Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețurile la raft nu au crescut din cauza energiei, susține vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, care afirmă că firmele nu au plătit mai mult după ieșirea din schema de plafonare. Potrivit Economedia, oficialul a declarat, la o conferință de specialitate, că în 2025 consumatorul noncasnic a achitat același preț la energie electrică, aproximativ 1,16 lei/kWh, atât înainte, cât și după eliminarea plafonării.
Andronache a precizat că singurii afectați de creșteri au fost consumatorii casnici, în special cei cu un consum redus, încadrați în pragurile de 100, 255 și 300 kWh. În aceste condiții, majorările de prețuri din magazine nu pot fi puse pe seama costului energiei pentru companii, a subliniat el, sugerând că „cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru”.
Oficialul ANRE a explicat că România are nevoie de:
Prețul energiei a crescut în ultimul deceniu de la 36–39 euro/MWh la circa 108 euro/MWh, iar structura producției influențează costurile. Deși capacitatea instalată este similară cu cea din urmă cu 10 ani, randamentele diferă. De exemplu:
| Sursă | Randament aproximativ |
|---|---|
| Cărbune | ~60% |
| Solar (2024) | 15–17% |
În plus, România exportă energie la prânz, când producția este mare și prețul scăzut, și importă seara și dimineața, la vârf de consum, când prețurile sunt ridicate. Această diferență contribuie la menținerea unui nivel ridicat al costurilor interne.
Pentru a echilibra sistemul, este necesară întârzierea vârfului de producție din timpul zilei prin capacități de stocare. La finalul anului 2025, România avea aproape 600 MW capacitate de stocare dispecerizabilă, respectiv circa 593 MW. În același timp, aproximativ 850 MW din capacitățile vechi au fost retrași din exploatare anul trecut.
Mesajul transmis de vicepreședintele ANRE este că, deși energia rămâne un factor esențial pentru competitivitate, în special pentru investitori, evoluția prețurilor la raft nu poate fi explicată prin costurile plătite de companii pentru electricitate.
Recomandate
Un mare furnizor anunță 0,39 lei/kWh de la 1 aprilie, cu 26% peste plafonul actual , potrivit unei informări analizate de Profit.ro , în contextul expirării schemei de plafonare a prețurilor la gaze. PPC Energie , furnizor cu a treia cotă de piață la nivel național, și-a notificat clienții din București că, în lipsa modificării legislației, prețul final va urca de la plafonul actual de 0,31 lei/kWh la 0,39 lei/kWh începând cu 1 aprilie 2026. Noul tarif ar urma să fie valabil până la 17 iunie 2026. Compania avea, în toamna trecută, o cotă de 15,81% pe piața totală și 5,86% pe segmentul casnic. În comparatorul ANRE , ofertele pentru populația din București, cu livrare după 1 aprilie, variază între 0,304 lei/kWh și 0,41 lei/kWh, majoritatea fiind peste plafonul încă în vigoare. Furnizorii sunt obligați, prin Ordinul ANRE nr. 2/2026, să își informeze clienții că de la 1 aprilie expiră schema de sprijin, urmând aplicarea prețurilor contractuale. Totuși, Guvernul pregătește un proiect de ordonanță de urgență care ar introduce un nou mecanism de reglementare pentru consumatorii casnici. Conform draftului, populația ar urma să plătească prețul cel mai mic dintre cel contractual și cel rezultat dintr-o formulă reglementată, cu un preț angro intern propus de 110 lei/MWh, sub nivelul actual de 120 lei/MWh. Președintele ANRE, George Niculescu , a declarat că ordinul de notificare ar putea fi abrogat, în condițiile în care noul cadru legislativ va fi adoptat. La rândul său, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că transmiterea notificărilor ar putea genera costuri administrative de până la 6 milioane de euro, care s-ar reflecta indirect în facturile consumatorilor. Situația rămâne incertă până la adoptarea actului normativ, iar evoluția prețurilor de la 1 aprilie depinde de forma finală a reglementării. [...]
Trei ministere și două autorități de reglementare participă în același panel la conferința PRIA Energy Market Liberalization & Strategic Challenges, organizată marți, la București, potrivit Știrile ProTV . Tema centrală anunțată este stadiul actual al sectorului energetic din România, cu accent pe coordonarea strategiilor naționale. Organizatorii spun că în același panel vor fi reprezentate Ministerul Energiei, Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării, alături de Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Miza explicită a acestei formule este o discuție publică despre strategii naționale coordonate, într-un domeniu în care deciziile de investiții, reglementare și concurență se condiționează reciproc. Din zona guvernamentală, pe agenda evenimentului sunt menționați Bogdan Ivan , ministrul Energiei, și Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, notează Știrile ProTV. Tot din sfera instituțiilor publice, sunt anunțați Dan Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței, și Anca Ginavar, directoare în Direcția Tehnică din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Prezența Consiliului Concurenței și a ANRE în același cadru cu ministerele indică o discuție care depășește strict politica energetică și intră în zona de reguli de piață și supraveghere, în condițiile în care liberalizarea și funcționarea piețelor de energie depind atât de reglementări, cât și de aplicarea principiilor de concurență. În același timp, includerea Ministerului Mediului și a MDLPA sugerează o legătură directă între deciziile din energie, obiectivele de mediu și componenta de infrastructură și dezvoltare. Pe lista participanților se află și reprezentanți ai companiilor și instituțiilor-cheie din sector: Răzvan Popescu (Romgaz), Ion Sterian (Transgaz), Cristina Setran (OPCOM – operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale), Volker Raffel (E.On România), precum și reprezentanți ai asociațiilor de profil ACUE și HENRO. [...]
Europa este pe cale să înregistreze un nou record lunar la importurile de gaze naturale lichefiate, în timp ce exporturile SUA cresc puternic, iar cererea Chinei pentru cargouri spot rămâne scăzută , potrivit unei analize publicate de Reuters . Deși tensiunile din Orientul Mijlociu și riscurile asupra livrărilor din Qatar ar putea susține prețurile, piața asiatică a arătat o evoluție surprinzător de calmă. Prețul spot al GNL în Asia a coborât la 10,60 dolari per milion de unități termice britanice (mmBtu) în săptămâna încheiată la 20 februarie, în scădere față de maximul acestui an de 11,60 dolari atins la final de ianuarie. Nivelul este și cu 28% sub vârful iernii precedente, din februarie 2025, semn că cererea rămâne moderată. Cererea Chinei, factor decisiv Un element-cheie în echilibrul actual este reducerea achizițiilor spot din China, cel mai mare importator mondial de GNL . Datele companiei de analiză Kpler, citate de Reuters, indică pentru februarie importuri estimate la 3,38 milioane de tone, cel mai scăzut nivel lunar din aprilie 2018 și sub cele 4,47 milioane de tone din februarie anul trecut. China s-a bazat în principal pe contracte pe termen lung, evitând piața spot unde prețurile peste 10 dolari/mmBtu reduc competitivitatea GNL față de gazul intern și cel livrat prin conducte. Iarna mai blândă a contribuit, de asemenea, la diminuarea cererii. Europa compensează prin importuri record Absența Chinei din piața spot a permis Europei să își majoreze achizițiile pentru a acoperi consumul de iarnă. Kpler estimează pentru februarie importuri de 14,20 milioane de tone, peste precedentul record de 13,67 milioane stabilit în ianuarie și cu 22% peste nivelul din februarie 2025. Statele Unite asigură cea mai mare parte a livrărilor către Europa, cu 8,05 milioane de tone în februarie, echivalentul a aproximativ 57% din total. Exporturile americane ar putea ajunge la 11,19 milioane de tone în martie, al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată și cu 26% peste martie 2025. Deși gazul rusesc livrat prin conducte a fost redus semnificativ după invazia Ucrainei, Europa continuă să importe GNL rusesc, aproximativ 1,6 milioane de tone în februarie, ceea ce face din Rusia al doilea furnizor al continentului. Stocuri scăzute, echilibru fragil Depozitele europene sunt umplute în proporție de circa 32%, mult sub media ultimilor cinci ani de 49% pentru această perioadă. Aceasta înseamnă că Europa va trebui să continue achizițiile masive pentru reumplerea stocurilor înainte de sezonul rece următor. Creșterea rapidă a exporturilor din SUA pare, pentru moment, suficientă pentru a menține echilibrul global: cererea solidă din Europa și stabilitatea din Asia sunt compensate de oferta în expansiune. Totuși, piața rămâne sensibilă la eventuale perturbări geopolitice sau la o revenire a cererii chineze pe piața spot. [...]
România a informat informal Comisia Europeană despre intenția de a introduce un nou mecanism de stabilire a prețului la gaze , conform Economedia . Această inițiativă legislativă vizează perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și are scopul de a proteja consumatorii casnici de gaze naturale, în timp ce se pregătește tranziția către o piață liberalizată. Necesitatea notificării oficiale Deși România a comunicat informal intenția sa, surse din Comisia Europeană subliniază că este necesară o notificare oficială. Aceasta trebuie să fie conformă cu articolul 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele, care impune furnizarea de materiale suport pentru justificarea măsurii. Normele UE permit intervenții publice în stabilirea prețurilor doar în anumite condiții, cum ar fi asigurarea aprovizionării clienților vulnerabili. „România ar trebui să notifice oficial Comisia în temeiul articolului 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele furnizând materiale suport pentru a o justifica”, a declarat un oficial al Comisiei Europene. Detalii ale proiectului de ordonanță Proiectul de ordonanță de urgență, publicat de Ministerul Energiei , prevede că producătorii de gaze naturale vor fi obligați să livreze gaze la un preț reglementat de 110 lei/MWh către furnizori și producătorii de energie termică. Acest preț poate fi ajustat de Guvern în funcție de evoluțiile pieței și geopolitice. Componenta de furnizare a gazelor naturale este stabilită la 15 lei/MWh. Conform Asociației Energia Inteligentă, acest mecanism ar putea duce la scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar ar crește cu 25% prețurile pentru consumatorii non-casnici. Contextul reglementar și relația cu Comisia Europeană România se află deja sub procedură de infringement din partea Comisiei Europene pentru reglementarea prețurilor angro la gaze. Comisia a emis un aviz motivat în mai 2025, solicitând României să elimine restricțiile impuse producătorilor de gaze. Premierul Ilie Bolojan a declarat că măsura propusă este tranzitorie și că, din 2027, nu va mai fi necesară o schemă de plafonare a prețurilor. Implicații și pași următori Pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene, România trebuie să demonstreze proporționalitatea și necesitatea măsurii propuse, precum și să asigure că aceasta nu denaturează piața. În plus, trebuie să se asigure că măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili sunt adecvate și că tranziția către o piață liberalizată este bine gestionată. România trebuie să notifice Comisia cu privire la măsurile adoptate și să explice de ce obiectivele nu pot fi atinse prin alte mijloace. [...]
Romgaz va intra pe piața de furnizare a gazelor pentru populație cel târziu până la 31 martie 2026, cu oferte după modelul Hidroelectrica. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan , într-un interviu acordat emisiunii „În fața ta”, potrivit Digi24 . Intrarea companiei de stat pe segmentul de furnizare pentru consumatorii casnici este prezentată drept o mișcare strategică ce ar putea influența semnificativ evoluția prețurilor la gaze. Ministrul a precizat că Romgaz se află în procedură de angajare a personalului dedicat exclusiv activității de furnizare, urmând să primească aprobarea unui memorandum în Guvern pentru aceste recrutări. Compania a achiziționat deja programele informatice necesare și deține licențele pentru operare. Termenul asumat pentru lansarea ofertelor este finalul lunii martie, cu posibilitatea ca acestea să fie anunțate chiar până la sfârșitul lunii februarie. Potrivit lui Bogdan Ivan, strategia urmărește modelul aplicat de Hidroelectrica pe piața energiei electrice, unde compania a devenit reper de preț pentru clienții casnici. În mod similar, Romgaz ar urma să vină cu o optimizare a costurilor și oferte competitive, ceea ce ar putea pune presiune pe ceilalți furnizori și ar contribui la stabilizarea sau chiar reducerea tarifelor. Intrarea unui producător important direct în relația cu consumatorul final schimbă echilibrul actual al pieței gazelor, dominată de furnizori privați. Efectele concrete asupra facturilor vor depinde însă de nivelul ofertelor și de reacția competitorilor, într-un context în care plafonarea prețurilor urmează să expire. [...]
Comisia Europeană va prezenta în următoarea lună scenarii pentru reducerea prețului energiei , iar la nivelul Uniunii se conturează o majoritate favorabilă unei rețele electrice integrate, cu piață unică și preț uniform, a declarat președintele Nicușor Dan, potrivit Economica.net , care citează Agerpres. Anunțul a fost făcut după reuniunea informală a Consiliului European , desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia. Șeful statului a explicat că prețul ridicat al energiei afectează competitivitatea Europei în raport cu SUA și China . Până la următorul Consiliu European, Comisia va propune mai multe variante privind mecanismul de stabilire a prețurilor, inclusiv în ceea ce privește sistemul ETS , care taxează emisiile de carbon. Discuțiile au fost tensionate între statele care și-au dezvoltat capacități regenerabile și cele care resimt mai puternic impactul costurilor, printre care și România . Nicușor Dan a arătat că există nemulțumiri legate de speculatorii de pe piața certificatelor de carbon și că o parte a creșterii prețurilor este pusă pe seama acestora. O nouă dezbatere amplă asupra reglementărilor este programată pentru luna iunie. Pe lângă energia electrică, Comisia ar urma să vină în aprilie cu propunerea unui „al 28-lea regim” pentru companii, care să permită înregistrarea firmelor oriunde în UE , în cadrul unui sistem unic. Liderii europeni au convenit că nu doresc o piață protecționistă, dar că Uniunea trebuie să reacționeze rapid la practici neconcurențiale și să reducă birocrația, costurile de conformare fiind, în prezent, duble față de cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare. [...]
