Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ucraina refuză discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind reluarea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba, declanșând un nou conflict diplomatic în interiorul Uniunii Europene și amenințări din partea Budapestei de a bloca sprijinul financiar pentru Kiev. Potrivit informațiilor relatate de Reuters și confirmate de mai multe publicații europene, guvernul ucrainean a refuzat participarea la consultări trilaterale privind situația conductei petroliere Druzhba.
Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că delegația ungară a petrecut mai multe zile la Kiev fără să obțină întâlniri oficiale și că autoritățile ucrainene au refuzat inclusiv accesul inspectorilor europeni la zona afectată. Oficialul de la Budapesta susține că infrastructura ar putea fi repornită rapid, dar Ucraina ar întârzia reluarea fluxului de petrol din motive politice.
Ca reacție, Ungaria a anunțat că va continua să blocheze un pachet de împrumuturi europene de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, precum și noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, până când livrările prin Druzhba vor fi reluate.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge acuzațiile și susține că presiunea pentru redeschiderea conductei reprezintă „șantaj”. El a afirmat că reluarea tranzitului de petrol rusesc ar contrazice sancțiunile occidentale impuse Moscovei.
Zelenski a mai explicat că Ucraina nu este responsabilă pentru avariile conductei, susținând că infrastructura a fost deteriorată de un atac cu drone rusești asupra hub-ului petrolier de la Brody. Potrivit autorităților ucrainene, reparațiile ar putea dura până la două luni.
Conducta Druzhba, una dintre cele mai vechi și importante rute petroliere din Europa, s-a oprit pe 27 ianuarie 2026, după atacul asupra infrastructurii din vestul Ucrainei. În prezent, Ungaria și Slovacia sunt singurele state din UE care mai importă petrol rusesc prin această conductă, motiv pentru care au făcut presiuni constante asupra Kievului pentru restabilirea transportului.
Slovacia a declarat deja stare de urgență în sectorul petrolier, iar premierul Robert Fico a cerut Comisiei Europene să trimită o echipă independentă de inspectori pentru a verifica situația din teren.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a afirmat că autoritățile ucrainene lucrează la repararea conductei și a subliniat că politica de sancțiuni împotriva Rusiei nu va fi modificată din cauza disputei.
Între timp, în interiorul UE se discută scenarii alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei, inclusiv acordarea unei părți din fonduri prin împrumuturi bilaterale ale unor state membre, pentru a evita blocajul generat de veto-ul Ungariei.
Conflictul evidențiază tensiunile tot mai mari dintre obiectivele energetice ale unor state din Europa Centrală și strategia europeană de reducere a dependenței de petrolul rusesc, într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina.
Recomandate
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]
Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]
SUA împing UE spre o relaxare de facto a interdicției gazului rusesc , prin reluarea rapidă a fluxurilor către Europa via Ucraina, într-un aranjament care ar ocoli sancțiunile și ar urmări să reducă prețurile înainte de iarnă, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Wall Street Journal . Propunerea, discutată de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff în vizite la Moscova și Kiev în septembrie, ar presupune vânzarea gazului rusesc prin intermediul unei companii americane, astfel încât să fie ocolite sancțiunile europene. În același timp, planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitori americani, potrivit persoanelor participante la discuții, citate de publicația americană. Miza: prețuri mai mici și un „stimul” pentru Moscova, înainte de iarnă În viziunea negociatorilor americani, revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor ar fi un stimulent puternic pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte un armistițiu energetic. Pentru Ucraina, utilizarea rețelei de conducte din perioada sovietică ar aduce venituri din taxele de tranzit, considerate „atât de necesare” de sursele citate. Casa Albă ar fi propus ca veniturile Rusiei din vânzările de gaze către Europa să fie depuse într-un cont escrow (cont de garanție administrat de un terț) într-o jurisdicție a unei țări terțe, astfel încât banii să nu poată fi folosiți pentru finanțarea războiului. Ideea a fost prezentată liderilor europeni și ca o modalitate de a reduce prețurile la energie, în condițiile în care rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii câțiva ani, potrivit materialului citat. Obstacolul: legislația UE și opoziția politică față de „revenirea la dependență” Conform legislației UE menționate în articol, achizițiile de gaze naturale din Rusia trebuie eliminate treptat până la sfârșitul anului 2027. În paralel, liderii celor mai mari țări europene au transmis că nu doresc revenirea la dependența de energia din Rusia, considerată o amenințare strategică. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a spus într-un interviu acordat în octombrie unui ziar maghiar (informație confirmată de biroul său) că interdicția importurilor de gaze din Rusia ar trebui să fie permanentă. „Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Chiar dacă mâine ar veni pacea, lucru pe care îl sperăm cu toții.” În același timp, administrația Trump ar miza pe faptul că rezistența europeană ar putea fi mai puțin rigidă decât pare, notează materialul citat. În privat, unii oficiali europeni ar fi exprimat opoziție fermă față de reluarea achizițiilor de gaze rusești. De ce ruta prin Ucraina e „rapidă”, iar Nord Stream rămâne complicat Rețeaua de conducte care traversează Ucraina, cu conexiuni către Slovacia și mai departe către Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape imediat, potrivit articolului. Fluxuri limitate au continuat până la închiderea din ianuarie 2025. În schimb, redeschiderea Nord Stream este descrisă ca dificilă: Nord Stream 1 a oprit livrările în august 2022, Nord Stream 2 nu a fost pusă în funcțiune, iar ambele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice atribuite Ucrainei în septembrie 2022. Repunerea lor în funcțiune ar necesita timp, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite. Context de piață: dependența de Rusia a scăzut, dar presiunea pe aprovizionare rămâne În prezent, doar 11% din gazul natural al Europei provine din Rusia, față de 45% înainte de război, potrivit datelor citate. Gazul natural lichefiat (GNL) din SUA reprezintă 30% din consumul european, iar gazul rusesc ajunge în Europa fie ca GNL transportat pe mare, fie prin conductele TurkStream care alimentează Ungaria și Slovacia. Materialul mai notează că, potrivit autorităților de reglementare din energie din UE, capacitatea de stocare subterană a gazelor este ocupată în proporție de aproximativ 75%, iar Europa intră în iarna următoare cu stocuri sub media ultimilor nouă ani. Sursa citată adaugă că tensiunile energetice globale – inclusiv blocarea livrărilor de GNL din Qatar în Golful Persic și scumpirea energiei – ar putea eroda rezistența politică a Europei față de reluarea importurilor rusești. Potrivit UE, Europa ar fi cheltuit cu 100 de miliarde de euro în plus pe energie ca urmare a războiului cu Iranul. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, urgența unui armistițiu energetic a crescut după reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în perspectiva unor negocieri de pace trilaterale SUA–Rusia–Ucraina prevăzute pentru jumătatea lunii noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia ar fi respins încercările americane de a ajunge la un astfel de acord, conform relatării citate. [...]
Ucraina intră în iarnă cu stocuri de gaze la maximul ultimilor șase ani , un buffer operațional care reduce riscul de penurie în sezonul rece și menține deschisă opțiunea ca depozitele ucrainene să fie folosite și pentru aprovizionarea mai rapidă a Europei de Est, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro . Ucraina a acumulat 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozitele subterane, cel mai ridicat nivel din 2020, a declarat Sergii Fedorenko, director general interimar al companiei de stat Naftogaz , într-un interviu acordat Reuters. Atacuri mai dese, dar stocuri mai mari Fedorenko a spus că instalațiile Naftogaz au fost atacate de peste 400 de ori de la începutul anului, de două ori mai mult decât în 2025. Țintele au inclus unități de producție, procesare și transport al petrolului și gazelor, precum și centrale termice din regiunile apropiate frontului. „Anul acesta, majoritatea instalațiilor noastre au fost atacate. Ne consolidăm apărarea și măsurile de protecție.” În sezonul precedent de încălzire, Ucraina a intrat cu rezerve sub 14 miliarde de metri cubi, iar guvernul estimează că sunt necesare cel puțin 13,2 miliarde de metri cubi pentru traversarea iernii. Cerere internă în scădere și importuri în avans Creșterea rezervelor a fost susținută și de reducerea consumului industrial, după ce bombardamentele rusești au dus la închiderea unor fabrici. Naftogaz estimează că cererea de gaze va coborî la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi în 2026, de la 21 de miliarde în anul precedent. Ucraina rămâne importator net de gaze și nu mai cumpără direct gaze rusești din 2015, aprovizionându-se în principal prin Polonia, Slovacia și Ungaria. Potrivit lui Fedorenko, temperaturile extrem de scăzute și atacurile rusești au obligat Naftogaz să importe o cantitate record de 7,8 miliarde de metri cubi de gaze în 2025 și în primul trimestru din 2026. Pentru actualul sezon rece, compania a început achizițiile mai devreme și a contractat deja peste un miliard de metri cubi de gaze, dintre care 25% sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL) , cu livrări programate pentru perioada decembrie–martie. Miza pentru Europa: capacitate mare de înmagazinare și tarife mici Ucraina are capacități de înmagazinare subterană de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cele mai mari din Europa, iar Kievul a propus Uniunii Europene să utilizeze o treime din această capacitate pentru stocarea propriilor rezerve. Fedorenko a mai afirmat că depozitele, situate la adâncimi de peste un kilometru, oferă protecție împotriva atacurilor și permit livrarea rapidă a gazelor către consumatori, în special către statele din Europa de Est, adăugând că tarifele de înmagazinare practicate de Ucraina sunt în prezent cele mai mici din Europa. [...]
Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]
Administrația Trump analizează relaxarea sancțiunilor pentru o parte din „flota fantomă” de petroliere, cu scopul de a reduce costurile de transport și de a crește disponibilitatea navelor pe rute scurte , pe fondul perturbărilor din aprovizionarea globală cu energie, potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Măsura discutată ar permite unor nave sancționate – asociate în mod obișnuit cu transporturi ocolitoare de țiței – să transporte combustibil considerat „legitim”, cu excluderea petrolului rusesc și iranian aflat sub sancțiuni. Companiile care ar vrea să folosească aceste nave ar trebui să obțină o autorizare de la Departamentul Trezoreriei SUA . Efectul economic: mai multe nave disponibile, dar ieftiniri limitate Conform sursei citate, schimbarea ar putea adăuga un număr mic de petroliere disponibile pentru curse pe distanțe scurte prin Strâmtoarea Hormuz . Totuși, surse din industria maritimă au avertizat că este puțin probabil să apară o scădere amplă a tarifelor de transport (freight rates), chiar dacă o parte din capacitate ar reintra în piață. Un factor major care ar limita efectul este zona de asigurări: asigurătorii ar trebui în continuare să respecte reglementările Uniunii Europene și ale Regatului Unit, ceea ce poate menține restricții practice asupra utilizării acestor nave. Departamentul Energiei din SUA a transmis că o eventuală relaxare a restricțiilor privind „flota fantomă” nu ar ajuta Rusia să transporte petrol sau produse petroliere. Context: relaxarea pentru motorina rusească și presiunea prețurilor interne Discuțiile vin la câteva zile după ce Donald Trump a ridicat sancțiunile asupra exporturilor de motorină rusească, în urma unei înțelegeri cu președintele rus Vladimir Putin pentru livrarea a peste 300.000 de tone metrice de motorină către piața americană și piețele globale. Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat vânzarea și importul de motorină rusească până la 7 aprilie 2027. Trump a justificat decizia prin prioritatea de a reduce prețurile la combustibili pentru americani înaintea alegerilor de la 3 noiembrie, când republicanii urmăresc să păstreze controlul asupra ambelor camere ale Congresului. Reacții și riscuri: criticile Ucrainei și ale unor congresmeni americani Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a criticat acordul privind motorina, argumentând că relaxarea sancțiunilor ar aduce Moscovei venituri suplimentare pentru finanțarea războiului. Într-o postare pe X, el a scris: „Cadourile pentru Putin nu vor aduce pace sau vreun beneficiu lumii civilizate. A permite Rusiei să vândă produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit.” Într-un interviu pentru Axios, Zelenski a descris decizia ca fiind „nedreaptă și neonestă”, comparând-o cu un „cadou de ziua de naștere” pentru Putin. Acordul privind motorina a atras și critici din partea unor parlamentari americani, inclusiv republicani, care au susținut că permiterea vânzărilor de combustibil rusesc ar submina regimul de sancțiuni menit să limiteze capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, discuțiile sunt încă în desfășurare și, chiar dacă ar fi adoptată o relaxare țintită, impactul asupra costurilor de transport ar putea rămâne modest din cauza constrângerilor de asigurare și a aplicării continue a sancțiunilor europene și britanice. [...]
