Tag: tensiuni geopolitice
Știri despre „tensiuni geopolitice”
Prețul carburanților în România ar putea crește cu până la 4,5 lei pe litru - estimări bazate pe tensiunile geopolitice din Europa de Est
Tensiunile geopolitice pot împinge în sus prețurile carburanților în România potrivit Euronews România , care preia o analiză semnată de Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Miza, în acest context, este transmiterea rapidă a șocurilor regionale în costurile de transport și, mai departe, în prețurile bunurilor și serviciilor. În evaluarea expertului, motorina rămâne mai vulnerabilă decât benzina, pe fondul dependenței mai mari de importuri și al rolului său în sectoare-cheie precum transporturile, agricultura și industria. În funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale în Europa de Est și de evoluțiile din zona Mării Negre, scumpirile „la pompă” ar putea varia de la creșteri moderate la salturi de câțiva lei pe litru. „Pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, dar și din lume, România ar putea vedea noi scumpiri la carburanți în lunile următoare. Analizele pieței arată că motorina rămâne mult mai expusă decât benzina, din cauza dependenței ridicate de importuri și a rolului său strategic în transport, agricultură și industrie. Potrivit estimărilor, prețurile pot crește cu 0,5 până la 4,5 lei pe litru, în funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale, cu motorina în prima linie a scumpirilor”, a explicat Dumitru Chisăliță, potrivit Agerpres. Analiza descrie mai multe scenarii în care tensiunile geopolitice se traduc în scumpiri, prin mecanisme precum sancțiuni suplimentare, blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre. Într-un scenariu considerat extrem (conflict extins, embargouri largi sau o criză energetică simultană în regiune), Chisăliță estimează că motorina ar putea depăși pragul de 10 lei/litru și, în situații extreme, ar putea ajunge la 12 lei/litru, în absența unor intervenții guvernamentale. Pe scurt, nivelurile de impact estimate în analiză sunt următoarele: scenariu cu tensiuni regionale și sancțiuni suplimentare: benzină +0,50 – +1,25 lei/litru; motorină +0,60 – +1,50 lei/litru; scenariu cu blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre: benzină +1,25 – +2,25 lei/litru; motorină +1,75 – +3 lei/litru; scenariu extrem (conflict extins/embargouri/criză energetică regională): benzină +2 – +3,25 lei/litru; motorină +3 – +4,5 lei/litru. Un alt canal de transmitere a riscului geopolitic către piața locală, subliniază expertul, ține de regiune: prețurile din România sunt influențate și de rafinăriile din Bulgaria și Grecia, ambele expuse tensiunilor din proximitatea Mării Negre. În plus, Chisăliță notează că, în diverse studii, motorina este indicată ca fiind cu 40–80% mai sensibilă decât benzina la șocuri externe, iar raportat la prețurile menționate în analiză (7,74 lei/litru la benzină și 8,0 lei/litru la motorină), chiar și un scenariu fără escaladări dramatice ar însemna presiune suplimentară pentru șoferi și pentru costurile din economie. [...]
Narendra Modi, mesaj în română după acordul istoric cu Uniunea Europeană – „Pentru un viitor prosper”
Premierul Indiei, Narendra Modi, a transmis un mesaj neașteptat în limba română, cu ocazia finalizării Acordului de liber schimb dintre India și Uniunea Europeană , informează Adevărul . Mesajul său a subliniat importanța acestui acord pentru întărirea legăturilor economice și crearea de noi oportunități pentru cetățenii ambelor regiuni, consolidând astfel parteneriatul India-Europa pentru un viitor prosper. Negocierile pentru acest acord de liber schimb au durat ani întregi și au vizat reducerea barierelor tarifare, facilitarea investițiilor și creșterea schimburilor economice. Acordul, finalizat marți, 27 ianuarie, a fost descris de Comisia Europeană drept cel mai amplu de acest tip semnat vreodată de una dintre părți. Documentul urmărește să consolideze legăturile economice și politice dintre India și UE , în contextul tensiunilor geopolitice și al provocărilor economice globale. Acest acord reprezintă un pas semnificativ în relațiile dintre a doua și a patra economie mondială, subliniind angajamentul comun pentru un comerț deschis și bazat pe reguli. Mesajul premierului Modi , transmis pe rețeaua X , a mulțumit liderilor europeni pentru spiritul constructiv și angajamentul lor în realizarea acestui obiectiv comun. [...]
Ambițiile lui Trump privind Groenlanda reaprind discuția despre protecționism financiar - Europa de Nord caută alternative la piața SUA
Marii investitori din Europa de Nord își reevaluează expunerea la activele din SUA , pe fondul tensiunilor geopolitice și al îngrijorărilor legate de finanțele publice americane, potrivit Economedia , care citează informații Reuters transmise de Agerpres. Șefi ai unor fonduri de pensii, un consilier important de investiții și un organism de vârf din sector au declarat că „primele de risc” asociate deținerilor de active americane au crescut. În acest context, lideri din industria pensiilor și responsabili de investiții din Finlanda, Suedia și Danemarca indică drept surse de incertitudine politica externă a SUA și nivelul datoriei, văzute ca riscuri pentru dolar, titlurile de stat americane și acțiuni. Miza este semnificativă, deoarece Europa de Nord găzduiește unele dintre cele mai mari fonduri de pensii din Europa, raportat la active. În plus, fondurile de pensii din regiune au făcut, în general, investiții mai consistente în SUA decât alte instituții similare de pe continent. În această săptămână, fondul suedez Alecta și fondul danez AkademikerPension au anunțat că au vândut sau sunt în curs de vânzare a titlurilor de stat americane din portofoliu. Deși ambele au precizat că deciziile nu au legătură cu evenimente recente, în piață au reapărut speculații privind un posibil „protecționism financiar” european, pe fondul discuțiilor legate de ambițiile președintelui Donald Trump privind Groenlanda . Totuși, ieșirea din investiții pe termen lung este un proces lent, iar SUA rămâne o destinație importantă pentru capital, datorită economiei și piețelor financiare dezvoltate, în condițiile în care bursa de la New York este aproape de un nivel record. În același timp, incertitudinile politice sunt descrise ca un factor de presiune asupra dolarului, care în 2025 s-a depreciat cu 10% față de principalele valute, iar unele instituții subliniază că nu își retrag capitalul din motive politice: Folksam a indicat că a vândut în 2024 titluri de stat americane parțial pentru a reduce riscurile înaintea alegerilor din SUA, iar un reprezentant al sectorului danez de asigurări și pensii a respins ideea „militarizării capitalului”. [...]
Trump leagă tarifele vamale de disputa privind Groenlanda - Opt state vizate după trimiterea de trupe în regiune
Statele Unite vor impune tarife vamale de 10% pentru opt țări europene, începând cu 1 februarie 2026, ca răspuns la opoziția acestora față de preluarea Groenlandei. Președintele Donald Trump a confirmat decizia vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social , susținând că respectivele țări „au trimis trupe în Groenlanda” și că această acțiune ar pune în pericol „siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Țările vizate de noile taxe sunt: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda . Inițial, tariful se va aplica cu un procent de 10%, urmând să fie majorat la 25% de la 1 iunie 2026. Taxele vor fi aplicate pentru toate bunurile exportate din aceste țări în SUA. Într-un mesaj amplu și retoric, Trump a justificat măsura printr-o combinație de motive de securitate națională și istorice: A susținut că „SUA au subvenționat aceste țări timp de decenii fără a le taxa” A afirmat că doar SUA pot asigura protecția Groenlandei în fața intereselor Rusiei și Chinei A insistat că Groenlanda este „crucială” pentru funcționarea sistemului american de apărare „The Golden Dome”, un program despre care nu există însă detalii clare sau confirmări oficiale Mai mult, Trump a indicat că tarifele vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord privind achiziția completă a Groenlandei , proiect pe care Statele Unite îl urmăresc, potrivit lui, de peste 150 de ani. Această poziție readuce în prim-plan o intenție controversată pe care Trump a exprimat-o încă din primul său mandat, când a fost ridiculizată pe plan internațional. Reacții internaționale Deocamdată, guvernele țărilor vizate nu au emis poziții oficiale, dar anunțul este de natură să tensioneze relațiile transatlantice, în special în contextul în care mai multe dintre aceste state sunt membre NATO și partenere strategice ale Washingtonului. Trump a încheiat mesajul cu o ofertă deschisă de a negocia cu oricare dintre aceste țări, sugerând că SUA ar fi dispuse să renunțe la taxe în schimbul cooperării pe tema Groenlandei. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” , a scris el, reluând un motiv invocat frecvent în discursurile sale din ultimele luni. Ce urmează? Dacă măsurile anunțate vor fi puse în aplicare, este de așteptat ca Uniunea Europeană să reacționeze fie cu contramăsuri comerciale, fie prin deschiderea unor negocieri. Măsura riscă să afecteze comerțul bilateral de miliarde de dolari anual și să provoace o escaladare a tensiunilor economice între SUA și Europa în anul electoral 2026. [...]