Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Reluarea tranzitului de țiței pe Drujba reduce presiunea energetică asupra Ungariei și Slovaciei și deblochează un punct sensibil în negocierile UE–Ucraina, potrivit Economedia, după ce operatorul ucrainean a anunțat finalizarea reparațiilor și încetarea situației de forță majoră.
Ucraina a informat oficial grupul petrolier MOL că este pregătită să reia tranzitul de țiței prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia. Potrivit unei surse din industrie citate de Reuters, fluxurile ar urma să fie reluate miercuri, informație preluată de Mediafax.
MOL a confirmat, într-un comunicat, că operatorul ucrainean al conductei, JSC Ukrtransnafta, a notificat finalizarea lucrărilor de reparații la tronsonul afectat și încetarea situației de forță majoră instituită la 27 ianuarie 2026. Începând cu 21 aprilie 2026, operatorul a transmis că este pregătit să reia livrările de țiței către cele două state.
O sursă din industrie a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că prima livrare ar urma să fie împărțită egal între Ungaria și Slovacia, însă volumele exacte nu au fost comunicate.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat marți seara finalizarea reparațiilor la oleoductul Drujba, afectat în urma unui atac rusesc, și a indicat că reluarea funcționării a fost discutată în comunicarea cu Uniunea Europeană.
În același context, reluarea tranzitului este prezentată ca relevantă pentru discuțiile privind sprijinul financiar european pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro. Premierul ungar Viktor Orban a condiționat anterior susținerea acestui pachet de reluarea livrărilor de petrol rusesc.
Conducta Drujba a fost avariată la sfârșitul lunii ianuarie, în urma unui atac atribuit Rusiei, ceea ce a dus la suspendarea temporară a fluxurilor. Ungaria și Slovacia, dependente de importurile de petrol prin această rută, au criticat Kievul pentru întârzieri la reparații, acuzații respinse de Ucraina.
Recomandate
Serbia încearcă să evite sancțiunile SUA printr-un acord care ar scoate rușii din NIS , compania care acoperă circa 80% din piața locală de produse petroliere, iar guvernul de la Belgrad ar urma să-și consolideze poziția dacă MOL finalizează preluarea pachetului controlat de Gazprom, potrivit Economica . NIS este deținută majoritar de Gazprom Neft și de compania sa soră Intelligence, ambele filiale ale Gazprom, care controlează împreună 56% din acțiuni. Statul sârb are aproape 30% și spune că ar putea cumpăra încă 5% dacă vânzarea participației rusești către grupul ungar MOL se finalizează. Ce câștigă statul sârb și ce promite MOL Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a transmis pe rețelele sociale că o eventuală creștere a participației statului ar aduce „drepturi sporite” în guvernanța companiei, inclusiv posibilitatea de a bloca decizii importante. În paralel, MOL s-a angajat să mențină producția la rafinăria din Pancevo (lângă Belgrad) „la cel puțin aceleași capacități anuale medii ca în ultimii patru ani” de dinaintea presiunii sancțiunilor americane, conform aceleiași surse. Miza: termenul OFAC și riscul de sancțiuni Statele Unite cer, încă de la începutul lui 2025, retragerea companiilor rusești din NIS, companie expusă sancțiunilor financiare americane, care au fost însă amânate în mod repetat. Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din Trezoreria SUA a prelungit recent până la 16 iunie termenul acordat MOL și Gazprom pentru finalizarea negocierilor. În ianuarie, cele două grupuri conveniseră asupra „prevederilor fundamentale” ale unui viitor acord de vânzare a acțiunilor deținute de Gazprom în NIS. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avertizat că presiunea americană se intensifică: „Cred că ajungem la capătul răbdării americane.” Context: cum a ajuns Gazprom acționar majoritar În 2008, Serbia a vândut către Gazprom pachetul majoritar de acțiuni al NIS pentru 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei). În prezent, ieșirea rușilor din acționariat a devenit o condiție practică pentru reducerea riscului de sancțiuni și pentru stabilitatea aprovizionării interne, având în vedere rolul dominant al NIS pe piața sârbă. [...]
Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu repoziționează SUA ca furnizor-cheie de petrol , după ce americanii au depășit Rusia și au devenit cel mai mare exportator de petrol din lume, pe fondul perturbărilor de pe piață generate de războaie, potrivit Mediafax . Schimbarea de lider vine, conform publicației, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au afectat fluxurile tradiționale de țiței. Mediafax citează Nexta pentru informația privind poziția SUA în exporturile globale. Ce a împins Rusia în jos și a creat spațiu pentru SUA În material sunt indicate două canale principale prin care oferta globală a fost lovită: războiul din Golful Persic, care ar fi întrerupt exporturile de petrol din Arabia Saudită; exporturile rusești, afectate de sancțiuni și de atacurile dronelor ucrainene asupra rafinăriilor. În acest context, SUA ajung să câștige teren în exporturi, pe o piață în care disponibilitatea și rutele de aprovizionare contează la fel de mult ca prețul. Presiunea pe infrastructura petrolieră iraniană ridică miza Mediafax notează că, în paralel, președintele Donald Trump a transmis că armata americană va „lovi Iranul… foarte dur în această seară”, sugerând că negocierile dintre părți nu evoluează favorabil. Într-o postare pe Truth Social, Trump a mers mai departe, afirmând că SUA ar urma să preia Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră pentru a controla piețele de petrol și gaze ale Iranului. „La un moment dat, în viitorul nu prea îndepărtat, vom lua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii” Publicația precizează că astfel de amenințări au mai existat și în trecut, iar acum nu este clar dacă este vorba despre o tactică de negociere sau despre o intenție reală. [...]
Kazahstanul este împins să livreze mai mult țiței, iar România rămâne expusă la deciziile OPEC+ , într-un moment în care restricțiile din strâmtoarea Ormuz amplifică presiunea pe fluxurile globale de petrol, potrivit Profit . Pentru piața românească, miza este directă: Kazahstanul este indicat drept principala sursă de țiței, iar orice schimbare de producție sau de logistică se poate traduce în volatilitate mai mare a costurilor de aprovizionare. Ministrul Energiei de la Astana, Yerlan Akkenzhenov, citat de Reuters, spune că partenerii Kazahstanului cer creșterea livrărilor „în lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz”, chiar dacă țara are limite în cadrul acordului OPEC+ și constrângeri de infrastructură. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului și suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să creștem livrările. Ei ne cer să mergem la maxim. Desigur, avem constrângeri de infrastructură, în limitele nivelurilor actuale de producție din Kazahstan.” Ce se schimbă în OPEC+ și de ce contează pentru aprovizionare În paralel, alianța OPEC+ a decis să continue creșterea cotelor de producție. Conform informațiilor prezentate, luna aceasta OPEC+ a aprobat o nouă majorare consecutivă, a patra în tot atâtea luni, cu 188.000 de barili pe zi, începând din iulie. Totodată, șapte membri-cheie ai alianței – Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan și Oman – au majorat deja cotele de producție cu aproape 600.000 de barili pe zi în perioada aprilie–iunie. Limitări: cerere de „maxim” versus infrastructură Deși mesajul partenerilor este de creștere a livrărilor, ministrul kazah indică explicit o limitare practică: infrastructura și nivelurile actuale de producție. Asta sugerează că, chiar și în condiții de presiune pe piață, capacitatea de a crește rapid exporturile poate fi plafonată. Pentru România, care se bazează semnificativ pe țițeiul kazah, combinația dintre tensiunile logistice (Ormuz), disciplina OPEC+ și constrângerile de infrastructură din Kazahstan rămâne un factor de risc pentru stabilitatea aprovizionării și pentru evoluția prețurilor la țiței și, indirect, la carburanți. [...]
Producția celor 11 membri OPEC monitorizați a coborât la 16,13 milioane barili/zi, un minim lunar de după 2000 , pe fondul reducerii exporturilor iraniene după blocada navală impusă de SUA și al perturbării traficului prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Profit . Scăderea față de luna precedentă a fost de 1,06 milioane de barili pe zi, conform unui sondaj citat de News.ro. Reuters notează că nivelul este mai jos decât cel din 2020, din perioada pandemiei, când cererea globală de petrol s-a prăbușit. Iranul, principalul factor: exporturi la minim de cel puțin șase ani Cea mai mare reducere a producției a venit din Iran, după ce blocada americană începută la 13 aprilie a afectat semnificativ exporturile de țiței și condensat. Potrivit sondajului, exporturile iraniene au coborât la cel mai redus nivel din ultimii cel puțin șase ani. În paralel, perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz a amplificat presiunea asupra fluxurilor de export din regiune. Mișcări diferite în interiorul OPEC și planuri OPEC+ blocate În interiorul organizației, Arabia Saudită a raportat o diminuare suplimentară a producției, în timp ce Irakul a reușit să își majoreze livrările, pe fondul unei creșteri a consumului intern. Venezuela și Nigeria au înregistrat, de asemenea, creșteri ale producției. Datele nu includ Emiratele Arabe Unite, care au părăsit OPEC începând cu 1 mai. În același timp, cele opt state din grupul OPEC+ (care include și aliați precum Rusia) conveniseră anterior să majoreze producția în luna mai, însă conflictul cu Iranul și blocada navală americană au împiedicat materializarea acestor planuri. Cum a fost realizat sondajul Sondajul Reuters se bazează pe date privind fluxurile petroliere furnizate de LSEG, pe informații de la companii specializate în monitorizarea transporturilor maritime (precum Kpler ), precum și pe date obținute de la companii petroliere, consultanți și surse din cadrul OPEC. [...]
Oprirea rafinăriei Kuibîșev din Samara după un atac cu drone reduce capacitatea de rafinare dintr-un hub cheie al Rosneft , într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu probleme de aprovizionare cu carburanți, potrivit Meduza , care citează surse Reuters din industrie. Atacul cu drone ucrainene din 10 iunie ar fi dus la oprirea procesării țițeiului la rafinăria Kuibîșev , după ce două instalații de distilare primară au fost oprite din cauza avariilor și incendiilor, au declarat două surse Reuters. Capacitatea fiecărei instalații este de aproximativ 10.000 de tone, respectiv 73.000 de barili pe zi. Oprirea activității nu a fost confirmată oficial, notează publicația. Presiune pe „hub-ul” Rosneft din regiunea Samara Rafinăria Kuibîșev este unul dintre principalele active de rafinare din regiunea Volgăi și produce benzină și motorină la standarde ecologice ridicate. Ea face parte, împreună cu rafinăriile Novokuibîșev și Sîzran, din hub-ul Rosneft din Samara. În același hub, celelalte două rafinării ar fi deja oprite, potrivit Reuters: Novokuibîșev nu ar mai funcționa de la mijlocul lunii aprilie; Sîzran nu ar mai funcționa de la mijlocul lunii mai. Și acestea ar fi fost atacate anterior cu drone ucrainene. Context: criză de combustibili în mai multe regiuni În urma atacului din regiunea Samara, trei persoane au fost rănite, iar mai multe întreprinderi industriale au fost avariate, potrivit guvernatorului Viaceslav Fedorîșcev. Acesta nu a precizat ce companii au fost afectate. Meduza mai relatează că publicația Astra a scris despre un incendiu la rafinăria Kuibîșev, pe baza unor fotografii și înregistrări video ale martorilor. Pe fondul atacurilor asupra infrastructurii petroliere, în Rusia ar fi început o criză de combustibili: până la 10 iunie se raportase lipsă de carburant în cel puțin 25 de regiuni, fără a include teritoriile ucrainene anexate, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Sevastopolul a rămas fără livrări de combustibil, iar autoritățile au suspendat temporar accesul populației la benzină prin QR-coduri , după ce cisternele nu au ajuns în oraș în noaptea de 10 iunie, potrivit Meduza . Măsura are un impact operațional imediat: alimentarea este redirecționată către servicii esențiale, iar mecanismul de raționalizare prin coduri este resetat. Guvernatorul numit de Rusia, Mihail Razvojaev , a spus că administrația nu a putut genera o nouă tranșă de coduri QR pentru cumpărarea de combustibil din cauza „eșecului livrărilor”, precizând că „benezovozurile nu au putut ajunge în oraș” în cursul nopții. „Mă adresez tuturor: să stați mâine la cozi la stațiile TЭС este inutil. În privința valabilității codurilor QR, astăzi toate cele emise anterior vor fi dezactivate. Mâine (11) va fi o nouă generare și, dacă nu ați reușit să folosiți codul, veți putea primi unul nou.” Cum se schimbă alimentarea pe 11 iunie: prioritate pentru servicii publice Razvojaev a precizat că, pe 11 iunie, la stațiile rețelei TЭС vor alimenta cu prioritate: mașinile serviciilor comunale, ambulanțele, structurile de forță, transportul public. În paralel, la stațiile ATAN, oficialul a promis vânzare „liberă” de combustibil. Ulterior, a detaliat că este vorba despre opt stații unde se vând benzina AИ-92, AИ-95 Ultra și motorină Ultra. Totuși, publicația Astra (menționată de Meduza ) notează că, în pofida declarațiilor despre vânzare „liberă”, benzina AИ-95 ar putea fi cumpărată doar pe bază de tichete. Raționalizarea prin QR-coduri: 20 de litri, o dată pe săptămână În Sevastopol, din 6 iunie, rețeaua TЭС vinde combustibil pe baza unor coduri QR. Un cod permite cumpărarea a 20 de litri de benzină și poate fi obținut doar printr-un bot special din mesageria „Max”. Generarea este permisă o singură dată pe săptămână, pentru „acces egal” la combustibil pentru cât mai mulți oameni. Context: probleme de combustibil în mai multe regiuni ale Rusiei Potrivit calculelor publicației „7×7”, până la 10 iunie cel puțin 25 de regiuni rusești (fără teritoriile ucrainene anexate de Rusia) se confruntau cu probleme de combustibil. Meduza mai arată că criza a început în mai, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra unor întreprinderi petroliere și a altor elemente de infrastructură din Rusia. În Crimeea, dificultățile sunt legate și de atacuri asupra cisternelor și a altor camioane care aprovizionează peninsula pe șoseaua de acces. [...]
