Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Uniunea Europeană ia în calcul înghețarea plafonului de preț la petrolul rusesc, pentru a evita ca mecanismul automat de ajustare să ducă la o creștere a plafonului pe fondul scumpirii energiei după escaladarea războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Meduza, care citează Bloomberg.
Plafonul de preț la țițeiul rusesc a fost introdus de UE și țările G7 ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cu obiectivul de a reduce veniturile bugetare ale Rusiei din exporturi fără a provoca o criză pe piața energetică. Inițial, plafonul a fost stabilit la 60 de dolari pe baril, iar ajustarea ar urma să se facă automat astfel încât plafonul să fie cu 15% sub prețul mediu de piață al țițeiului rusesc Urals. De la 1 februarie 2026, UE l-a redus la 44,1 dolari pe baril.
Creșterea cotațiilor petrolului, asociată în material cu războiul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz, ar putea face ca următoarea revizuire automată să ridice plafonul „cel puțin” la 65 de dolari pe baril. În acest context, UE analizează opțiuni care ar bloca sau limita această creștere, pentru a nu slăbi efectul de sancțiune al mecanismului.
Potrivit informațiilor citate de Bloomberg, UE ar lua în calcul mai multe scenarii:
În perioada recentă, țițeiul Urals s-a tranzacționat la 85–86 dolari pe baril. La începutul lunii aprilie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, prețul a depășit 110 dolari pe baril, mai notează materialul.
Separat, în decembrie 2025 s-a relatat că G7 și UE au discutat o propunere de a înlocui plafonul de preț cu o interdicție totală privind furnizarea de servicii pentru transportul maritim al petrolului rusesc, pentru a opri participarea companiilor occidentale de shipping — inclusiv din Grecia, Cipru și Malta — la exporturile de țiței ale Rusiei. Informația a fost prezentată anterior de Meduza în materialul Reuters: Occidentul vrea să interzică tancurilor europene să exporte petrol din Rusia și să renunțe la plafonul de preț.
Recomandate
Bruxelles avertizează că prelungirea de către SUA a unei derogări pentru exporturi de petrol rusesc riscă să slăbească eficiența sancțiunilor , într-un moment în care Moscova ar continua să obțină beneficii economice din scumpirea energiei, potrivit Economedia , care citează Agerpres. Valdis Dombrovskis , comisarul european pentru economie, a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi cu încă 30 de zile derogarea de la regimul sancțiunilor care permite continuarea unor exporturi de petrol rusesc. Mesajul său, transmis înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 (format extins) de la Paris, a fost că presiunea internațională asupra Kremlinului ar trebui „intensificată, nu redusă”. „Rusia este cea care câștigă de pe urma războiului din Iran și a creșterii corespunzătoare a prețurilor la energie.” De ce contează: sancțiunile și „portițele” care pot dilua presiunea economică În logica Bruxelles-ului, menținerea unei derogări care permite fluxuri de petrol rusesc intră în contradicție cu obiectivul sancțiunilor introduse după invazia Ucrainei din 2022 : limitarea surselor de finanțare ale Rusiei. Dombrovskis a reiterat explicit poziția UE: „Din punctul de vedere al Uniunii Europene, nu credem că acesta este momentul să reducem presiunea asupra Rusiei.” Ce spune Washingtonul și ce a transmis în G7 Potrivit comisarului european, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, i-a informat pe partenerii G7 cu o zi înainte despre decizia Washingtonului, susținând că măsura este „temporară”. Dombrovskis a atras însă atenția că este deja a doua prelungire consecutivă a unei derogări care, inițial, era limitată la 30 de zile. Din perspectiva americană, derogarea ar avea rolul de a ajuta țările vulnerabile să-și asigure aprovizionarea cu petrol și de a contribui la stabilizarea pieței globale a țițeiului. Contextul discuțiilor din G7: dezechilibre globale și materii prime critice În paralel, la reuniunea de la Paris, miniștrii de Finanțe din G7 și partenerii invitați au discutat despre dezechilibrele economice globale și despre consolidarea cooperării internaționale într-un context geopolitic descris ca „mai fragmentat”. Dombrovskis a salutat și eforturile președinției franceze a G7 privind parteneriatele în domeniul materiilor prime critice, pe care Bruxelles-ul le consideră strategice pentru reducerea dependențelor în sectoarele energiei și tehnologiei. [...]
Riscul ca SUA să reducă sau să oprească livrările de petrol și gaze către UE după 1 ianuarie 2027 pune presiune pe Bruxelles să recalibreze aplicarea noilor reguli privind metanul, într-un moment în care Europa rămâne puternic dependentă de importuri, potrivit Focus . Miza este una de reglementare cu efect direct în securitatea energetică: UE a înăsprit cerințele de raportare și reducere a emisiilor de metan asociate lanțului de aprovizionare cu petrol și gaze, iar SUA contestă fezabilitatea lor pentru exportatori. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder , a declarat pentru publicația olandeză Fd că regulile „nu sunt practicabile” și a avertizat că, dacă nu sunt relaxate pentru producătorii de combustibili fosili, Europa ar putea avea „o iarnă lungă, rece și grea”. Ce prevede, de fapt, cadrul UE și de ce devine critic în 2027 Articolul indică faptul că „regulile” sunt legate de aplicarea prevederilor din așa-numita „regulamentare privind metanul” (Methanverordnung). Deși cadrul este în vigoare din 2024, o clauză relevantă pentru importuri ar urma să se aplice din ianuarie 2027: țările din afara UE ar putea exporta petrol, gaze și cărbune în Uniune doar dacă respectă cerințe echivalente cu cele impuse producătorilor din UE privind monitorizarea, raportarea și verificarea. În plus, sunt menționate obligații pentru operatorii din energie de a verifica periodic emisiile de metan și de a raporta, precum și interdicția „ventilării” (eliberarea controlată a gazelor) și a arderii de rutină (flaring) în sectorul petrol și gaze. Nerespectarea ar atrage amenzi. De ce contează: dependența UE de SUA și opțiunea de redirecționare spre Asia Focus notează că SUA ar putea redirecționa relativ ușor volumele către Asia, ceea ce ar pune UE într-o poziție dificilă. Publicația o citează pe experta în energie Lucia van Geuns (Hague Centre for Strategic Studies), preluată de Nos , care spune că UE este dependentă atât la importurile de țiței, cât și la cele de gaze naturale lichefiate (LNG – gaz natural răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor), „în special de Statele Unite”. În același timp, articolul plasează discuția într-un context de piață tensionată: Jan-Willem van den Beukel, din cadrul asociației de interese a companiilor energetice Vemobin, afirmă că modul de implementare este problematic și că piața globală a petrolului este „deja în criză”, cu disponibilitate insuficientă; în acest cadru, reguli mai dure ar putea reduce interesul companiilor pentru exporturi către Europa. Cifrele invocate și avertismentul privind o posibilă „lacună” de aprovizionare Potrivit articolului, SUA sunt al doilea furnizor de gaze al UE după Norvegia, cu 75,6 miliarde metri cubi, iar la LNG ar acoperi circa 58% din importurile UE (date atribuite Consiliului European ). Pentru importurile de petrol, Comisia Europeană ar indica o pondere a SUA de aproximativ 15%. În plan politic, Focus relatează că la Bruxelles s-ar discuta deja despre o posibilă relaxare a regulilor. Este citat eurodeputatul Auke Zijlstra (PVV), care avertizează: „Fie cumpărăm gaz din SUA, fie din ianuarie ne confruntăm cu o lacună de aprovizionare de 25%.” Articolul nu precizează la ce „ianuarie” se referă această afirmație, însă în restul materialului termenul-cheie este ianuarie 2027, când ar urma să se aplice clauza pentru importuri. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele luni ar putea aduce negocieri tehnice și politice pe două direcții: fie ajustarea/clarificarea cerințelor de conformare pentru exportatori înainte de 2027, fie pregătirea unor alternative de aprovizionare, în condițiile în care SUA semnalează că ar putea opri livrările către UE dacă regulile rămân neschimbate. [...]
SUA au mai acordat Lukoil aproape o lună pentru a-și vinde activele internaționale , prelungind până la 27 iunie termenul-limită pentru încheierea acordurilor de achiziție, potrivit Agerpres . Decizia, publicată pe site-ul Trezoreriei SUA, menține presiunea de reglementare asupra grupului rus și prelungește incertitudinea pentru potențialii cumpărători. Termenul fusese stabilit anterior pentru 30 mai 2026, iar prelungirea este a șasea de la introducerea sancțiunilor americane împotriva Lukoil, în octombrie 2025. Activele internaționale ale companiei sunt estimate la 22 miliarde de dolari (aprox. 99 miliarde de lei), ceea ce explică interesul ridicat al investitorilor. Ce înseamnă prelungirea din perspectiva sancțiunilor Miza nu este doar finalizarea tranzacțiilor, ci și controlul asupra banilor rezultați din vânzare. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a transmis anterior că fondurile obținute din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie depuse într-un cont aflat sub jurisdicția SUA și vor rămâne înghețate până la ridicarea sancțiunilor împotriva companiei. Cine ar putea cumpăra și de ce contează Printre potențialii cumpărători menționați se află ExxonMobil , alături de „alți investitori importanți”, fără a fi nominalizați. Prelungirea termenului sugerează că procesul de vânzare rămâne dificil, în condițiile în care tranzacțiile trebuie să se încadreze în regimul de sancțiuni și în cerințele OFAC. Context financiar: deteriorare puternică a rezultatelor Agerpres notează că Lukoil a raportat anul trecut pierderi nete de 1.059 miliarde de ruble (12,386 miliarde de dolari, aprox. 56 miliarde de lei), calculate conform standardelor financiare internaționale, pe fondul sancțiunilor. În 2024, compania înregistrase un profit net de 851,5 miliarde de ruble (9,959 miliarde de dolari, aprox. 45 miliarde de lei). Veniturile au scăzut la 3.767 miliarde de ruble (44,057 miliarde de dolari, aprox. 200 miliarde de lei), de la 4.420 miliarde de ruble (51,695 miliarde de dolari, aprox. 235 miliarde de lei) în 2024, iar schimbarea a fost pusă pe seama sancțiunilor americane care obligă compania să își vândă activele din străinătate. [...]
Ucraina a lovit cu drone trei noduri energetice folosite de Rusia , inclusiv un petrolier asociat „flotei fantomă” și terminalul petrolier marin din Feodosia, într-o operațiune coordonată în noaptea de 30 mai, potrivit Kyiv Post . Ținta declarată a fost infrastructura care susține logistic și financiar efortul de război al Kremlinului, într-un tipar de atacuri ce urmărește să crească costurile operaționale ale Rusiei. Atacul a fost executat de Forțele pentru Sisteme Fără Pilot (USF) ale Ucrainei, iar comandantul acestora, Robert „Madyar” Brovdi, a spus că operațiunea a fost sincronizată și dirijată de „Deep Strike Center” (centrul de lovituri în adâncime). Conform lui Brovdi, dronele ucrainene au angajat 23 de obiective militare și active de infrastructură strategică „în adâncimea operațională” a Rusiei și a teritoriilor ocupate, reușind să treacă de apărarea antiaeriană și de mijloacele de război electronic. Lovituri asupra transportului și stocării de combustibil: Taganrog și Crimeea În portul Taganrog (regiunea Rostov), o lovitură de precizie a vizat un petrolier comercial legat de „ flota fantomă ” a Rusiei – rețeaua de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile maritime și a transporta produse petroliere. Publicația notează că oficiali locali ai administrației de ocupație au confirmat impactul și izbucnirea unui incendiu de amploare la bord. În același oraș, dronele au atacat și infrastructura de pe uscat a depozitului petrolier „Kurgannefteprodukt”, unde ar fi avut loc explozii secundare și a fost aprins un rezervor specializat de stocare a combustibilului în vrac din zona industrială a portului. Separat, un alt „vector” al roiului de drone a lovit terminalul petrolier marin din Feodosia, în Crimeea ocupată. Potrivit sursei, terminalul de la Marea Neagră este un punct logistic major de realimentare pentru prezența militară rusă din peninsulă. De ce contează: presiune pe „coloana vertebrală” logistică și pe ocolirea sancțiunilor Din perspectiva pieței de energie și a sancțiunilor, lovirea unui petrolier asociat „flotei fantomă” și a unor hub-uri de combustibil indică o extindere a presiunii asupra lanțului de transport și alimentare al Rusiei, nu doar asupra instalațiilor de producție. În practică, astfel de atacuri pot forța măsuri suplimentare de securitate, rute alternative și timpi mai mari de operare, cu efecte în costuri și disponibilitate logistică – deși articolul nu oferă o evaluare cantitativă a pagubelor sau a impactului asupra fluxurilor de export. În aceeași noapte, operațiunea asupra nodurilor energetice a fost sincronizată cu un raid asupra aerodromului militar Taganrog, unde, potrivit Kyiv Post , au fost distruse două aeronave Tu-142 și un sistem de rachete balistice Iskander aflat într-o poziție activă de tragere. Ce urmează nu este detaliat în material: nu există, în acest stadiu, estimări independente privind amploarea avariilor, durata întreruperilor sau eventuale efecte asupra livrărilor de combustibil din zonă. [...]
Scăderea producției de motorină din Rusia pune presiune pe exporturi și pe aprovizionarea internă , iar Moscova ia în calcul o interdicție temporară la export, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Newsweek . Producția de motorină a Rusiei a coborât cu aproximativ 10% în luna mai, după un declin similar în aprilie, în condițiile în care mai multe rafinării au fost forțate să reducă activitatea sau să oprească producția. Informațiile se bazează pe o analiză Reuters , preluată de News.ro, conform articolului. Ce arată datele: minus de producție, dar exporturi încă rezistente Potrivit calculelor Reuters citate, rafinăriile lovite de atacuri și-au redus producția de motorină: cu până la 1 milion de tone în aprilie; cu încă aproximativ 600.000 de tone în mai. Surse din industrie au indicat că producția de motorină a Rusiei era de circa 7,5 milioane de tone în martie. În același timp, exporturile maritime rusești de motorină și gazoil au crescut cu 8% în aprilie, până la aproximativ 3,25 milioane de tone față de luna precedentă. Volumul a rămas aproape de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar datele indică exporturi stabile și în luna mai. De ce contează: opțiunea unei interdicții la export și efectul asupra veniturilor Guvernul rus analizează introducerea unei interdicții temporare la exportul de motorină, pe fondul cererii ridicate din partea fermierilor în sezonul agricol. Totuși, surse din industrie consideră că o astfel de măsură este puțin probabilă, deoarece ar complica suplimentar activitatea rafinăriilor deja afectate. Articolul mai notează că scăderea producției limitează capacitatea Rusiei de a profita de prețurile ridicate ale petrolului, într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu și perturbări ale pieței energetice asociate restricțiilor asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz . Atacurile cu drone au vizat în special rafinării din centrul Rusiei, unele fiind nevoite să își suspende complet activitatea pentru reparații și verificări de siguranță. [...]
Un petrolier rusesc sancționat, încărcat cu motorină pentru Cuba, și-a deviat ruta după săptămâni în derivă , un episod care arată cât de greu devin de executat livrările de combustibil către insulă în contextul presiunii americane, potrivit Digi24 . Nava „Universal”, care transporta aproximativ 270.000 de barili de motorină, a plecat din Rusia în aprilie cu destinația Cuba, dar a petrecut ultima lună în derivă în Marea Sargasso, la circa 1.600 km nord-est de insula din Caraibe. Ulterior, petrolierul și-a schimbat cursul spre sud, în direcția Braziliei, potrivit datelor de urmărire maritimă analizate de publicația de investigații The Insider, care citează serviciul Starboard Maritime Intelligence; informațiile sunt preluate de Moscow Times. În prezent, destinația navei apare ca „La comandă”, o formulare folosită în transportul maritim pentru a indica faptul că nava așteaptă instrucțiuni suplimentare privind ruta sau destinația finală. The Insider susține că situația ar sugera că autoritățile americane nu au permis petrolierului să se îndrepte spre Cuba. Sancțiuni și escortă militară pe traseu „Universal” a plecat din portul rus Vistino (Marea Baltică, regiunea Leningrad) pe 6 aprilie. Potrivit The Telegraph, nava ar fi fost escortată prin Canalul Mânecii de un convoi militar rus, iar fregata „Admiral Grigorovich ” a Flotei Ruse din Marea Neagră ar fi însoțit ulterior petrolierul în Atlantic. Petrolierul este vizat de sancțiuni impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Elveția și Canada. De ce contează pentru Cuba: aprovizionare fragilă, pene de curent Potrivit The Insider, în acest an doar un singur petrolier ar fi reușit să livreze petrol în Cuba: nava „Anatoli Kolodkin”, cu aproximativ 730.000 de barili, după ce ar fi primit autorizație din partea Statelor Unite. Aceleași informații indică faptul că rezervele respective s-ar fi epuizat până la sfârșitul lunii aprilie. În paralel, Cuba s-a confruntat în ultimele luni cu penurii de combustibil și întreruperi recurente de curent, pe fondul intensificării presiunii SUA, inclusiv prin blocarea importurilor de combustibil, mai notează materialul. Pe 20 mai, administrația președintelui american Donald Trump l-a pus sub acuzare pe fostul lider cubanez Raúl Castro pentru fapte legate de doborârea, în 1996, a unui avion operat de grupul umanitar „Brothers to the Rescue”, incident soldat cu patru morți (trei americani). După aceste acuzații, SUA au trimis portavionul USS Nimitz și grupul său de luptă în apele teritoriale cubaneze. [...]
