Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Donald Trump despre un posibil acord cu Iranul mențin riscul de tensiuni în zona Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru fluxurile globale de petrol, într-un moment în care Teheranul ar căuta reluarea transportului maritim comercial, potrivit Digi24.
Într-o ședință a cabinetului la Casa Albă, președintele SUA a spus că Iranul „își dorește foarte mult” să încheie un acord, însă Washingtonul „nu este încă mulțumit” de forma actuală, relatează Reuters, citată de Digi24.
„Fie vom ajunge la un acord, fie va trebui pur și simplu să ducem treaba la bun sfârșit”, a declarat Trump reporterilor.
Informația apare pe fondul prezentării, de către presa iraniană, a unui acord potrivit căruia Strâmtoarea Ormuz ar urma să se redeschidă în termen de o lună. În cadrul descris ca „neoficial”, Iranul ar urma să restabilească transportul maritim comercial prin strâmtoare – o rută care, potrivit materialului, a fost cândva cale de tranzit pentru 20% din petrolul mondial – în timp ce SUA ar urma să ridice blocada navală.
Televiziunea de stat iraniană a adăugat că documentul menționează și o posibilă etapă de formalizare: orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
În acest context, mesajul de la Washington indică faptul că negocierile nu sunt, deocamdată, într-un punct acceptabil pentru SUA, ceea ce menține incertitudinea privind calendarul și condițiile unei eventuale normalizări a traficului maritim prin Ormuz.
Recomandate
Informațiile despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz au mișcat imediat piața petrolului , însă Washingtonul le contestă, ceea ce menține riscul de volatilitate pe energie, potrivit Digi24 . Un proiect de acord prezentat de presa de stat iraniană susține că traficul comercial prin Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie restabilit în termen de o lună, iar SUA ar urma să ridice blocada navală. Documentul este descris ca un „cadru neoficial” și a fost preluat de The Telegraph, notează publicația. Reacția SUA a venit însă printr-o negare directă. Casa Albă a transmis că documentul publicat de presa controlată de Iran „nu este adevărat” și că memorandumul de înțelegere ar fi „o invenție completă”. De ce contează pentru piețele de energie Chiar și în absența unei confirmări oficiale, simpla relatare despre un posibil acord a avut efect imediat asupra cotațiilor: prețul petrolului a coborât la cel mai mic nivel din 20 aprilie, iar țițeiul Brent a scăzut miercuri cu 3,7%, sub 96 de dolari pe baril (aprox. 440 lei), pe fondul speranțelor că traficul maritim va fi reluat pe această rută. În context, Digi24 amintește că Strâmtoarea Ormuz a fost cândva o cale de tranzit pentru aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce explică sensibilitatea pieței la orice semnal privind accesul navelor comerciale. Ce prevede „cadrul neoficial” și ce urmează Potrivit televiziunii de stat iraniene, documentul ar mai menționa că orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În paralel, Donald Trump urma să se întâlnească miercuri după-amiază cu cabinetul său la Casa Albă pentru a discuta „următorii pași”, inclusiv cu Tulsi Gabbard , directorul demisionar al serviciilor de informații, la câteva zile după ce Iranul a acuzat Washingtonul de încălcarea armistițiului convenit în aprilie. Digi24 mai relatează că SUA au atacat nave militare iraniene în strâmtoare, acuzându-le că au încercat să plaseze mine pe calea navigabilă. În acest tablou, negarea Casei Albe reduce credibilitatea „proiectului de acord”, dar nu elimină impactul de piață: investitorii rămân expuși la schimbări rapide de preț, în funcție de confirmări sau escaladări în zonă. [...]
Banca Centrală Europeană avertizează că războiul cu Iranul și imprevizibilitatea tarifelor SUA pot amplifica riscul unei crize financiare globale , potrivit Daily Mail , care citează un text semnat de vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, în raportul bianual de stabilitate financiară al instituției. În evaluarea BCE, conflictul din Orientul Mijlociu „pune la încercare” reziliența sistemului financiar, iar efectele asupra economiei globale și stabilității financiare „devin mai grave cu cât durează mai mult”, deși impactul complet este, deocamdată, neclar. Instituția indică drept consecințe deja vizibile presiuni inflaționiste și deteriorarea creșterii economice. De ce contează pentru piețe: energie, inflație și șocuri de politică comercială Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul ar fi decis să o închidă efectiv pentru navele care transportă petrol, gaze naturale și alte livrări critice, ceea ce a alimentat îngrijorări globale și costuri economice. În paralel, BCE pune o parte din volatilitatea mediului economic pe seama schimbărilor bruște în politica comercială a SUA. Banca notează că anunțurile de tarife, pauzele și revenirea asupra deciziilor au devenit o „caracteristică structurală” a mediului global, ceea ce crește incertitudinea pentru companii și investitori și poate transmite șocuri în lanț prin comerț, prețuri și finanțare. Riscul de fragmentare: cooperare multilaterală mai slabă, reguli mai divergente Un alt element de risc, în lectura BCE, este semnalul că Washingtonul s-ar retrage din rolul tradițional de lider global. Instituția avertizează că incertitudinea privind angajamentul administrației americane față de cooperarea multilaterală poate crește probabilitatea ca șocurile de politică să perturbe ordinea internațională și să accelereze „fragmentarea geoeconomică și de reglementare” la nivel global. Contextul diplomatic și militar invocat în raportare Avertismentul BCE vine după ce Donald Trump a declarat săptămâna trecută că un acord cu Iranul, inclusiv redeschiderea Strâmtorii Hormuz, ar fi „în mare parte negociat”, iar „aspectele finale” ar urma să fie anunțate în curând. El a mai spus că a discutat cu lideri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt, Iordania și Bahrain și separat cu Israel, descriind înțelegerea ca un „memorandum de înțelegere privind pacea”. Potrivit relatării, au trecut 12 săptămâni de la atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, iar un armistițiu este în vigoare din 7 aprilie, deși a fost pus sub presiune după ce armata americană a anunțat luni lovituri „în legitimă apărare” în sudul Iranului, inclusiv asupra unor amplasamente de lansare de rachete și ambarcațiuni care ar fi plasat mine. [...]
Iranul pregătește reguli noi pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , ceea ce poate complica și scumpi transportul maritim într-un punct-cheie al comerțului global cu energie, potrivit TVR Info . Teheranul susține că accesul prin strâmtoare este „în prezent blocat” și avertizează că, odată reluat, „nu va mai fi ca înainte”. Oficialul iranian Ali Beghani Kani , subsecretar al Consiliului suprem de securitate națională, a declarat la un forum internațional la Moscova că vor fi introduse condiții și reglementări diferite pentru trecere. „Fără îndoială, condițiile și reglementările privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz nu vor mai fi ca înainte. Va fi instituită o procedură total diferită.” Negocieri cu Oman pentru „mecanismul de trecere” Iranul a început discuții cu Omanul, stat riveran strâmtorii, pentru a stabili un „mecanism” de tranzit, conform declarațiilor aceluiași oficial, citat de Interfax. „Iranul și Omanul, în calitate de țări riverane, poartă negocieri pentru a stabili mecanismul de trecere prin Strâmtoarea Ormuz.” Context: contacte indirecte cu SUA și un posibil acord mai larg Beghani Kani a confirmat că există în continuare „contacte indirecte” cu Statele Unite, însă a precizat că „nu s-a ajuns deocamdată la niciun acord”. În paralel, Rusia a reiterat propunerea de a stoca uraniul îmbogățit al Iranului, dar oficialul iranian a spus că Teheranul și Washingtonul nu discută în acest moment despre aceste stocuri. TVR Info mai notează că SUA și Iranul și-au intensificat în ultimele zile contactele și finalizează detaliile unui acord care ar putea pune capăt războiului. Șeful echipei de negociatori iranieni, Mohamad Baqer Qalibaf, și ministrul de externe Abbas Araqchi se află în Qatar pentru discuții; potrivit presei iraniene, un eventual acord ar include redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, în timp ce dosarul nuclear ar urma să fie lăsat pentru o etapă ulterioară. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz rămâne principalul risc pentru prețul petrolului , chiar dacă Teheranul spune că o reluare a războiului cu SUA este puțin probabilă, pe fondul unor negocieri care urmăresc un acord mai durabil, potrivit TVR Info . După aproape o lună de lovituri israeliano-americane, ostilitățile ar fi fost „aproape reduse la tăcere” din 8 aprilie, însă discuțiile diplomatice „bat pasul pe loc”. În paralel, Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , ceea ce pune presiune pe cotațiile petrolului, în timp ce amenințările reciproce persistă. Un oficial al forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, Mohammad Akbarzadeh, a susținut că riscul unui nou război este redus, dar a indicat că forțele iraniene rămân în stare de alertă. Semnale de „revenire la normal”, dar tensiunea militară rămâne Pe plan intern, accesul la internet a fost parțial restabilit în Iran, potrivit ONG-ului NetBlocks, iar traficul aerian a fost reluat complet pe zece aeroporturi. În același timp, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat armistițiul în sudul țării și a avertizat că va răspunde la orice „acțiune răuvoitoare”. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a lovit, în noaptea de luni spre marți, situri de lansare de rachete; Iranul nu a confirmat oficial, însă presa de stat a relatat explozii în orașul portuar Bandar Abbas. Miza economică: petrolul și fondurile înghețate TVR Info notează că miercuri prețul petrolului a scăzut din nou, iar bursele europene au deschis ușor pe plus, pe fondul unui „optimism prudent” legat de posibilitatea unui protocol de acord între SUA și Iran, potrivit unui comentariu al lui Chris Weston (Pepperstone). În plan diplomatic, agenția iraniană Isna a vorbit despre „negocieri global pozitive” după o vizită a unor oficiali iranieni în Qatar, menită să discute accesul la fonduri înghețate în străinătate din cauza sancțiunilor americane. Teheranul cere deblocarea unor active de 24 de miliarde de euro (aprox. 120 miliarde lei), cu punerea la dispoziție a jumătate din sumă imediat după anunțarea protocolului, potrivit Isna. Un alt punct major de divergență rămâne dosarul nuclear: Washingtonul suspectează Iranul că urmărește dezvoltarea armei atomice și cere distrugerea stocului de uraniu înalt îmbogățit, a cărui soartă ar fi necunoscută după lovituri anterioare din iunie 2025. În acest context, International Crisis Group apreciază că, dacă un memorandum ar fi semnat, Donald Trump ar revendica un succes diplomatic, prețul carburantului ar urma să scadă, iar Iranul ar obține un răgaz economic, înainte de eventuale concesii pe tema nucleară. Sursa materialului este Agerpres. [...]
Ucraina avertizează că riscă să rămână fără apărare antiaeriană , pe fondul epuizării muniției pentru sistemele occidentale, iar președintele Volodimir Zelenski i-a trimis o scrisoare lui Donald Trump pentru a cere ajutor urgent, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: fără rachete pentru Patriot și alte sisteme, capacitatea Ucrainei de a respinge atacuri aeriene în valuri ar putea scădea rapid. Semnalul de alarmă vine dintr-o relatare a publicației ucrainene Kyiv Independent, care susține că Zelenski a scris către Casa Albă pentru a descrie situația și a solicita sprijin. În textul consultat de jurnaliștii ucraineni, dependența de SUA pentru apărarea împotriva rachetelor balistice este descrisă ca fiind aproape totală. „Când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, suntem aproape complet dependenți de Statele Unite.” De ce contează: riscul unui „gol” de protecție a spațiului aerian Oficialii de la Kiev se tem că rezervele limitate de rachete pentru Patriot și alte sisteme occidentale ar putea să nu fie suficiente pentru a face față unor atacuri intensificate. În scenariul cel mai pesimist menționat, cerul Ucrainei ar putea rămâne neprotejat. Context: atacuri recente și amenințări de escaladare Potrivit informațiilor citate, Kievul s-a confruntat recent cu unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul războiului. Rusia ar fi amenințat că va intensifica loviturile și că va viza inclusiv sedii ale unor instituții importante din capitală; totodată, diplomaților străini li s-ar fi cerut să părăsească orașul pentru a reduce riscul de a deveni victime ale atacurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns al părții americane, rămâne neclar dacă solicitarea transmisă de Zelenski va produce rapid o decizie de sprijin sau o reconfigurare a livrărilor de muniție. [...]
Fondul creat pentru reconstrucția Gazei, sub umbrela Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, nu a primit încă bani în mecanismul oficial al Băncii Mondiale , ceea ce ridică probleme de guvernanță și transparență pentru un proiect care ar urma să gestioneze miliarde de dolari, potrivit G4Media , care citează Financial Times. La patru luni de la înființare, fondul financiar al consiliului, creat de Banca Mondială, nu a primit „niciun ban de la donatori”, au declarat pentru Financial Times patru persoane familiarizate cu situația. În paralel, organizația ar fi primit donații direct într-un cont deschis la JPMorgan , potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului pentru Pace și unei alte persoane familiarizate cu aranjamentele. Miza: bani promiși, dar control financiar neclar În arhitectura descrisă de Financial Times, diferența majoră este de supraveghere: pentru fondul administrat de Banca Mondială există obligații de raportare către contribuabili și către membrii consiliului, în timp ce pentru contul de la JPMorgan „nu există cerințe independente de transparență”, conform materialului. Un oficial al Consiliului pentru Pace a spus pentru FT că au fost create „mai multe opțiuni pentru primirea finanțării”, inclusiv mecanismul Băncii Mondiale, însă „în acest moment, contributorii au ales să folosească alte opțiuni”. Același oficial a adăugat că organizația își va raporta situația financiară propriului consiliu executiv „la un moment considerat potrivit”. Ce sume sunt în joc și ce s-a întâmplat până acum Donald Trump le-ar fi cerut liderilor mondiali taxe de „membru pe viață” de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Statele membre ar fi promis 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei) pentru un „pachet de ajutor” destinat Gazei, iar Trump ar fi promis alte 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) din fonduri americane, potrivit articolului. În practică, Financial Times notează câteva contribuții punctuale și blocaje operaționale: contribuțiile Marocului, de aproximativ 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei), ar fi fost folosite pentru finanțarea biroului lui Nickolay Mladenov, „înaltul reprezentant” pentru Gaza, și pentru plata salariilor comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea enclavei; Emiratele Arabe Unite ar fi oferit recent 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) pentru instruirea unei noi forțe de poliție în Gaza, însă programul nu a început, iar fondurile sunt blocate, potrivit a două surse citate de FT. Rolul Departamentului de Stat și condițiile Congresului Departamentul de Stat al SUA ar intenționa să redirecționeze aproximativ 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei) din fonduri de ajutor către proiecte legate de agenda consiliului, însă banii „nu ar urma să ajungă direct” la Consiliul pentru Pace și „nu au fost încă cheltuiți”, conform materialului. În plus, Departamentul de Stat ar vrea să ofere aproximativ 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) direct consiliului pentru finanțarea operațiunilor, dar nici acești bani nu au fost distribuiți. Oficialii ar fi dat asigurări Congresului că organizația nu va putea folosi fondurile până când nu vor fi puse în aplicare controale financiare. De ce întârzie proiectele Consiliul a început proceduri pentru atribuirea unor contracte de securitate și reconstrucție în Gaza, dar „niciun contract nu a fost acordat” până acum, potrivit purtătorului de cuvânt. Acesta a invocat drept motiv principal faptul că organizația nu operează încă în Gaza, deoarece Hamas nu s-a dezarmat. Financial Times mai arată că nu s-a înregistrat progres nici în privința dezarmării, nici a retragerii forțelor israeliene, nici a reconstrucției, iar două persoane familiarizate cu planificarea pentru Gaza postbelică au spus că „niciun dolar american” nu a fost folosit pentru reconstrucția enclavei. [...]
