate de Reuters . Deși tensiunile din Orientul Mijlociu și riscurile asupra livrărilor din Qatar ar putea susține prețurile, piața asiatică a arătat o evoluție surprinzător de calmă. Prețul spot al GNL în Asia a coborât la 10,60 dolari per milion de unități termice britanice (mmBtu) în săptămâna încheiată la 20 februarie, în scădere față de maximul acestui an de 11,60 dolari atins la final de ianuarie. Nivelul este și cu 28% sub vârful iernii precedente, din februarie 2025, semn că cererea rămâne moderată. Cererea Chinei, factor decisiv Un element-cheie în echilibrul actual este reducerea achizițiilor spot din China, cel mai mare importator mondial de GNL . Datele companiei de analiză Kpler, citate de Reuters, indică pentru februarie importuri estimate la 3,38 milioane de tone, cel mai scăzut nivel lunar din aprilie 2018 și sub cele 4,47 milioane de tone din februarie anul trecut. China s-a bazat în principal pe contracte pe termen lung, evitând piața spot unde prețurile peste 10 dolari/mmBtu reduc competitivitatea GNL față de gazul intern și cel livrat prin conducte. Iarna mai blândă a contribuit, de asemenea, la diminuarea cererii. Europa compensează prin importuri record Absența Chinei din piața spot a permis Europei să își majoreze achizițiile pentru a acoperi consumul de iarnă. Kpler estimează pentru februarie importuri de 14,20 milioane de tone, peste precedentul record de 13,67 milioane stabilit în ianuarie și cu 22% peste nivelul din februarie 2025. Statele Unite asigură cea mai mare parte a livrărilor către Europa, cu 8,05 milioane de tone în februarie, echivalentul a aproximativ 57% din total. Exporturile americane ar putea ajunge la 11,19 milioane de tone în martie, al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată și cu 26% peste martie 2025. Deși gazul rusesc livrat prin conducte a fost redus semnificativ după invazia Ucrainei, Europa continuă să importe GNL rusesc, aproximativ 1,6 milioane de tone în februarie, ceea ce face din Rusia al doilea furnizor al continentului. Stocuri scăzute, echilibru fragil Depozitele europene sunt umplute în proporție de circa 32%, mult sub media ultimilor cinci ani de 49% pentru această perioadă. Aceasta înseamnă că Europa va trebui să continue achizițiile masive pentru reumplerea stocurilor înainte de sezonul rece următor. Creșterea rapidă a exporturilor din SUA pare, pentru moment, suficientă pentru a menține echilibrul global: cererea solidă din Europa și stabilitatea din Asia sunt compensate de oferta în expansiune. Totuși, piața rămâne sensibilă la eventuale perturbări geopolitice sau la o revenire a cererii chineze pe piața spot. [...]
Europa se confruntă cu cele mai scăzute niveluri ale stocurilor de gaze pentru această perioadă a anului din 2022 încoace , potrivit Financial Times , în contextul în care cererea pentru încălzire crește, iar aprovizionarea este afectată de multiple crize simultane. La 26 ianuarie, nivelul mediu al stocurilor în Uniunea Europeană era de aproximativ 44%, cu mult sub media decenală de 58%, și echivalentul a 130 de transporturi maritime standard mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Trei factori de presiune asupra pieței: Vremea mai rece decât prognoza – temperaturile scăzute din ianuarie au determinat cel mai mare nivel de retrageri zilnice din depozite din ultimii cinci ani: circa 7,79 TWh . Expirarea acordului Rusia–Ucraina – la finalul lui 2024 a expirat contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina, reducând drastic aprovizionarea prin conducte către Europa Centrală și de Est. Relaxarea politicilor interne de stocare – Germania a intrat în sezonul rece cu un deficit de 20% față de iarna precedentă, iar acum deține doar 36,8% din capacitate; Franța este la 35,6%, iar Olanda la doar 30,3%. Prețurile cresc, dar fără panică pe termen scurt În ciuda scăderii rezervelor, specialiștii nu anticipează pene de curent sau întreruperi majore până la final de martie. Totuși, dacă ritmul actual se menține, nivelul stocurilor ar putea ajunge sub 30%, ceea ce va necesita o injecție masivă de gaze – estimată la 60 miliarde de metri cubi – în perioada verii pentru refacerea capacităților. Factor agravant: tensiunile din Golful Persic Îngrijorările legate de securitatea energetică s-au intensificat și din cauza exercițiilor navale ale Iranului în apropierea Strâmtorii Hormuz , punct prin care trece circa 20% din gazul natural lichefiat transportat pe cale maritimă. În acest context, prețurile gazelor TTF din Europa au urcat cu 36% în luna ianuarie , ajungând la 42 €/MWh , cel mai înalt nivel din ultimele zece luni. Această combinație de criză meteorologică, tensiuni geopolitice și dezechilibre structurale expune din nou vulnerabilitatea Europei în fața unei ierni energetice instabile. [...]
China a ordonat principalelor rafinării să suspende exporturile de benzină și motorină , pe fondul perturbării livrărilor de petrol din Golful Persic, după escaladarea războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , informația provine din surse citate de Bloomberg și indică o măsură de urgență prin care Beijingul încearcă să protejeze aprovizionarea internă cu combustibili. Decizia ar fi fost comunicată verbal de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică al Chinei, în cadrul unei întâlniri cu directorii marilor companii de rafinare. Acestora li s-a cerut să oprească imediat exporturile de produse rafinate și să nu mai semneze noi contracte externe. În plus, rafinăriile ar fi fost instruite să renegocieze sau chiar să anuleze transporturile deja convenite cu parteneri externi. Totuși, autoritățile chineze au permis anumite excepții, inclusiv pentru combustibilul pentru aviație, pentru combustibilul destinat navelor deja stocat și pentru livrările către Hong Kong și Macao. Printre companiile vizate de această măsură se numără giganții energetici PetroChina, Sinopec, CNOOC și Sinochem, dar și compania privată Zhejiang Petrochemical. Niciuna dintre aceste firme nu a comentat oficial informațiile publicate de Bloomberg. Deși China dispune de unele dintre cele mai mari capacități de rafinare din lume, majoritatea producției sale este destinată consumului intern, iar exporturile au un rol secundar. În Asia, Beijingul ocupă locul al treilea la exporturile maritime de combustibili, după Coreea de Sud și Singapore. Restricțiile adoptate de China reflectă însă o tendință mai largă în Asia, unde mai multe state dependente de importuri încearcă să-și protejeze piețele interne. În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, fluxurile de petrol și combustibil din Golful Persic au fost grav afectate, iar rafinăriile din Japonia, India sau Indonezia au început la rândul lor să reducă producția și exporturile. China depinde în continuare în mare măsură de petrolul din Golf, care reprezintă aproape jumătate din importurile sale de țiței. În plus, aproape toate exporturile de petrol ale Iranului sunt direcționate către piața chineză, ceea ce face ca Beijingul să fie direct expus la turbulențele generate de conflict. [...]
Prețul gazelor în Europa aproape s-a dublat în câteva zile, după atacurile asupra Iranului , iar piețele energetice reacționează la riscul unor perturbări prelungite în aprovizionare, potrivit analizelor publicate de Reuters și Euronews . Escaladarea conflictului SUA-Israel-Iran readuce în prim-plan temerile privind o nouă criză energetică, similară celei din 2022–2023. Referința europeană pentru gaze, contractul Dutch TTF, a urcat de la puțin peste 30 de euro/MWh la finalul săptămânii trecute la peste 60 de euro/MWh marți, 3 martie 2026. În paralel, petrolul Brent a crescut cu aproximativ 8%, pe fondul incertitudinii din jurul Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din comerțul global cu petrol. Peste 200 de nave comerciale, inclusiv petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate, staționează în zonă din cauza tensiunilor. Europa intră în criză cu rezerve reduse Potrivit centrului de analiză Bruegel, Uniunea Europeană a intrat în 2026 cu rezerve de gaze mai mici decât în anii anteriori. La final de februarie, stocurile erau la aproximativ 30% din capacitate, iar Germania avea rezerve de doar 21,6%. Comparativ, în aceeași perioadă din 2024 depozitele erau semnificativ mai bine alimentate. Această situație amplifică vulnerabilitatea economiei europene în cazul în care prețurile rămân ridicate pentru mai multe luni. Risc de inflație și blocaj în politica monetară Economiștii citați de Reuters avertizează că, dacă tensiunile persistă, inflația în zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, în timp ce ritmul de creștere economică s-ar reduce. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că instituția „monitorizează foarte atent situația globală” înaintea ședinței din 18–19 martie. În acest context, analiștii nu mai anticipează reduceri rapide ale dobânzilor. Investitorii au redus și probabilitatea unei tăieri de dobândă din partea Băncii Angliei, semn că piețele se pregătesc pentru un scenariu de inflație persistentă. Cine este cel mai expus Un val prelungit de scumpiri ar afecta în special: industriile mari consumatoare de energie (chimie, siderurgie, sticlă, hârtie); economii precum Germania, Italia și Olanda; gospodăriile cu venituri reduse din Europa Centrală și de Est, dependente de gaz pentru încălzire. Goldman Sachs a transmis investitorilor că principalul canal prin care criza iraniană afectează economia globală este piața energiei, iar durata conflictului va fi decisivă pentru evoluția inflației și a creșterii economice. În lipsa unei dezescaladări rapide, Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de presiune energetică majoră, cu efecte directe asupra facturilor, competitivității industriale și politicii monetare. [...]
Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 25% în luna ianuarie , pe fondul temperaturilor scăzute și al tensiunilor crescânde dintre Statele Unite și națiunile europene cu privire la Groenlanda, informează TASS . Piața de referință a gazelor naturale din Europa, TTF din Olanda, a atins marți valoarea de 35,72 euro pe megawatt-oră, marcând o creștere de 29% față de luna precedentă. Această creștere bruscă vine după o perioadă de stagnare a pieței la sfârșitul anului 2025. Fondurile de investiții și speculatorii au trecut acum la poziții net lungi, pentru prima dată din noiembrie, conform datelor de la Intercontinental Exchange. Această schimbare a avut loc după ce fondurile au fost efectiv în poziții scurte, mizând pe o ofertă abundentă și condiții meteorologice blânde. Scăderea stocurilor de gaz Vremea neobișnuit de rece din Europa a determinat retrageri record din depozitele subterane. Nivelurile de stocare a gazelor în UE au scăzut la aproximativ 50-57%, față de aproximativ 72% în aceeași perioadă a anului trecut. În Germania, depozitele sunt acum pline doar în proporție de 42,8%, iar în Olanda la 36,2%, potrivit Gas Infrastructure Europe . "Volumul extras din depozite pe 7 și 8 ianuarie a stabilit noi recorduri pentru aceste zile calendaristice", a raportat asociația, legând creșterea direct de temperaturile mai scăzute. Sebastian Heinermann, director general al asociației operatorilor de stocare a gazelor din Germania, INES, a avertizat că "nivelurile de stocare erau insuficiente înainte de iarna 2025/26", adăugând că mecanismele actuale "nu asigură în mod adecvat securitatea aprovizionării". Tensiuni geopolitice și impactul asupra pieței Creșterea prețurilor coincide cu amenințările președintelui Donald Trump de a impune tarife asupra a opt aliați NATO europeni , din cauza cererii sale de a cumpăra Groenlanda. Începând cu 1 februarie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda se confruntă cu tarife de 10% la exporturile către Statele Unite, care ar putea crește la 25% până la 1 iunie dacă nu se ajunge la un acord. Disputa a scos la iveală dependența tot mai mare a Europei de aprovizionarea cu energie din SUA. Statele Unite au devenit principalul furnizor de GNL (gaz natural lichefiat) al Europei, reprezentând aproximativ 57-59% din importurile UE în 2025, conform Reuters . "Există riscul ca SUA să exploateze dependența Europei de GNL-ul american ca pârghie în conflictul privind Groenlanda", a declarat Sebastian Gulbis, director general al firmei de consultanță Enervis, pentru Tagesspiegel Background. Perspective și riscuri viitoare Previziunile meteorologice sugerează o volatilitate continuă. Deși o perioadă blândă la începutul acestei săptămâni a permis prețurilor să scadă temporar de la maximele de șapte luni de peste 37 euro/MWh , temperaturile sunt așteptate să scadă din nou până la sfârșitul săptămânii. Un raport comun al Institutului Clingendael, Ecolog Institute și Norwegian Institute of International Affairs a avertizat că trecerea Europei de la gazul rusesc la cel american a creat noi riscuri. "Europa are nevoie de o definiție clară a diversificării și de o strategie care să reflecte realitățile geopolitice actuale", a declarat autorul raportului, Raffaele Piria. [...]
