Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețurile la raft nu au crescut din cauza energiei, susține vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, care afirmă că firmele nu au plătit mai mult după ieșirea din schema de plafonare. Potrivit Economedia, oficialul a declarat, la o conferință de specialitate, că în 2025 consumatorul noncasnic a achitat același preț la energie electrică, aproximativ 1,16 lei/kWh, atât înainte, cât și după eliminarea plafonării.
Andronache a precizat că singurii afectați de creșteri au fost consumatorii casnici, în special cei cu un consum redus, încadrați în pragurile de 100, 255 și 300 kWh. În aceste condiții, majorările de prețuri din magazine nu pot fi puse pe seama costului energiei pentru companii, a subliniat el, sugerând că „cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru”.
Oficialul ANRE a explicat că România are nevoie de:
Prețul energiei a crescut în ultimul deceniu de la 36–39 euro/MWh la circa 108 euro/MWh, iar structura producției influențează costurile. Deși capacitatea instalată este similară cu cea din urmă cu 10 ani, randamentele diferă. De exemplu:
| Sursă | Randament aproximativ |
|---|---|
| Cărbune | ~60% |
| Solar (2024) | 15–17% |
În plus, România exportă energie la prânz, când producția este mare și prețul scăzut, și importă seara și dimineața, la vârf de consum, când prețurile sunt ridicate. Această diferență contribuie la menținerea unui nivel ridicat al costurilor interne.
Pentru a echilibra sistemul, este necesară întârzierea vârfului de producție din timpul zilei prin capacități de stocare. La finalul anului 2025, România avea aproape 600 MW capacitate de stocare dispecerizabilă, respectiv circa 593 MW. În același timp, aproximativ 850 MW din capacitățile vechi au fost retrași din exploatare anul trecut.
Mesajul transmis de vicepreședintele ANRE este că, deși energia rămâne un factor esențial pentru competitivitate, în special pentru investitori, evoluția prețurilor la raft nu poate fi explicată prin costurile plătite de companii pentru electricitate.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește o extindere masivă a stocării de energie, până la 200 GW în 2030, o mișcare cu impact direct asupra investițiilor din piața energiei și asupra costurilor de echilibrare a sistemului , potrivit Economica , care citează un proiect al Comisiei Europene pentru „Electrification Action Plan”. Ținta de 200 GW (200.000 MW) vizează „toate tehnologiile de stocare” și este fundamentată pe o analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE. Proiectul acoperă atât stocarea pe durată scurtă, cât și pe durată lungă, dar exclude bateriile de mici dimensiuni și cele „behind-the-meter” (instalate la consumator sau în spatele contorului, inclusiv cele colocate în parcuri). De ce contează: flexibilitatea devine infrastructură critică Documentul pornește de la nevoia de flexibilitate a sistemului energetic, într-un context în care electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei crește presiunea pe rețele și pe echilibrarea producției din surse regenerabile. La începutul acestui an, capacitatea totală de stocare din UE era de 55 GW, iar hidrocentralele cu acumulare prin pompare reprezentau mai mult de patru cincimi din total. În paralel, segmentul sistemelor de stocare în baterii la scară utilitară (BESS) „se extinde rapid”, potrivit proiectului citat. 30–35 GW capacitate nouă între 2026 și 2028 În document este menționat și un acord între statele membre, dezvoltatori și producători de sisteme de stocare și energie regenerabilă, consumatori industriali, Comisia Europeană și instituții financiare pentru a adăuga între 30 GW și 35 GW de capacitate de stocare staționară în intervalul 2026–2028. Electrificarea, legată explicit de competitivitate și costuri Proiectul argumentează că accelerarea electrificării este „esențială pentru competitivitate” și face trimitere la criza energetică recentă, arătând că dependența de combustibili fosili a generat un cost suplimentar al energiei de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Comisarii europeni susțin că electrificarea transporturilor, clădirilor și producției industriale ar putea înlocui până la două treimi din cererea de gaz și jumătate din cererea de petrol până în 2040, ceea ce ar însemna economii de 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei). În același timp, proiectul nu include încă o țintă pentru 2040 privind electrificarea, urmând să fie folosit ca bază pentru legislație ulterioară. Posibile măsuri: cerințe pentru „ vehicle-to-grid ” și reduceri de TVA În plan apar și măsuri cu potențial efect de reglementare și fiscal: introducerea de cerințe „vehicle-to-grid” (V2G) pentru vehicule electrice noi până la finalul lui 2027, inclusiv standarde de interoperabilitate (posibilitatea ca sisteme diferite să funcționeze împreună); includerea unor sisteme de baterii mai mici și a altor surse (de exemplu, facilități de producție) în scheme de flexibilitate; posibilitatea unei reduceri de TVA pentru vehicule electrice, precum și luarea în calcul a unor reduceri de TVA pentru pompe de căldură și sisteme de baterii de uz casnic (informație atribuită în material publicației EV Infrastructure News, citată de Economica); evaluarea întăririi țintelor pentru vehicule cu emisii zero în achizițiile publice. În plus, UE ar urmări sprijinirea inovației în domenii precum reactoarele modulare mici (SMR), hidrogenul și captarea și stocarea carbonului (CCS/CCUS). „Timp de zece ani, ponderea energiei electrice în consumul final de energie al Europei abia dacă s-a mișcat. Se situează la 23%, cam acolo unde era și acum 10 ani. China, Coreea și Japonia au depășit deja 30% și se distanțează rapid”, a declarat Jan Rosenow, profesor de politică energetică și climatică la Universitatea din Oxford. Pentru piața energiei, combinația dintre ținta de stocare și posibilele obligații V2G sugerează o accelerare a investițiilor în flexibilitate (stocare, integrare în rețea, standarde), cu efecte în lanț asupra dezvoltatorilor, operatorilor de rețea și industriei de echipamente. [...]
Tariful reglementat de distribuție a gazelor scade, în medie, cu 7,1% de la 1 iulie 2026 , după ce ANRE a aprobat noile niveluri aplicabile celor 27 de operatori licențiați la nivel național, potrivit Antena 3 . Reducerea vizează o componentă din factura finală și nu garantează automat ieftinirea în aceeași proporție pentru fiecare client. Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei a decis, în ședința de marți, pachetul de tarife reglementate pentru serviciul de distribuție. Conform ANRE, raportat la volumele de gaze efectiv vehiculate în rețele, tariful mediu ponderat scade de la 58,47 lei/MWh la 54,32 lei/MWh. Ce înseamnă pentru facturi: distribuția e doar o parte din preț ANRE estimează că, pentru „marea majoritate” a consumatorilor, componenta de distribuție din factură va fi mai mică în a doua jumătate a anului. Președintele ANRE, George Niculescu, a atras însă atenția că efectul diferă de la caz la caz, în funcție de operator, categoria de consum și volumele consumate, dar și de celelalte componente ale prețului final. „Impactul concret asupra fiecărui client depinde de operatorul de distribuție, de categoria de consum, de volumul consumat și de celelalte componente ale prețului final.” De unde vine scăderea și cum arată tabloul pe operatori Potrivit ANRE, scăderea este determinată în principal de operatorii cu volume mari. Distrigaz Sud Rețele și Delgaz Grid, care împreună deservesc aproape 90% din volumul total prognozat (72,59 TWh), au tarife în scădere. La nivelul întregii piețe, ANRE descrie un tablou mixt: 14 creșteri de tarife și 13 reduceri, diferențiate pe fiecare operator; patru operatori au reduceri de cel puțin 10%; șase operatori au majorări de cel puțin 5%. Autoritatea precizează că tarifele aprobate nu includ TVA și sunt stabilite diferențiat pe operatori și pe categorii de consum, în funcție de structura de costuri, volumele prognozate și parametrii specifici fiecărei rețele. [...]
Premierul Ilie Bolojan susține reducerea tarifelor de tranzit ale Transgaz pe ruta Coridorului Vertical, în ideea creșterii volumelor transportate și a investițiilor de interconectare, potrivit Profit . Miza economică este dublă: România ar putea încasa mai mult din tranzit dacă fluxurile cresc, dar discuția vine pe fondul presiunilor SUA ca Europa să ieftinească transportul LNG (gaze naturale lichefiate) din Grecia spre Ucraina, via Bulgaria, România și Republica Moldova. Bolojan a fost întrebat dacă au existat „presiuni politice și diplomatice” pentru ca România să cumpere LNG american. El a spus că au existat discuții cu reprezentanții Transgaz despre proiect, dar a separat sprijinul pentru coridor (ca obiectiv strategic) de decizia de achiziție, care ar trebui să rămână una de piață. „Consider că România trebuie să susțină acest transport, tranzitarea, inclusiv prin reduceri de tarife. (…) Dar în ceea ce privește achiziția efectivă de gaz, acolo trebuie să iei decizii raționale care țin de piață. Asupra mea personal nu s-au exercitat presiuni ca să facem un anumit lucru.” De ce contează: tarifele, volumele și investițiile din regiune Argumentul premierului este că tarife mai mici pot atrage volume mai mari pe conducte, ceea ce ar crește veniturile și ar susține investițiile de interconectare necesare pentru mărirea capacității în regiune. În același timp, România este descrisă ca fiind „mai avantajată” la capitolul resurse, inclusiv prin perspectiva resurselor din Marea Neagră „începând de anul viitor”, în timp ce țări precum Ungaria, Slovacia și uneori Ucraina ar avea probleme de aprovizionare în contextul războiului început în 2022. Publicația notează că operatorii de transport de pe Coridorul Vertical aplică deja reduceri (discounturi) la tarifele de rezervare de capacitate, iar cele din România și Republica Moldova sunt cele mai mari. Reglementare: România pregătește relaxarea standardelor de calitate a gazelor În paralel, România pregătește modificarea cerințelor minime de calitate pentru gazele care intră în sistemul național de transport, inclusiv pentru a facilita importurile de LNG din SUA regazeificat în Grecia și transportat pe Coridorul Vertical. Printre schimbările menționate se află: reducerea concentrației minime de metan de la 85% la 70%; ajustări privind concentrațiile maxime de azot și bioxid de carbon; introducerea indicelui Wobbe (indicator folosit pentru compararea interschimbabilității gazelor în funcție de puterea calorifică și densitate); modificarea punctului de rouă al apei și al hidrocarburilor (praguri care limitează riscul de condens în rețea). ANRE își justifică demersul și prin obligațiile din legislația UE, care cer operatorilor să coopereze pentru a evita blocaje în comerțul transfrontalier cauzate de diferențe de specificații tehnice. Autoritatea mai arată că modificările ar crea premise pentru importuri de LNG din SUA, cu efect de creștere a volumelor transportate și „impact direct” în reducerea tarifelor de transport plătite de consumatori/clienții finali. Context: cererea din regiune și interesul SUA Președintele Nicușor Dan a transmis recent că proiectul are o componentă „politico-economică”, dar că rămâne o întrebare deschisă dacă există suficienți cumpărători în regiune pentru a justifica investiții consistente, în special în porturile din Grecia. El a indicat că România urma să inițieze o discuție cu țările de pe traseu despre „cifrele acestei potențiale afaceri”, pentru a evalua dacă necesarul agregat de gaze ar susține investițiile. Separat, în februarie, România și alte 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est au semnat la Washington o declarație comună cu SUA privind întărirea securității aprovizionării cu gaze și asigurarea unor prețuri accesibile, în logica facilitării exporturilor de LNG americane, inclusiv în perspectiva interzicerii totale a gazelor rusești în UE. [...]
Banca Națională a Poloniei a urcat la 632,4 tone de aur în rezerve , după achiziții accelerate în ultimii ani, într-o mișcare care urmărește să întărească „securitatea financiară” a țării și credibilitatea externă, potrivit Ziarul Financiar . Valoarea deținerilor este estimată la 308 miliarde de zloți (71,46 miliarde de euro), însă a scăzut cu 2,2% față de luna mai, pe fondul ieftinirii aurului. Achiziții pe scădere de preț și țintă de 700 de tone Președintele băncii centrale, Adam Glapiński , a reiterat că obiectivul instituției este atingerea unui nivel de 700 de tone de aur în rezerve, prag despre care spune că ar consolida permanent securitatea financiară a Poloniei. Strategia de creștere a rezervelor de aur este implementată constant din 2018, iar ritmul achizițiilor a rămas ridicat. Glapiński a indicat volumele cumpărate în ultimii ani: 90 de tone în 2024 102 tone în 2025 82 de tone în 2026 (până în prezent) În 2026, banca a acumulat încă 37 de tone față de ultimele date oficiale publicate pentru aprilie, cu o valoare aproximativă de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,9 miliarde lei) la prețurile actuale, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Glapiński a spus că banca „cumpără constant” pentru a profita de scăderea recentă a prețului aurului, care a coborât cu peste 10% din aprilie. Unde este depozitat aurul și ce urmează cu „superseiful” din Varșovia Din totalul de 632,4 tone, 104,7 tone sunt păstrate în seifuri din Polonia, iar restul este depozitat între Londra și New York. Glapiński a anunțat că stocurile păstrate în Polonia ar urma să crească după finalizarea reconstrucției clădirii băncii centrale din Varșovia și construirea unui „seif de ultimă generație”, descris drept „cel mai modern” și cu o capacitate „practic nelimitată”, potrivit Business Insider Polska, citat de ZF. Verificări la Londra și New York Șeful băncii centrale a mai spus că au fost efectuate inspecții ale aurului depozitat în New York și Londra, pe un eșantion statistic selectat aleatoriu. Verificările au confirmat conformitatea marcajelor barelor și greutatea acestora cu evidențele băncii centrale, iar în urma controalelor nu ar fi fost identificate riscuri legate de procedurile de securitate, conform declarațiilor citate în articol. [...]
Motorina a coborât din nou sub 9,40 lei/litru la liderul pieței , iar diferențele de preț între stații reapar la unele rețele după expirarea ordonanței care limita modificările zilnice, potrivit Economedia . Mișcarea contează direct pentru costurile de transport și pentru companiile cu flote, într-un context în care benzina rămâne relativ stabilă. Petrom a redus miercuri prețul motorinei cu 5 bani pe litru, până la 9,39 lei, sub nivelul de 9,44 lei din ziua precedentă și din 4 iulie. Și OMV a coborât motorina la 9,45 lei/litru, de la 9,50 lei în zilele anterioare. Diferențierea pe stații revine la unele rețele Economedia notează că la două rețele au reapărut prețurile diferențiate în funcție de stație, „așa cum se întâmpla” înainte de intrarea în vigoare a ordonanței care reducea acciza la motorină și permitea o singură modificare pe zi a prețurilor. Ordonanța a fost în vigoare până pe 30 iunie. În acest cadru: MOL afișează motorina între 9,45 și 9,51 lei/litru , cu diferențe de câte 1 ban între stații. Rompetrol vinde motorina între 9,41 și 9,45 lei/litru , în scădere față de vârful de 9,47 lei din 4 iulie. Socar păstrează intervalul 9,44–9,49 lei/litru . Lukoil stagnează la 9,49 lei/litru (preț modificat încă de sâmbătă la prânz). Benzina: stabilitate, cu ajustări mici Spre deosebire de motorină, benzina „dă semne de stabilitate”, cu variații limitate între rețele: Petrom rămâne la 8,62 lei/litru (cel mai mic preț din piață, neschimbat de la finalul săptămânii trecute). OMV menține 8,68 lei/litru . Rompetrol are 8,64–8,67 lei/litru . MOL vinde cu 8,66–8,68 lei/litru . Precedenta modificare de preț la motorină a avut loc sâmbătă, 4 iulie, iar evoluțiile din această săptămână indică o scădere ușoară, în timp ce benzina rămâne, per ansamblu, pe un palier stabil. [...]
Prețul motorinei din România revine spre media UE după 1 iulie , pe fondul expirării plafonării adaosului comercial și al revenirii accizei la nivelul anterior, iar Consiliul Concurenței spune că monitorizează piața și va verifica respectarea obligațiilor de către operatori, potrivit Economedia . În analiza autorității, datele pentru perioada 1 martie – 30 iunie 2026 arată că, în cea mai mare parte a intervalului, prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ” sub media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. Spre finalul perioadei, la motorină diferența față de media europeană s-a redus treptat, ceea ce Consiliul interpretează ca o revenire către situația de dinainte de război, când motorina era, de regulă, mai aproape de media UE decât benzina. Ce arată comparația cu media UE La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. Diferențele erau mai mari la prețurile fără taxe: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% sub media UE la motorină. Consiliul notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite. De ce se mișcă diferit benzina față de motorina După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat într-o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul subliniază că transmiterea nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”. În cazul benzinei, corelarea cu cotațiile internaționale a fost mai evidentă, iar scăderea din iunie s-a reflectat în prețurile interne. La motorină, șocul inițial a fost mai puternic, iar ajustarea ulterioară mai lentă și mai moderată, pe fondul unei volatilități mai ridicate și al unei dependențe mai mari de piețele internaționale — evoluție care, potrivit autorității, explică apropierea recentă de media UE. Ce urmează: acciza revine, iar Consiliul finalizează un raport În condițiile în care perioada pentru care a fost declarată situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea anunță că va continua monitorizarea pieței și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale. „Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. [...]
