Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Donald Trump spune că nu se opune livrării de petrol rusesc către Cuba, în pofida blocadei energetice impuse de SUA, potrivit Mediafax, care citează NBC News.
Declarația a fost făcută la bordul avionului prezidențial Air Force One, în fața jurnaliștilor, în contextul în care Cuba traversează o criză energetică severă. Mediafax notează că Washingtonul a impus o „blocadă energetică” menită să pună presiune pe guvernul cubanez, măsură care a redus semnificativ livrările de combustibil către insulă.
„Dacă o țară vrea să trimită petrol în Cuba în acest moment, nu am nicio problemă, fie că este Rusia sau altcineva”, a declarat liderul american în fața jurnaliștilor.
Conform datelor de monitorizare a traficului maritim, petrolierul Anatoly Kolodkin transportă aproximativ 730.000 de barili de petrol și se afla în apropierea coastei estice a Cubei, urmând să ajungă în portul Matanzas. Nava este sancționată de Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit, în urma războiului din Ucraina.
În același timp, efectele crizei din Cuba sunt descrise ca fiind extinse: pene de curent, lipsă de combustibil și dificultăți în transport și în spitale. Experții citați în material estimează că încărcătura ar putea fi transformată în aproximativ 180.000 de barili de motorină, cantitate care ar acoperi cererea zilnică a Cubei pentru circa nouă sau zece zile, iar Trump a argumentat că populația are nevoie de combustibil pentru nevoi de bază.
Recomandate
Cotațiile petrolului au urcat brusc, amplificând riscul de costuri mai mari la energie , după ce Donald Trump a respins drept „total inacceptabilă” oferta de pace transmisă de Iran, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Mediafax . Petrolul Brent a crescut cu până la 3,5%, până la 104,80 dolari pe baril (aprox. 482 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat la aproape 99 de dolari (aprox. 456 lei), conform Bloomberg, citat de publicație. Într-o postare pe Truth Social , Trump a reacționat la răspunsul Iranului la propunerea SUA de încheiere a războiului: „Tocmai am citit răspunsul din partea așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu îmi place deloc — ESTE TOTAL INACCEPTABIL!” De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru oferta globală Negocierile de pace dintre SUA și Iran „par să fi intrat din nou în impas”, în condițiile în care tranzitul navelor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz este „grav perturbat” încă din primele zile ale războiului. Lipsa unui acord de pace în ultimele săptămâni a pus sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o rută crucială pentru aproximativ o cincime din petrolul mondial. În paralel, Statele Unite mențin o blocadă navală asupra navelor și porturilor iraniene. Contextul scumpirii: cât s-a adăugat peste nivelurile de dinaintea războiului Potrivit CNN, citat de Mediafax, petrolul Brent este cu aproape 20 de dolari mai scump decât înainte de începerea războiului, iar petrolul brut american este cu aproximativ 10 dolari mai scump. În lipsa unor semnale de detensionare, piața rămâne sensibilă la orice evoluție care poate afecta fluxurile prin Ormuz, ceea ce poate menține presiunea pe prețurile energiei. [...]
Atacurile repetate cu drone ale Ucrainei reduc capacitatea de rafinare a Rusiei și cresc costurile logistice , pe fondul dificultății Moscovei de a-și acoperi cu apărare antiaeriană o infrastructură petrolieră întinsă pe un teritoriu uriaș, potrivit Adevărul , care citează o analiză Kyiv Independent. De la mijlocul lunii aprilie, Ucraina a lovit de patru ori terminalul petrolier din Tuapse (coasta rusă a Mării Negre), provocând incendii majore, opriri temporare ale activităților rafinăriei, poluarea unor porțiuni de coastă și intervenții de urgență prelungite. Atacurile au avut loc în pofida sistemelor active de apărare și a declarațiilor repetate ale autorităților ruse privind interceptarea dronelor. De ce apărarea antiaeriană se „diluează” pe un teritoriu prea mare Experții militari citați arată că amploarea infrastructurii petroliere ruse – rafinării, depozite și terminale răspândite pe suprafețe de sute de mii de kilometri pătrați – obligă Rusia să își disperseze mijloacele de apărare, ceea ce îi reduce eficiența. Justin Bronk, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite, spune că sistemul defensiv rus este proiectat să funcționeze prin suprapunerea mai multor straturi de apărare în aceeași zonă, iar dispersarea slăbește acest avantaj. „Există atât de multe potențiale ținte pe care Rusia trebuie să le apere.” Vulnerabilitatea rafinăriilor: puține drone pot produce pagube mari Analiza mai arată că infrastructura petrolieră este vulnerabilă chiar și la atacuri de mică amploare: rezervoarele și conductele nu sunt blindate sau întărite, iar produsele petroliere sunt extrem de inflamabile. În acest context, câteva drone care trec de apărare pot declanșa incendii și explozii cu efecte operaționale imediate. Bronk explică și presiunea tot mai mare asupra sistemelor Panțir (rază scurtă), folosite împotriva dronelor, inclusiv pe fondul unor probleme legate de stocurile de muniție. Ca urmare, Rusia ar fi nevoită să recurgă mai des la sisteme cu rază medie și lungă sau la elicoptere pentru interceptare, ceea ce poate contribui la „găuri” în apărare în jurul unor obiective precum Tuapse. Miza economică: exporturi, rafinare și „ flota fantomă ” din Marea Neagră Terminalul din Tuapse, în regiunea Krasnodar, este descris drept unul dintre cele mai importante centre de export petrolier ale Rusiei, procesând aproximativ 12 milioane de tone de petrol anual. Dmytro Zhmailo, director executiv al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, afirmă că portul și zona Novorossiisk sunt importante și pentru activitatea „flotei fantomă” de petroliere care operează în Marea Neagră. Zhmailo susține că Ucraina urmărește degradarea treptată a infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate, nu distrugerea completă într-un singur atac, și afirmă că aceste lovituri au afectat temporar aproximativ 10% din infrastructura rusă de export petrolier. Efectul în cifre: mai multe lovituri, rafinare la minimul din 2009 Date citate de Bloomberg indică faptul că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, cu cel puțin 21 de lovituri raportate asupra rafinăriilor, conductelor și activelor petroliere maritime. În consecință, capacitatea medie de rafinare a Rusiei ar fi scăzut la 4,69 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din decembrie 2009. Oficialii ucraineni recunosc că multe drone sunt interceptate, însă chiar și un număr mic de lovituri reușite poate opri rafinării, poate genera costuri ridicate de reparații și poate produce perturbări logistice semnificative. În evaluarea lui Bronk, pe fondul dificultăților Rusiei pe front și al problemelor de înlocuire a pierderilor, impactul economic și material al campaniei ucrainene de lovituri la distanță a devenit mai important decât anul trecut, agravând o situație care „nu evoluează deloc în favoarea lor”. [...]
Creșterea importurilor de gaze cu 53,9% în T1 2026 pune presiune pe balanța energetică, în condițiile în care producția internă a scăzut ușor, potrivit datelor citate de Economica . În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale au urcat cu 53,9% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 360.400 tep (tonă echivalent petrol – unitate standard folosită în statisticile energetice), până la 1,029 milioane tep. În același interval, producția de gaze naturale a României a scăzut cu 1,5%, conform titlului și datelor prezentate. Ce anticipează autoritățile pentru 2026–2027 Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, CNSP indică: pentru 2026: producție de 7,907 milioane tep (+1,5%); pentru 2027: producție de 8,176 milioane tep (+3,4%). Pe partea de importuri, CNSP se așteaptă la o tendință de reducere, mai accentuată spre 2027 (minus 6%), pe fondul avansului producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar și luând în calcul menținerea tranzitului către piețe externe. Estimările CNSP pentru importuri sunt: pentru 2026: 2,150 milioane tep (-2,7%); pentru 2027: 2,022 milioane tep (-6%). De ce contează Diferența dintre dinamica din T1 2026 (importuri în creștere puternică) și scenariul CNSP (importuri în scădere în anii următori) sugerează că echilibrul pieței depinde de materializarea creșterii de producție prognozate și de calendarul noilor capacități. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele scăderii producției din trimestru, rămâne de urmărit dacă evoluția importurilor din prima parte a anului este un episod punctual sau semnalul unei dependențe mai ridicate pe termen scurt. [...]
Turcia propune o conductă militară de combustibil până în România , un proiect estimat la 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), care ar urma să întărească logistic aprovizionarea cu energie a flancului estic al NATO, potrivit Stirile Pro TV . Inițiativa este discutată în contextul extinderii Sistemului de conducte de combustibil al NATO (NATO Pipeline System – NPS), o rețea de conducte subterane construită în perioada Războiului Rece, folosită pentru alimentarea forțelor aliate în scenarii de conflict. În prezent, această rețea „se oprește” în Germania, iar state precum Polonia și România susțin de mai mult timp extinderea ei spre est. Ce ar însemna proiectul, operațional Propunerea Ankarei vizează construirea unei noi conducte din Turcia până în România, via Bulgaria, destinată exclusiv uzului militar. Conform informațiilor citate, proiectul nu ar urma să fie disponibil pentru utilizare civilă, iar detalii precum capacitatea conductei nu sunt făcute publice, fiind considerate confidențiale. Din perspectiva funcționării, o astfel de infrastructură ar reduce dependența de rute vulnerabile sau costisitoare și ar crea un lanț de aprovizionare mai robust pentru statele de pe flancul estic, într-un moment în care NATO își reevaluează reziliența logistică. De ce contează: cost și vulnerabilități pe rutele alternative Potrivit sursei citate, o conductă Turcia–România ar putea costa „doar o cincime” din alternativele deja discutate, inclusiv rute prin Grecia sau prin vecinii occidentali ai României. În plus, aceste variante ar fi mai expuse, deoarece depind de transport maritim. Contextul invocat pentru accelerarea discuțiilor include atât invazia Rusiei în Ucraina , cât și tensiunile din Orientul Mijlociu, inclusiv întreruperi recente ale aprovizionării cu energie asociate închiderii Strâmtorii Ormuz . Ce urmează Turcia ar urmări să obțină sprijinul aliaților pentru propunere, iar o decizie ar putea fi luată înainte sau în timpul summitului NATO pe care Ankara se pregătește să îl găzduiască în luna iulie, conform informațiilor prezentate. În acest stadiu, proiectul rămâne la nivel de propunere, fără un calendar public de implementare și fără parametri tehnici comunicați oficial. [...]
Piața petrolului a fost stabilizată de creșterea exporturilor SUA și de reducerea importurilor Chinei , care au compensat cea mai mare parte a șocului de ofertă apărut după blocada iraniană asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit news.ro , pe baza evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) și a analiștilor de pe Wall Street citați de CNBC . Piața a pierdut aproximativ 10 milioane de barili pe zi din exporturile din Golful Persic, echivalentul a circa 10% din consumul mondial de petrol, după blocada iraniană. Chiar și așa, prețul petrolului Brent se menține puțin peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), sub nivelurile atinse în alte crize energetice recente, inclusiv după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Cum au fost acoperite pierderile din Golful Persic Potrivit AIE, exporturile de petrol din afara Orientului Mijlociu, conduse în principal de SUA, au crescut cu aproximativ 3,5 milioane de barili pe zi de la începutul conflictului cu Iranul. În paralel, China și-a redus importurile de petrol cu 3,6 milioane de barili pe zi, echivalentul consumului zilnic total al Japoniei. Analiștii apreciază că aceste două ajustări au compensat aproximativ 70% din pierderile de export din Golf și au avut un rol decisiv în stabilizarea pieței. „China și SUA furnizează forme importante de ajustare pentru a compensa perturbările exporturilor din Golful Persic”, a declarat analistul Deutsche Bank Michael Hsueh. Strategul Morgan Stanley, Martijn Rats, a spus că reducerea importurilor chineze este „cel mai important factor” care explică de ce prețurile petrolului nu au urcat și mai mult. Discuții politice și semnale pentru fluxurile energetice În această săptămână, Donald Trump și Xi Jinping au discutat la Beijing despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz și menținerea fluxurilor energetice globale. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că SUA se așteaptă ca China să cumpere mai mult petrol american în viitor. Riscul: echilibrul poate deveni greu de susținut Analiștii avertizează că actualul echilibru ar putea fi dificil de menținut pe termen lung. China dispune de rezerve strategice estimate la aproximativ 1,4 miliarde de barili, cele mai mari din lume, în timp ce rezervele SUA sunt mai reduse și sunt deja sub presiune după eliberări anterioare pentru stabilizarea pieței. Washingtonul a decis în martie să utilizeze aproximativ 172 de milioane de barili din rezerva strategică americană pentru a limita efectele șocului petrolier. [...]
Două noi incidente maritime în zona Strâmtorii Ormuz cresc riscul de perturbare a unei rute prin care trecea, înainte de criză, circa o cincime din petrolul mondial , într-un moment în care conflictul dintre Iran, SUA și Israel apasă deja pe traficul comercial și pe piața energetică, potrivit Economica . O navă aflată la ancoră în apropierea Emiratelor Arabe Unite ar fi fost preluată de persoane neidentificate și direcționată spre Iran, conform autorităților citate de Associated Press . Separat, o navă cargo indiană, „Haji Ali”, a luat foc în apropiere de Oman după un atac și s-a scufundat ulterior; toți cei 14 membri ai echipajului au fost salvați. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre cele mai importante rute maritime din lume, iar orice escaladare poate avea efect direct asupra prețurilor la petrol și gaze. Analiștii citați în material avertizează că noi destabilizări ale rutei pot alimenta scumpiri și pot amplifica tensiunile economice la nivel global. Context: control, restricții și răspuns militar Deocamdată nu este clar cine se află în spatele incidentelor. Ele apar însă după ce oficiali iranieni au reiterat că Teheranul își revendică controlul asupra Strâmtorii Ormuz și susține că are dreptul să intercepteze anumite petroliere. În ultimele luni, Iranul a restricționat accesul navelor străine în zonă, iar Statele Unite au răspuns prin măsuri navale și operațiuni militare pentru protejarea traficului comercial, pe fondul negocierilor blocate privind securitatea traficului maritim din Golf. [...]
