Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Irakul și Siria pariază pe o rută terestră spre Mediterană pentru a reduce riscul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, prin reconstrucția unei conducte petroliere închise de peste două decenii, pe fondul tensiunilor regionale care au afectat exporturile irakiene, potrivit HotNews.
Acordul a fost semnat la Washington, în cadrul unui summit dedicat investițiilor americane în Irak, în prezența secretarului american al Energiei, Chris Wright. Documentul a fost semnat de directorul general al Basra Oil Company, Bassem Abdul Karim Nasr, și de directorul general al Syrian Petroleum Company, Youssef Qablawi.
Conducta ar urma să lege orașul Kirkuk (nordul Irakului) de coasta mediteraneană a Siriei și are o capacitate proiectată de 700.000 de barili pe zi, conform Administrației pentru Informații în Energie a SUA (EIA). Infrastructura este închisă din 2003, după ce a fost avariată în timpul invaziei americane în Irak.
Chris Wright a spus că proiectul ar putea sprijini creșterea producției de petrol a Irakului și ar reduce dependența de rute de export considerate vulnerabile în regiune.
Irakul, al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, depinde în prezent în mare măsură de exporturile prin portul Basra, la Golful Persic, și a fost afectat de perturbările traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
Potrivit datelor OPEC citate în material, producția de petrol a Irakului a scăzut cu peste 50%, până la aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi în iunie, de la circa 4,2 milioane de barili pe zi în februarie, înainte de izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran.
În paralel, mai multe state din Golf investesc în extinderea infrastructurii de transport pentru a reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz:
Analiștii citați avertizează însă că astfel de proiecte pot reduce doar parțial riscurile geopolitice, deoarece Iranul ar păstra capacitatea de a lovi infrastructura energetică (terminale petroliere, stații de pompare și depozite), indiferent de ruta folosită pentru transportul petrolului.
Recomandate
Iranul ar putea muta presiunea asupra pieței petroliere spre Bab el-Mandeb , după ce a perturbat deja traficul prin Strâmtoarea Ormuz , iar o eventuală blocare a celui de-al doilea „punct de strangulare” ar amplifica riscurile pentru comerțul global și aprovizionarea cu energie, potrivit HotNews , care citează o analiză Reuters. Semnalele vin pe fondul intensificării atacurilor SUA în interiorul Iranului și al înmulțirii atacurilor rebelilor Houthi, aliați ai Teheranului în Yemen. Analiștii citați susțin că Iranul încearcă să extindă conflictul dincolo de Golful Persic, pentru a crește presiunea asupra Washingtonului, prin amenințarea unor rute maritime esențiale pentru energie. De ce contează Bab el-Mandeb pentru petrol și transport Bab el-Mandeb este strâmtoarea îngustă care leagă Marea Roșie de Golful Aden. Prin acest culoar trec exporturi de petrol saudite și „o parte substanțială” a transportului maritim mondial, ceea ce o transformă într-un punct critic pentru fluxurile de energie și pentru lanțurile logistice. În material este citat un avertisment venit din Yemen: un înalt oficial yemenit a spus că forțele armate ale țării sunt pregătite să închidă Bab el-Mandeb dacă Arabia Saudită va continua să atace Yemenul. Afirmația a fost publicată de Press TV (Iran) și include o estimare potrivit căreia prețul petrolului ar putea urca până la 200 de dolari pe baril în acest scenariu. „O altă opțiune nucleară” după Ormuz: escaladare prin intermediari Un element central al analizei este folosirea Houthi ca instrument de presiune. Fawaz Gerges, specialist în Orientul Mijlociu, spune că Teheranul transmite că poate amenința simultan Ormuz și Bab el-Mandeb, transformând conflictul dintr-o confruntare bilaterală într-o provocare la adresa rutelor maritime care susțin comerțul energetic global. Andreas Krieg, conferențiar la King’s College din Londra, descrie această amenințare drept „o altă opțiune nucleară” pentru Iran după Ormuz – o opțiune la care Teheranul ar recurge doar dacă ar considera inevitabilă o escaladare spre război total. Tot el avertizează că o intensificare a atacurilor americane asupra infrastructurii critice iraniene ar putea determina Iranul să răspundă prin aliații yemeniți, agravând șocul economic deja provocat de perturbările din Ormuz. Context: Houthi au mai forțat rerutări costisitoare După izbucnirea războiului din Fâșia Gaza, în octombrie 2023, Houthi au atacat nave comerciale în Marea Roșie, susținând că vizează nave cu legături cu Israelul. Campania a determinat companii mari de transport maritim să redirecționeze navele pe ruta ocolitoare pe la sudul Africii, cu costuri mai mari, și a dus la lovituri aeriene ale SUA și Marii Britanii, plus o misiune navală multinațională de protecție a navigației. Ce urmează: risc de reacție militară mai amplă și presiune pentru negocieri Dennis Ross, fost negociator american pentru pace în Orientul Mijlociu, indică dilema Washingtonului: cum poate schimba „calculul” Iranului astfel încât acesta să revină la negocieri și la un acord „acceptabil”. În același timp, Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare a Golfului (Arabia Saudită), spune că statele din Golf văd tot mai mult diplomația cu Iranul ca ajunsă la limită, în pofida costurilor ridicate ale unei confruntări. El apreciază că Houthi își păstrează capacitatea de a perturba navigația în Bab el-Mandeb, dar este puțin probabil să escaladeze fără o direcție clară de la Teheran; o astfel de mișcare ar putea declanșa o reacție militară mai amplă a SUA și a partenerilor, menită să reducă semnificativ capacitățile grupării. [...]
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la minime post-armistițiu , un semnal de risc operațional care poate complica livrările de țiței și produse petroliere din Golf, în condițiile în care navele evită ruta omaneză sau își opresc transponderele, potrivit G4Media . Scăderea s-a accentuat de miercuri, după atacuri care au vizat mai multe nave la începutul săptămânii și un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, care a afectat în special ruta maritimă omaneză susținută de ONU. Conform datelor Kpler , doar zece petroliere care transportau materii prime au trecut prin strâmtoare până joi, la ora 14.30 GMT (17.30, ora României), față de 21 miercuri. Deși traficul atinsese cel mai ridicat nivel de la începutul războiului după armistițiul dintre Teheran și Washington de la jumătatea lui iunie, el rămăsese oricum la circa o treime din nivelul obișnuit pe timp de pace. Acum, redresarea „pare să-și piardă suflul”, notează analiza. Navele își schimbă comportamentul: transpondere oprite și rute mutate spre nord O parte importantă a riscului operațional ține de faptul că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea de miercuri fie și-au decuplat transponderul (echipamentul care transmite poziția navei), fie au ales calea de nord, prin apele iraniene, rută care necesită autorizarea Teheranului. În schimb, ruta de sud, prin apele Omanului – folosită în ultimele săptămâni de navele fără legătură cu Iranul – a fost în mare parte abandonată de miercuri. Joi, nicio navă nu a folosit acest itinerariu, potrivit traiectoriilor vizibile pe MarineTraffic, cu mențiunea că platforma vede doar navele cu transponderul activ. Contextul militar și perspectiva de volatilitate până la final de an SUA au lovit din nou Iranul în noaptea de miercuri spre joi, afirmând că au vizat ținte militare, iar Teheranul a ripostat împotriva aliaților Washingtonului în Golf. În acest context, Andrew Wilson, director de cercetare la brokerul maritim BRS, a estimat într-un webinar organizat de revista maritimă Lloyd’s List că volatilitatea ar putea continua până la finalul anului, în lipsa unui acord concret între Teheran și Washington. „Suişuri şi coborâşuri, iată la ce mă aştept, nu numai în timpul verii, ci practic până la sfârşitul anului, până când un acord concret va fi încheiat între Teheran şi Washington.” „Situaţia este cu siguranţă mai bună decât în martie şi aprilie, dar atât timp cât nu vom avea un acord substanţial va rămâne foarte, foarte instabilă.” Indicatori de aglomerare în zonă Potrivit analiștilor AXSMarine, 689 de nave comerciale se aflau joi la vest de Strâmtoarea Ormuz, față de 1.061 la începutul lui martie, un reper care sugerează o reducere a prezenței comerciale în proximitatea coridorului. Singura zi cu trafic mai scăzut de la semnarea armistițiului a fost 28 iunie, cu 19 treceri, a doua zi după atacul asupra unui petrolier lovit în largul Oman. [...]
Scăderea cotațiilor la petrol reduce presiunea imediată pe inflație , după ce piețele financiare s-au calmat, în pofida tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . În același timp, bursele americane au revenit pe creștere: indicele S&P 500 a urcat cu 0,8% și a recuperat pierderea din ziua precedentă, chiar dacă SUA au lansat noi atacuri aeriene împotriva Iranului, iar Iranul a răspuns prin vizarea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, conform AP. Pe piața petrolului, cotațiile au șters o parte importantă din avansul anterior. Barilul de țiței Brent (referința internațională) a scăzut cu 2,2%, până la 76,30 dolari (aprox. 351 lei), de la 78,02 dolari cu o zi înainte, dar rămâne peste nivelul de 71,80 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute. De ce contează: riscul Ormuz rămâne principalul factor de volatilitate Miza pentru piețe este Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de țiței din Golful Persic. Îngrijorarea investitorilor este că o escaladare a conflictului ar putea bloca petrolierele și ar întrerupe livrările către clienți din întreaga lume. Un astfel de scenariu ar putea reaprinde inflația, într-un moment în care economiștii se așteptau ca aceasta să scadă odată cu ieftinirea petrolului. În lanț, o inflație mai ridicată ar putea împinge Rezerva Federală și alte bănci centrale spre majorări ale dobânzilor, cu efect de frânare asupra economiei și de presiune asupra prețurilor activelor financiare. Ce urmează: incertitudine ridicată în jurul conflictului Donald Trump a spus miercuri că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, însă, potrivit materialului, rămân incertitudini privind evoluția situației. Pentru piața petrolului, asta se traduce printr-o volatilitate care poate reveni rapid dacă riscurile din regiune se intensifică. [...]
Atacurile cu drone asupra unui depozit de petrol din regiunea Moscova și a unor centre logistice majore ridică riscuri operaționale pentru alimentarea cu carburanți și pentru lanțurile de aprovizionare din Rusia , după o serie de lovituri raportate sâmbătă dimineață, 18 iulie, potrivit Kyiv Post . Loviturile au vizat infrastructură energetică și logistică în mai multe zone: un incendiu a izbucnit la depozitul de petrol din Noginsk (regiunea Moscova), iar alte două incendii au fost semnalate la complexe logistice ale Wildberries în Kotovsk (regiunea Tambov) și Elektrostal (regiunea Moscova). Autoritățile locale din Tambov au raportat moartea a șapte angajați Wildberries în urma atacului de la Kotovsk. Depozitul de petrol din Noginsk: rol de nod logistic pentru piața regională În regiunea Moscova, un atac cu dronă ar fi declanșat un incendiu la depozitul de petrol din Noginsk. Canalul Telegram ASTRA a relatat că înregistrări video publicate de martori în dimineața de 18 iulie ar arăta explozii urmate de incendiu. Depozitul funcționează ca operator independent pe piața de combustibili, cu activități de stocare și transfer pentru produse petroliere ușoare – benzină, motorină și kerosen. Conform informațiilor din material, amplasamentul are 24 de rezervoare, cu o capacitate totală de 11.500 metri cubi, și este folosit ca nod logistic de comercianți și companii de combustibili din regiunea Moscova pentru depozitare și livrări. Incendii la hub-uri Wildberries și victime raportate în Tambov În regiunea Tambov, canalele Telegram ASTRA și Exilenova+ au relatat că un atac cu dronă a provocat un incendiu la un complex logistic Wildberries & Russ din parcul industrial Kotovsk, unitate care a început să opereze în 2025. Autoritățile locale au anunțat că șapte angajați Wildberries au murit în urma loviturii. Un al doilea depozit Wildberries a luat foc în Elektrostal, la aproximativ 50 km de Moscova. Potrivit Exilenova+, acesta ar fi al doilea cel mai mare obiectiv logistic al companiei după volumul de procesare a comenzilor, iar analiști OSINT (investigații din surse deschise) din proiectul Astra ar fi confirmat incendiul pe baza datelor disponibile public. Explozii raportate și în Crimeea ocupată În paralel, au fost raportate explozii în mai multe zone din Crimeea ocupată de Rusia. Canalul de monitorizare Krymsky Veter a menționat peste 20 de explozii în apropierea aerodromului militar Gvardeyskoye, precum și detonări în Sevastopol, Feodosia și Kerci. Au existat și relatări că ar fi putut fi vizată centrala termoelectrică Balaklava, iar imagini publicate ar arăta grupuri mobile ruse încercând să doboare dronele. Context: continuarea loviturilor asupra infrastructurii de combustibili Materialul plasează aceste atacuri într-o campanie mai amplă împotriva infrastructurii ruse de combustibili. Pe 14 iulie, forțele ucrainene ar fi lovit complexul Gazpromneftekhim Salavat (Bashkortostan) și rafinăria Afipsky (Krasnodar Krai), iar Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat atunci loviturile, susținând că țintele produceau combustibili și lubrifianți folosiți pentru susținerea armatei și economiei ruse. În același context, Ministerul rus al Apărării a afirmat că apărarea antiaeriană ar fi interceptat 288 de drone ucrainene în mai multe regiuni. [...]
Guvernul rus discută prioritizarea carburanților pentru lanțurile alimentare, pe fondul penuriei , într-un semnal că deficitul începe să fie tratat ca risc economic și de aprovizionare, nu doar ca problemă punctuală de piață, potrivit HotNews , care citează Reuters. Vicepremierul Alexander Novak a spus că executivul de la Moscova a discutat despre „necesitatea de a prioritiza aprovizionarea cu combustibil” pentru vehiculele care livrează produse alimentare către marile lanțuri de retail. Miza, potrivit lui Novak, este dublă: prevenirea alterării alimentelor și evitarea unor costuri suplimentare care „s-ar putea reflecta în cele din urmă în prețurile de consum”. De ce s-a ajuns aici: atacuri asupra rafinăriilor și scăderi de producție Penuria este pusă în legătură cu atacurile cu drone lansate de forțele ucrainene asupra infrastructurii energetice și rafinăriilor de petrol din Rusia, intensificate din această primăvară, cu efecte directe asupra producției. Conform informațiilor transmise de două surse din industrie și calculelor Reuters, producția rusească de benzină a coborât la un nivel echivalent cu aproximativ 65% din consumul mediu sezonier. În iunie, Vladimir Putin a recunoscut existența unei „oarecare penurii” de combustibil, pe fondul acestor atacuri. Măsuri locale și extinderea crizei în economie Mai multe regiuni au introdus raționalizări , inclusiv în funcție de numărul de înmatriculare al mașinilor, și alte măsuri pentru a gestiona deficitul. În Krasnodar, potrivit Kyiv Post, autoritățile au trimis profesori la benzinării, în timpul vacanței de vară, pentru a supraveghea cozile și a gestiona interacțiunile cu șoferii, fiind recompensați doar cu ceai și cafea. În paralel, Novak a mai spus că grupul de lucru guvernamental creat pentru a aborda criza a discutat și despre aprovizionarea cu motorină a sectorului agricol. În Rusia, autoritățile folosesc de regulă carduri de combustibil, pe care șoferii le pot utiliza pentru alimentare. Banca centrală a Rusiei a avertizat că scăderea producției de combustibil va afecta creșterea economică în trimestrul al doilea din 2026, ceea ce indică un impact care depășește zona transporturilor și se poate transmite către prețuri și activitatea economică. [...]
Ucraina încearcă să blocheze exporturile de petrol ale Rusiei prin paralizarea „flotei fantomă” din Marea Azov , o rețea de nave folosită pentru a muta țițeiul către petroliere mari, potrivit HotNews , care citează explicațiile lui Robert „Magyar” Brovdi , comandantul Brigăzii 414 ucrainene („Păsările lui Magyar”). Brovdi spune că, în ultimele 9 zile, forța sa a lovit cu drone 116 nave în Marea Azov, bilanț care include un atac din noaptea de luni spre marți asupra a 5 petroliere, 5 nave de marfă uscată și 1 remorcher. Miza operațională: întreruperea verigii care alimentează petrolierele mari Potrivit comandantului ucrainean, ținta principală nu sunt neapărat petrolierele mari, ci navele „curier” mici și medii, cu fund plat, folosite pentru a transporta încărcături de petrol din porturi fluviale și terminale către puncte de transfer. El susține că paralizarea acestor nave blochează o componentă-cheie a „flotei fantomă” a Rusiei, deoarece petrolierele mari nu pot ajunge la unele terminale și porturi din cauza pescajului (adâncimea la care stă scufundată nava). În consecință, încărcarea se face în larg, inclusiv prin transferuri succesive de la aceste nave mai mici. În descrierea lui Brovdi, fiecare astfel de navă-curier poate prelua încărcătura livrată de 12–15 nave mici, ceea ce face ca scoaterea lor din funcțiune să aibă efect de multiplicare asupra fluxului logistic. Efect secundar: presiune pe aprovizionarea Crimeei cu combustibil Brovdi afirmă că lovirea acestor „cămile maritime” și a remorcherelor care le tractează după ce sunt avariate limitează și livrările de benzină către Crimeea prin strâmtoarea cu adâncime redusă a Mării Azov, într-un context în care resursa ar fi deja „limitată”. În acest scenariu, rutele rutiere și feroviare ar rămâne principalele opțiuni de aprovizionare, pe care militarul ucrainean le descrie ca fiind mai riscante, deoarece ar intra în raza dronelor ucrainene. Reacția Rusiei: acuzații de „terorism” Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a acuzat marți Ucraina că atacă nave comerciale în Marea Azov și Marea Neagră, calificând acțiunile drept „terorism”. „Este terorism, pur și simplu”, a declarat Lavrov, potrivit relatării. Lavrov a mai spus că Rusia va continua să-și îndeplinească obligațiile privind exporturile de produse alimentare. Context HotNews amintește, în același subiect, că atacurile ucrainene cu drone „devastează” flota Rusiei din Marea Azov și închid un coridor considerat „critic”, într-un material separat: „devastează flota Rusiei din Marea Azov și închid un coridor «critic»” ( HotNews ). [...]
