Știri
Știri din categoria Politică
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile din Ungaria crește șansele ca UE să avanseze sancțiuni și măsuri politice împotriva Israelului, după ce premierul ungar a folosit în mod repetat dreptul de veto pentru a bloca inițiative critice la adresa guvernului Benjamin Netanyahu, potrivit Politico.
Miza imediată este reluarea demersului pentru sancționarea coloniștilor violenți din Cisiordania, o propunere pe care Orbán a blocat-o în februarie, deși avea sprijinul a 26 dintre cele 27 de state membre. Odată cu instalarea la conducere a lui Péter Magyar, care l-a învins pe Orbán pe 12 aprilie, sancțiunile „probabil” vor avansa, au declarat pentru publicație trei diplomați UE și doi oficiali UE, sub protecția anonimatului.
Deși Magyar a spus că va păstra relația specială a Ungariei cu Israelul, el a transmis și că nu poate garanta că Budapesta va continua să blocheze deciziile UE privind Israelul. Această nuanță este relevantă într-un moment în care criticile la adresa Israelului se întăresc în mai multe capitale europene, inclusiv în rândul unor lideri considerați anterior relativ favorabili.
Pe lângă sancțiunile vizând coloniștii din Cisiordania, un alt instrument aflat din nou în discuție este suspendarea Acordului de Asociere UE–Israel, care a intrat în vigoare în 2000 și stă la baza relațiilor comerciale dintre UE și Israel. Opțiunea a fost propusă de Comisia Europeană la apogeul războiului din Gaza și a fost relansată politic duminică de premierul Spaniei, Pedro Sánchez.
Până acum, această măsură nu a întrunit majoritatea calificată necesară, însă un oficial UE de rang înalt a spus că pragul ar putea fi atins dacă Italia își retrage opoziția.
Schimbarea de atmosferă de la Bruxelles este legată și de evoluțiile militare recente: un oficial UE a descris drept „punct de cotitură” o serie de lovituri aeriene israeliene asupra Libanului, la începutul lunii aprilie, care au ucis peste 250 de persoane. „Asta a costat Israelul câțiva prieteni”, a spus oficialul, citat de Politico.
În Germania, cancelarul Friedrich Merz a declarat marți că este „profund îngrijorat” de evoluțiile din teritoriile palestiniene, după rapoarte ale organizațiilor pentru drepturile omului privind o creștere a violenței coloniștilor împotriva palestinienilor în Cisiordania.
În Italia, guvernul a suspendat săptămâna trecută un acord de apărare și tehnologie cu Israelul, după ce ministrul de externe Antonio Tajani a denunțat drept „inacceptabile” atacurile israeliene în Liban.
Subiectul este așteptat să fie discutat în această săptămână în două formate: la reuniunea Global Alliance for a Two-State Solution, prezidată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și la întâlnirea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg. Potrivit unor diplomați citați, statele ar putea totuși evita pași concreți „din deferență” față de negocierile de pace dintre Israel și Liban.
În paralel, Kallas a criticat public o lege controversată susținută de Netanyahu, care autorizează pedeapsa cu moartea pentru teroriști din teritoriile palestiniene, numind-o, într-o declarație din 31 martie, o „regresie gravă”. Germania, Franța și Regatul Unit au avertizat, de asemenea, că legea ar „risca să submineze angajamentele Israelului privind principiile democratice”.
Deocamdată, doi diplomați au spus că nu există măsuri concrete deja puse pe masă, însă unul dintre oficialii implicați în discuțiile diplomatice a rezumat tendința astfel:
„Atmosfera se schimbă.”
Oficiali israelieni au recunoscut că plecarea lui Orbán poate schimba peisajul diplomatic în Europa, dar Israelul se așteaptă ca Ungaria să rămână un „prieten”, potrivit unei persoane familiarizate cu modul de gândire al guvernului Netanyahu.
În același timp, biroul premierului israelian a anunțat că Magyar și Netanyahu au avut miercuri un „apel introductiv, cordial”, în urma căruia au convenit ca miniștrii lor de externe să se întâlnească în curând.
Recomandate
Guvernul aprobă primirea a 1,1 milioane de doze de vaccin din rezervele UE, o măsură menită să reducă pierderile economice din zootehnie și să ajute la reluarea comerțului cu animale vii , potrivit Mediafax . Premierul Luca Niculescu a spus că decizia vizează sprijinirea crescătorilor de ovine și caprine afectați de bolile care au generat restricții și costuri în sector. Donația, venită din rezervele strategice ale Uniunii Europene, include vaccinuri împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Niculescu a precizat că demersul a fost făcut de Comisia Europeană după o solicitare a autorităților române. Cum se aplică măsura și cine o gestionează Primele 300.000 de doze au ajuns deja în România, iar livrările urmează să continue. Campania de vaccinare de urgență va fi organizată la nivel național de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , conform declarațiilor premierului. De ce contează pentru piață: restricții la export și venituri sub presiune Șeful Guvernului a legat direct apariția focarelor de boală de pierderile financiare ale fermierilor și de blocaje comerciale, arătând că vânzările către piețele externe sunt afectate atunci când apar astfel de episoade. În prezent, circulația ovinelor și caprinelor vii către alte state din Uniunea Europeană și către state terțe este restricționată până la finalul acestui an, „în contextul epidemiologic actual”, a mai spus Niculescu. În această logică, vaccinarea ar trebui să permită intervenții mai rapide pentru limitarea răspândirii bolilor și, ulterior, crearea condițiilor pentru reluarea comerțului „în siguranță”. „Trebuie să fim alături de crescătorii de animale, pentru că protejându-i pe ei sprijinim acest sector care este extrem de important pentru România.” Guvernul va urmări ca măsurile anunțate să fie puse în aplicare „cât mai repede”, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare, potrivit aceleiași surse. [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
PNL își lasă deschisă opțiunea de a vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă motivele invocate sunt „pertinente”, chiar și în scenariul în care demersul ar fi susținut și de AUR, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24 , președintele PNL Ilie Bolojan a spus că liberalii ar putea depune ei înșiși o moțiune de cenzură sau ar putea decide să voteze una inițiată de alte partide, în funcție de conținut și de acțiunile Guvernului. Condiția invocată de Bolojan este ca argumentele din moțiune să fie justificate de ceea ce „a făcut Guvernul”. „Dacă acele motive sunt pertinente, s-ar putea să o voteze PNL”. Ce înseamnă, practic, „pragul” pentru un vot PNL Bolojan a indicat că decizia PNL nu ar fi legată de cine depune moțiunea, ci de evaluarea motivelor și a performanței guvernării: „în ce condiții gestionează, cum performează”. În același timp, el a caracterizat guvernul condus de Luca Niculescu drept o „clarificare de responsabilități”, în contextul în care premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a ales o formulă de coaliție cu PSD. Opoziție „serioasă”, fără blocaj pe proiectele asumate de România Bolojan a mai precizat că angajamentul PNL de a nu depune moțiune de cenzură timp de șase luni nu exclude opoziția parlamentară. Potrivit acestuia, liberalii nu ar urma să blocheze proiectele care se încadrează în angajamentele României, dar vor critica și vor propune alternative atunci când consideră că inițiativele guvernului „nu sunt în regulă”. În același registru, liderul PNL a spus că existența unui protocol de colaborare cu USR arată intenția de coordonare în opoziție, pe care a descris-o drept „serioasă”, respingând eticheta de „opoziție constructivă”. [...]
Ilie Bolojan spune că reducerea deficitului nu poate fi făcută rapid doar prin tăieri de cheltuieli , invocând întârzieri operaționale și blocaje administrative care apar când statul încearcă să reducă aparatul public, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”. Fostul premier a plasat discuția în contextul de după alegerile din 2025, când, spune el, presiunea pentru reducerea deficitului a crescut puternic, inclusiv pe fondul angajamentelor repetate față de parteneri externi, în special Comisia Europeană , care ar fi dus la pierderea credibilității României în acest dosar. De ce „tăierile” nu se văd imediat în buget, în viziunea lui Bolojan Bolojan a susținut că echilibrarea bugetară nu poate fi obținută „imediat” prin reducerea cheltuielilor, deoarece astfel de măsuri se derulează în timp și pot genera reacții în lanț în sistem. El a dat ca exemple situații care, în opinia sa, apar când se încearcă concedieri în sectorul public: „îmbolnăviri în masă”, contestații în instanță și alte proceduri care întârzie efectele financiare ale deciziilor. Plafonarea cheltuielilor și „problema” restructurării Potrivit lui Bolojan, în perioada la care se referă s-au făcut „pași importanți”, dar „parțiali”. El a afirmat că a existat acord asupra necesității „restructurării veniturilor”, iar ulterior au fost plafonate cheltuielile, măsură care „a funcționat cât de cât”. În schimb, dificultățile majore ar fi apărut în momentul în care s-a ajuns la „reducerea, restructurarea cheltuielilor”, pe care a descris-o drept greu de implementat. În același timp, a avertizat că fără această componentă – restructurarea cheltuielilor – „indiferent cine vine în guvernare” nu există cale de echilibrare bugetară. Context politic: coaliții fragile și costuri inevitabile În același discurs, liderul PNL a vorbit despre funcționarea coalițiilor, arătând că a încercat să fie „corect” cu partenerii, dar că au existat situații în care, după discuții interne, unii actori ar fi comunicat public altceva. Bolojan a insistat și asupra ideii că „nu există restructurări fără costuri”, inclusiv costuri sociale și politice, și a criticat promisiunile nerealiste privind bunăstarea, pe care le-a descris ca pe un „perpetuum mobile economic”. „Nu poți să echilibrezi lucrurile imediat din tăieri de cheltuieli, pentru că tăierile de cheltuieli se fac în timp.” „Nu există restructurări fără costuri. Nu există nicăieri așa ceva, da? Inclusiv costuri sociale și inevitabil costuri politice.” Într-o notă mai generală despre climatul politic, Bolojan a spus că în toate partidele există „oameni raționali” cu care se poate lucra, dar că „cu golanii e greu să faci treabă”, pledând pentru intrarea în politică a „cât mai multor oameni normali”. [...]
PNL ridică miza confruntării cu PSD pe tema „reformei statului”, după ce vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a susținut, într-o postare pe Facebook, că Ilie Bolojan va ajunge „liderul opoziției” și va „înjumătăți” numărul de parlamentari ai PSD, potrivit News . Muraru afirmă că PSD „și-a găsit nașul” și că, în anii următori, social-democrații își vor consuma „programul de guvernare” plângându-se de „greaua moștenire” și atacându-l pe fostul premier Ilie Bolojan. În același mesaj, liberalul îi nominalizează pe Marian Neacșu și Sorin Grindeanu ca principali vectori ai acestor atacuri. Miza politică: opoziție construită pe „reforma statului” În argumentația sa, Muraru susține că PSD ar urmări să erodeze imaginea lui Bolojan și să acopere prin „zgomot” mediatic ceea ce numește „incompetența” guvernului. El mai spune că Bolojan ar rămâne „în prima linie” și și-ar asuma confruntarea cu „un sistem” care ar fi supraviețuit prin negocieri de funcții și protejarea privilegiilor. În postare este reprodus și un mesaj atribuit lui Bolojan despre colaborarea politică, în care acesta face o distincție între „oameni raționali” și „golani”, sugerând că doar cu primii se poate lucra. Ce urmează, potrivit declarațiilor din postare Muraru își construiește mesajul în jurul ideii că România ar avea nevoie, „în următorii ani”, de o opoziție care „să nu uite ce a promis”, „să nu negocieze principiile” și să fie pregătită să guverneze, indicând că Bolojan ar avea „ocazia” să construiască această alternativă. Afirmația privind „înjumătățirea” numărului de parlamentari ai PSD este o proiecție politică, fără un calendar sau un mecanism concret detaliat în material. [...]
Nicușor Dan își reconfigurează echipa de la Cotroceni și aprobă trecerea în rezervă a șefului Jandarmeriei Capitalei , prin două decrete semnate vineri, potrivit Mediafax . Mișcările au impact operațional direct: una vizează zona de ordine publică din București, cealaltă întărește consilierea prezidențială pe educație și politici publice, într-un moment tensionat pentru sistemul de învățământ. Prin primul decret, directorul general al Jandarmeriei din București, Marius Toma, este trecut în rezervă (pensionat), la mai puțin de un an de la preluarea mandatului, conform aceleiași surse. Nicușor Dan a aprobat astfel retragerea acestuia din structurile Ministerului Afacerilor Interne. Al doilea decret îl privește pe Palatul Cotroceni : președintele a numit-o pe Diana Morar consilier pe politici publice și educație, cu statut de consilier onorific. Numirea vine după plecarea lui Sorin Costreie la Palatul Victoria, unde a preluat portofoliul Educației; Costreie era consilierul onorific care gestiona problematica din aria învățământului. Mediafax notează că Diana Morar preia un domeniu aflat „cu mari probleme” în ultima săptămână, în contextul unor violențe raportate în instituții de învățământ din țară. Totodată, numirea este prezentată ca a doua din rândul consilierilor prezidențiali după învestirea Guvernului Niculescu , când trei membri ai Administrației Prezidențiale au plecat în Executiv. În cazul lui Marius Toma, publicația menționează că a ocupat anterior mai multe funcții de conducere în MAI, inclusiv inspector-șef al Jandarmeriei din Argeș și analist la Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne de la Bruxelles. [...]
