Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Donald Trump spune că nu se opune livrării de petrol rusesc către Cuba, în pofida blocadei energetice impuse de SUA, potrivit Mediafax, care citează NBC News.
Declarația a fost făcută la bordul avionului prezidențial Air Force One, în fața jurnaliștilor, în contextul în care Cuba traversează o criză energetică severă. Mediafax notează că Washingtonul a impus o „blocadă energetică” menită să pună presiune pe guvernul cubanez, măsură care a redus semnificativ livrările de combustibil către insulă.
„Dacă o țară vrea să trimită petrol în Cuba în acest moment, nu am nicio problemă, fie că este Rusia sau altcineva”, a declarat liderul american în fața jurnaliștilor.
Conform datelor de monitorizare a traficului maritim, petrolierul Anatoly Kolodkin transportă aproximativ 730.000 de barili de petrol și se afla în apropierea coastei estice a Cubei, urmând să ajungă în portul Matanzas. Nava este sancționată de Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit, în urma războiului din Ucraina.
În același timp, efectele crizei din Cuba sunt descrise ca fiind extinse: pene de curent, lipsă de combustibil și dificultăți în transport și în spitale. Experții citați în material estimează că încărcătura ar putea fi transformată în aproximativ 180.000 de barili de motorină, cantitate care ar acoperi cererea zilnică a Cubei pentru circa nouă sau zece zile, iar Trump a argumentat că populația are nevoie de combustibil pentru nevoi de bază.
Recomandate
OPEC+ crește din nou oferta pentru septembrie, dar riscul geopolitic poate anula efectul în piață , după ce Arabia Saudită, Rusia și alți cinci membri ai alianței au decis o majorare a cotelor de producție, potrivit HotNews . Decizia vine într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu afectează rutele și fluxurile de export, ceea ce poate limita impactul efectiv al creșterii anunțate asupra prețurilor. Cele șapte țări participante au convenit o „ajustare a producției” de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, un volum similar cu cel din lunile anterioare. OPEC nu a indicat o pauză în acest ciclu de creștere, deși analiștii se așteptau la o astfel de decizie, conform relatării Agerpres care citează Reuters și France Presse. Blocajele din Ormuz și riscurile din Marea Roșie pot reduce producția efectivă Războiul din Orientul Mijlociu a afectat producția țărilor din Golf, care au fost nevoite să reducă extracția din cauza blocajului din strâmtoarea Ormuz . Traficul maritim a avut o revenire după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA, în iunie, ceea ce – potrivit datelor OPEC – a dus la o creștere a producției față de luna mai. Reluarea ostilităților în iulie a adus însă un nou declin al transportului maritim prin Ormuz și a amplificat riscurile în Marea Roșie, evoluții care, „cel mai probabil”, vor duce la o scădere a numărului de barili produși, notează publicația. Rusia, sub țintă și sub obiectivul de producție Separat de tensiunile din Orientul Mijlociu, Rusia se confruntă cu dificultăți în menținerea producției aproape de 9 milioane de barili pe zi , față de obiectivul actual de 9,8 milioane de barili pe zi , în condițiile în care infrastructura petrolieră este frecvent vizată de atacuri cu drone ucrainene . Analistul Jorge Leon (Rystad Energy) a avertizat că, deocamdată, factorii geopolitici „maschează” amploarea creșterii ofertei OPEC+, dar efectul ar putea deveni mai vizibil dacă fluxurile de export se normalizează. „Pentru moment, factorii geopolitici maschează amploarea creșterii ofertei (asigurate de OPEC+). Acest lucru va deveni mult mai evident odată ce fluxurile de export se vor normaliza.” [...]
Saltul de peste 6% al cotațiilor petrolului readuce în prim-plan riscul de scumpiri în lanț, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran , potrivit HotNews . Mișcarea vine după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu represalii „dure” împotriva Iranului în urma unei tentative de atac asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Contractele futures pentru țițeiul Brent (reper internațional) au urcat cu aproximativ 7%, până la 89,94 dolari pe baril (aprox. 413 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu aproximativ 6,9%, până la 84,69 dolari pe baril (aprox. 389 lei), relatează CNBC . Ce a declanșat reacția pieței Trump a declarat pentru Fox News că Iranul „va primi o bătaie zdravănă” după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi lansat rachete balistice asupra forțelor americane. „O să-i facem praf și pulbere. Îi vom lovi puternic… O să încaseze o bătaie zdravănă.” Potrivit Axios, Iranul ar fi vizat o bază militară americană din Iordania, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că rachetele au fost interceptate cu succes. Tentativa de atac a pus capăt unei scurte perioade de acalmie, după ce la începutul săptămânii prețurile scăzuseră pe percepția că tensiunile se îndreaptă spre dezescaladare. De ce contează economic: risc de perturbări de aprovizionare în regiune În paralel, CENTCOM a transmis că forțele americane și saudite au lovit marți „mai multe obiective logistice și depozite de armament” în estul Irakului, ca represalii pentru peste 30 de atacuri cu drone în ultimele trei zile, atribuite unor „grupări teroriste aliniate Iranului”. În plus, atacurile rebelilor Houthi care vizează facilități petroliere ale Arabiei Saudite au amplificat temerile privind aprovizionarea. Bjorn Vang Jensen, consilier executiv la compania de analiză Xeneta, a avertizat că loviturile asupra infrastructurii de producție, stocare și transport portuar ar putea perturba aprovizionarea în întreaga regiune. Context de piață: și politica monetară intră în ecuație Kitco notează că mișcarea de pe petrol a fost „amplificată” și de tonul agresiv al președintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, la prima sa ședință FOMC ca șef al Fed, în condițiile în care traderii rămân împărțiți înaintea deciziei de politică monetară a băncii centrale americane, așteptată miercuri. [...]
Reducerea accizei rămâne singura pârghie directă a statului asupra prețurilor la carburanți , în condițiile în care restul factorilor – de la aprovizionarea cu țiței până la costurile de transport și asigurare – sunt determinați de riscuri geopolitice și logistice, a spus premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Economedia . Declarația a fost făcută la Timișoara, unde Bolojan a fost întrebat despre scumpirea carburanților. El a indicat două elemente: mecanismul de reducere a accizei (taxa inclusă în prețul la pompă) și componenta de aprovizionare cu țiței și motorină, pe care statul „nu poate fi influența”. De ce se scumpesc carburanții: riscuri și costuri în lanț Bolojan a legat creșterea prețurilor de evoluții externe, menționând „problemele din Golf” și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul cărora companiile „își iau măsuri de protecție”. „Astăzi, ca efect al războiului, există nave care au fost atacate cu drone (în Marea Neagră – n.r.), deci asta înseamnă riscuri pentru transportatori, asta înseamnă costuri de asigurare în plus, asta înseamnă costuri de transport în plus şi toate, într-o formă sau alta, se regăsesc în ritmul de aprovizionare.” În acest context, mesajul premierului interimar este că presiunea pe prețuri vine din costuri suplimentare care se transmit pe lanțul de aprovizionare, nu dintr-o decizie internă ce ar putea fi „corectată” administrativ. Implicația economică: presiune pe inflație și spațiu limitat de intervenție Bolojan a mai spus că scumpirea combustibililor are efect direct asupra inflației din România, ceea ce amplifică miza economică a evoluției prețurilor la pompă. Totodată, el a amintit că au existat probleme cu transportul de carburanți pe calea ferată către vestul țării, dar care „s-au rezolvat în ultimele zile”, sugerând că blocajele logistice interne pot apărea, însă nu sunt principala cauză a scumpirilor. „Oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi. Nu este doar la noi această situaţie.” [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a coborât aproape de zero , amplificând riscul de șoc pe lanțul global de aprovizionare cu țiței chiar înainte de expirarea armistițiului SUA–Iran, potrivit Ziarul Financiar . În weekend, doar cinci nave de marfă au traversat strâmtoarea sâmbătă, iar duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Datele Kpler citate de Reuters arată o ruptură abruptă față de săptămâna anterioară, când 31 de nave trecuseră prin aceeași rută în același interval. Scăderea vine după ce traficul atinsese deja săptămâna trecută cel mai redus nivel din ultimele trei luni, cu o medie zilnică de aproximativ 13 nave, mult sub nivelul de dinaintea războiului. De ce contează: o rută care susținea circa o cincime din petrolul mondial Înainte de izbucnirea conflictului, prin Strâmtoarea Hormuz treceau în medie aproximativ 130 de nave pe zi. În prezent, traficul este cu aproximativ 90% sub nivelul de dinaintea războiului început la 28 februarie. Miza economică este ridicată: ruta transporta înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul mondial, astfel că o întrerupere prelungită ar crește presiunea pe piețele energetice și, implicit, pe inflația globală. Blocaj diplomatic și condiții pentru reluarea traficului Reducerea traficului are loc în timp ce acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran ajunge la termenul de expirare de 60 de zile. Cele două părți nu au ajuns la un acord permanent, iar Iranul susține că nici nu consideră că există un armistițiu propriu-zis care să poată fi prelungit. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că nu au loc negocieri directe între cele două țări. Qatarul și Pakistanul transmit mesaje între părți și mențin contacte cu Teheranul, însă, potrivit informațiilor din articol, acest lucru nu echivalează cu negocieri oficiale. În paralel, Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoare de concesii din partea SUA, în timp ce Washingtonul insistă asupra redeschiderii rutei. Efecte operaționale: rute ocolite, identificare oprită, monitorizare mai dificilă În acest context, transportatorii maritimi evită ruta sau operează doar în condiții considerate suficient de sigure. O parte dintre navele care au traversat recent strâmtoarea au folosit rutele aflate sub control iranian, iar unele nave și-au oprit sistemele de identificare, ceea ce complică monitorizarea traficului. Petrolul nu a „explodat” încă, dar piața rămâne sensibilă Deși traficul maritim s-a prăbușit, prețul petrolului nu a avut luni o creștere abruptă, investitorii evaluând în continuare posibilitatea reluării negocierilor și a redeschiderii rutei. Brent a urcat cu aproximativ 0,3%, la 88,79 dolari (aprox. 401 lei) pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a scăzut cu circa 0,3%, la 82,16 dolari (aprox. 371 lei). Analiștii citați în articol consideră că o creștere mult mai puternică ar necesita o întrerupere și mai severă a fluxurilor de țiței prin Hormuz sau o blocare simultană a Strâmtorii Bab el-Mandeb, o altă rută strategică pentru comerțul mondial. [...]
Motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru de la miezul nopții , ca efect al reducerii accizei la carburanți, potrivit Mediafax . Măsura are un impact direct de cost pentru transport și pentru șoferi, însă efectul final depinde de cât din reducere este transferat efectiv în prețul de la pompă. Anunțul a fost făcut sâmbătă de fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan , care a susținut că noul nivel al accizei va produce o scădere imediată a prețului motorinei. „Din această noapte, de la ora 24:00, motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru, acciza la carburanți scade, iar efectul se vede imediat la pompă” Ce înseamnă pentru consumatori, în termeni simpli Publicația notează că, strict aritmetic, o reducere de 68 de bani pe litru ar însemna o economie de 34 de lei la alimentarea unui rezervor de 50 de litri, dacă diminuarea este transferată integral în prețul de la pompă. Contextul invocat și ce urmează Bogdan Ivan a prezentat reducerea ca răspuns la creșterea costului vieții, pe fondul scumpirilor la carburanți, energie și gaze, și a afirmat că măsura ar fi rezultatul demersurilor făcute împreună cu echipa PSD. El a mai spus că ieftinirea motorinei ar urma să fie continuată cu alte măsuri pentru limitarea efectelor scumpirilor. În același mesaj, Ivan a inclus și un atac politic la adresa lui Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că le-ar fi cerut românilor să suporte creșterile de prețuri și să facă economii. [...]
Atacurile asupra a trei petroliere ADNOC în Strâmtoarea Ormuz cresc riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute ale petrolului , cu potențial de presiune asupra cotațiilor internaționale și, implicit, asupra costurilor energetice în Europa, potrivit Mediafax . Trei nave aparținând companiei de stat Adnoc (Emiratele Arabe Unite) au fost atacate într-un interval de 24 de ore în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Două dintre petroliere au fost atacate joi seară, iar al treilea vineri seară. Conform informațiilor disponibile, nici Adnoc, nici autoritățile nu au raportat victime sau pagube în urma incidentelor, relatează publicația La Tribune. Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a condamnat atacurile și le-a atribuit Iranului, susținând că folosirea strâmtorii pentru presiuni economice asupra altor state reprezintă un act de „piraterie” al Gardienilor Revoluției iranieni. Abu Dhabi consideră incidentele o amenințare directă pentru stabilitatea regională și securitatea energetică globală. „Țara își va apăra dreptul la libertatea navigației și la utilizarea strâmtorii în conformitate cu dreptul internațional”, a transmis Anwar Gargash , consilier al președintelui Emiratelor, potrivit informațiilor citate. De ce contează pentru piața petrolului Miza depășește regiunea Golfului: înaintea actualului război din Orientul Mijlociu, aproximativ o cincime din petrolul mondial tranzita Strâmtoarea Ormuz, pasajul maritim care leagă Golful Persic de Oceanul Indian. O perturbare a traficului pe această rută poate împinge în sus cotațiile internaționale ale petrolului și ale produselor petroliere, cu efecte inclusiv asupra statelor europene. Context: blocajul din Ormuz și condițiile Iranului Potrivit informațiilor citate de La Tribune, strâmtoarea este blocată de Iran de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie, în timp ce Statele Unite au instituit o blocadă asupra porturilor iraniene. În acest context, Teheranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de îndeplinirea unor cerințe politice. Un înalt oficial iranian a cerut, săptămâna trecută, între altele, încetarea războiului și a operațiunilor împotriva Iranului și aliaților săi din Liban, teritoriile palestiniene, Yemen și Irak, precum și ridicarea blocadei navale impuse de SUA, potrivit declarațiilor preluate de agenția iraniană Tasnim. Atacurile asupra petrolierelelor ADNOC amplifică astfel riscurile operaționale pe una dintre arterele strategice ale comerțului energetic mondial, într-un moment în care conflictul dintre Statele Unite și Iran continuă să apese asupra pieței petrolului. [...]
