Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Marina SUA ar putea escorta petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, după ce Iranul a blocat una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, amplificând tensiunile militare din Orientul Mijlociu și temerile privind o criză globală a petrolului. Potrivit Financial Times, președintele american Donald Trump a anunțat marți, 3 martie 2026, că navele de război ale Statelor Unite sunt pregătite să escorteze petroliere și transporturi de gaz prin Strâmtoarea Ormuz „dacă este necesar”, pentru a restabili fluxul comercial într-o zonă devenită extrem de instabilă.
Declarația vine după ce Garda Revoluționară Iraniană (IRGC) a transmis prin radio navelor comerciale că strâmtoarea este închisă, ceea ce a dus la prăbușirea traficului maritim și la creșterea rapidă a prețurilor petrolului, care au depășit 79 de dolari pe baril. Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai sensibile puncte energetice ale lumii, deoarece aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global tranzitează această rută.
Conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene coordonate lansate pe 28 februarie 2026 de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare iraniene. Operațiunea a vizat infrastructura strategică a Teheranului și, potrivit relatărilor din presă, ar fi urmărit inclusiv destabilizarea conducerii regimului iranian. Iranul a răspuns prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele din Golf și prin blocarea navigației comerciale în Ormuz, generând o scădere de peste 80% a traficului naval, conform Al Jazeera.
Pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a precizat că Washingtonul analizează un sistem de protecție navală pentru transporturile energetice și a cerut Corporației SUA pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale să ofere asigurări de risc politic pentru navele care operează în Golful Persic. Decizia vine în contextul în care multe companii de asigurări private au suspendat polițele pentru transporturile din zonă.

Potrivit relatărilor citate de Breitbart, Pentagonul a concentrat în regiune una dintre cele mai mari desfășurări de forțe navale și aeriene din ultimele decenii, pentru a proteja rutele maritime și aliații regionali. În același timp, războiul intră în a patra zi și a provocat deja pierderi militare, inclusiv trei soldați americani uciși, potrivit informațiilor relatate de Reuters.
Blocarea strâmtorii a generat efecte economice rapide la nivel global. Printre consecințele deja vizibile se numără:
Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și Oceanul Indian și este considerată unul dintre cele mai vulnerabile puncte strategice ale comerțului mondial cu energie. Orice blocaj prelungit riscă să provoace perturbări majore ale aprovizionării globale cu petrol și gaze, amplificând presiunea asupra economiilor deja afectate de tensiunile geopolitice.
Recomandate

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, blocând tranzitul a 20% din petrolul mondial , potrivit CNBC. Anunțul a fost făcut de comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene, care a avertizat că orice navă ce va încerca să traverseze zona va fi atacată. Deși Teheranul a negat anterior închiderea oficială a rutei, strâmtoarea era deja ocolită de operatorii maritimi, pe fondul conflictului declanșat după atacurile lansate de SUA și Israel. Gărzile Revoluționare au susținut că au lovit cu drone un petrolier în zonă, însă operatorul navei „Athe Nova”, sub pavilion Honduras, nu a confirmat situația. Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și reprezintă cel mai important coridor energetic al lumii. Aproximativ o cincime din petrolul global tranzitează acest pasaj îngust, aflat parțial sub control iranian. Blocarea lui are potențialul de a produce un șoc major pe piețele energetice. Analiștii avertizează că închiderea completă ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Capital Economics, un astfel de nivel ar adăuga între 0,6% și 0,7% la inflația globală . Cotația Brent se află deja la aproximativ 73 de dolari pe baril, aproape de maximul ultimelor șapte luni, după o creștere de aproape 12% în ultima lună. Impactul nu s-ar limita la petrol. Piețele de gaze naturale, inclusiv cele din Europa, ar putea resimți presiuni suplimentare, în special pe segmentul gazelor naturale lichefiate. Într-un scenariu prelungit, economiile europene ar fi printre cele mai afectate de scumpirea energiei și de efectele în lanț asupra inflației. [...]

Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Pragul a fost trecut luni, iar analiștii estimează noi creșteri în zilele următoare. Scumpirea vine după ce Iranul a ripostat la atacurile lansate de Statele Unite și Israel, afectând instalații petroliere din regiune și nave care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul petrolului. Creșterea cotațiilor internaționale ale țițeiului s-a transmis rapid în prețurile la pompă. Potrivit datelor OPIS, prețul mediu a trecut de 3 dolari pentru un galon (3,78 litri), iar Tom Kloza, consilier la Gulf Oil , estimează că nivelul ar putea ajunge la 3,25 dolari în această săptămână. Analiștii arată că o majorare de 10 dolari a barilului de petrol poate duce la o scumpire de aproximativ 25 de cenți pe galon la pompă. Tendința ascendentă era vizibilă încă dinaintea atacurilor asupra Iranului, arată datele GasBuddy , pe fondul tranziției rafinăriilor la benzina de vară, mai costisitoare din cauza standardelor de mediu. Conflictul geopolitic amplifică însă presiunea asupra prețurilor. Impactul este și unul politic. Prețurile carburanților au o puternică încărcătură psihologică pentru consumatori, iar aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos au declarat că ar fi mai puțin dispuși să susțină campania președintelui Donald Trump împotriva Iranului dacă prețurile la petrol și gaze continuă să crească. În contextul alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026, evoluția prețului la pompă devine astfel un test pentru administrația de la Washington. [...]

Războiul din Iran ar putea duce la creșterea prețului carburanților în România peste 10 lei pe litru , informează HotNews.ro . Această posibilitate este generată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul țițeiului, prin care trec aproximativ 20% din cantitățile mondiale. Duminică, membrii OPEC+ se întâlnesc de urgență pentru a discuta creșterea producției de petrol, ca măsură de contracarare a volatilității pieței. În România, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că prețul carburanților ar putea depăși 10 lei pe litru dacă prețul petrolului ajunge la 90 de dolari pe baril. „Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni odată cu deschiderea burselor va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, a declarat Chisăliță. În prezent, prețul petrolului Brent este de 73 de dolari pe baril, dar analiștii avertizează că tensiunile ar putea duce la creșterea acestuia cu 10-20 de dolari, în funcție de evoluția conflictului. Acest lucru ar însemna o creștere a prețului la pompă în România, unde o mare parte din costul carburanților este reprezentată de taxe. Lista factorilor care influențează prețul carburanților în România include: Cotațiile internaționale ale petrolului. Stocurile existente și contractele rafinăriilor. Cursul valutar, având în vedere că petrolul este cotat în dolari. Politica comercială a marilor rețele de distribuție. Dacă prețul barilului de petrol crește cu 10 dolari, prețul la pompă ar putea crește cu aproximativ 70 de bani pe litru, iar o creștere de 20 de dolari ar adăuga 1 leu pe litru. În cazul unei creșteri de 30 de dolari, prețul ar putea depăși 10 lei pe litru. Reuniunea OPEC+ de duminică are ca scop stabilizarea pieței, însă capacitatea de a crește rapid producția este limitată. În plus, măsurile luate nu pot elimina riscurile militare sau asigura stabilitatea geopolitică. Conflictul din Iran are implicații globale, afectând consumatorii, companiile și economiile naționale, inclusiv România. [...]

Arabia Saudită își majorează producția și exporturile de petrol ca măsură de rezervă în cazul unui atac american asupra Iranului , potrivit AGERPRES , care citează surse apropiate dosarului și informații furnizate de Reuters . Decizia vizează prevenirea unor perturbări majore ale livrărilor din Orientul Mijlociu, într-un context regional tensionat. Sursele au precizat că planul actual este similar celui aplicat în 2025, când Arabia Saudită și-a majorat exporturile cu aproximativ 500.000 de barili pe zi în luna iunie, în momentul în care Statele Unite au atacat facilități nucleare iraniene. Strategia presupune direcționarea unui volum suplimentar de țiței către depozite din străinătate, pentru a asigura continuitatea aprovizionării. Dacă nu vor exista întreruperi ale fluxurilor de petrol, Riadul ar urma să revină asupra măsurii și să reducă producția pentru a respecta cotele stabilite în cadrul alianței OPEC+. Iranul asigură peste 3% din producția mondială de petrol și a avertizat că va riposta în cazul unui atac, ceea ce ar putea afecta suplimentar piața energetică. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează zilnic peste 20 de milioane de barili de țiței, condensat și combustibili, inclusiv livrări din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit, dar și gaze naturale din Qatar. Orice blocaj în această zonă ar avea impact imediat asupra prețurilor globale. Arabia Saudită, cel mai mare producător din cadrul OPEC , are un istoric de intervenții rapide pentru stabilizarea pieței, fie prin creșterea producției în perioade de criză, fie prin reducerea acesteia atunci când oferta depășește cererea. Actuala decizie reflectă pregătirea pentru un scenariu de escaladare militară, cu potențiale consecințe asupra securității energetice globale. [...]

Prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni , după ce președintele SUA, Donald Trump , a acordat Iranului un ultimatum de 10 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear, amplificând tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Cotația Brent a urcat la aproximativ 71,7 dolari pe baril , în creștere cu aproape 2% joi, după un salt de 4,3% în ziua precedentă, în timp ce West Texas Intermediate a depășit 66 de dolari pe baril. Declarațiile lui Trump au fost făcute la summitul inaugural Board of Peace de la Washington, unde liderul american a sugerat că, în lipsa unui progres rapid, ar putea urma „un pas suplimentar”, fără a exclude o opțiune militară. Negocierile nucleare desfășurate la Geneva la începutul săptămânii nu au produs un acord concret, deși oficialii iranieni au vorbit despre stabilirea unor „principii directoare”. Creșterea prețurilor este alimentată și de mișcări militare în regiune. Statele Unite au trimis portavionul USS Gerald R. Ford pentru a se alătura grupului de luptă condus de USS Abraham Lincoln, marcând o dublă prezență navală americană în zonă. În paralel, Iranul a organizat exerciții navale și a restricționat temporar tranzitul în Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din fluxul global de petrol. Analiștii estimează că tensiunile actuale au adăugat un „premium geopolitic” de circa 3-4 dolari pe baril. Totuși, unii avertizează că oferta globală relativ stabilă ar putea limita noi creșteri, în absența unor întreruperi efective ale livrărilor. Evoluția din următoarele zile va depinde de răspunsul Teheranului la solicitările Washingtonului și de eventuale decizii militare. Până atunci, piețele energetice rămân sensibile la orice semnal privind Strâmtoarea Hormuz și la dinamica negocierilor [...]

Proiectul Nord Stream ar putea fi relansat cu implicare americană, potrivit unei analize publicate de Berliner Zeitung , care indică existența unor negocieri informale privind repornirea conductei din Marea Baltică, de această dată cu participare sau coordonare din partea SUA. Deși oficial Berlinul și Bruxellesul susțin că epoca gazului rusesc prin conducte s-a încheiat, în culise ar fi analizat un scenariu în care infrastructura Nord Stream este readusă în circuit sub o nouă formulă de control. Potrivit sursei citate, conducta ar figura în discuții între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin , în contextul unor posibile negocieri legate de războiul din Ucraina. Ipoteza vehiculată: gaz rusesc livrat în Europa, dar printr-o structură de proprietate sau administrare cu implicare americană. Informațiile nu pot fi confirmate independent, însă apar într-un moment în care economia germană resimte costuri ridicate la energie, iar presiunea industriei pentru prețuri mai mici rămâne puternică. Sabotajul din septembrie 2022 a scos din funcțiune conductele Nord Stream 1 și 2, provocând scurgeri majore de gaz și oprirea livrărilor directe către Germania. Anchete germane indică posibila implicare a unui grup ucrainean, însă o decizie definitivă nu a fost pronunțată. Între timp, Uniunea Europeană a adoptat în februarie 2026 noi reguli prin care interzice încheierea de contracte noi pentru gaz rusesc, iar guvernul federal reafirmă că nu susține repornirea conductei. În paralel, mai mulți investitori americani sunt menționați ca potențiali interesați de infrastructură. Nume precum Stephen P. Lynch sau fondul Elliott Management apar în relatări privind posibile achiziții sau preluări de active energetice. Susținătorii unei eventuale relansări invocă avantajul reducerii costurilor pentru industrie, în special în estul Germaniei, unde regiunea Lubmin a pierdut investiții importante după oprirea proiectului. Criticii avertizează însă că, indiferent de forma de proprietate, gazul ar proveni tot din Rusia, menținând riscurile geopolitice. Pozițiile politice rămân divergente. Cancelarul Friedrich Merz respinge orice reluare a cooperării energetice cu Moscova , în timp ce lideri regionali precum Michael Kretschmer atrag atenția asupra impactului economic al prețurilor ridicate. La nivel european, Comisia subliniază că actualul cadru sancționator face practic imposibilă reintroducerea gazului rusesc prin Nord Stream. În esență, discuția nu privește doar o conductă avariată, ci controlul asupra infrastructurii energetice europene și rolul UE în eventualele negocieri de pace. La aproape patru ani de la sabotaj, Nord Stream rămâne un dosar deschis, aflat la intersecția dintre interese economice, sancțiuni și rivalitate strategică. [...]