Știri din categoria Petrol și gaze

Producția de țiței în România scade cu 7,6% în 2025 - crește importul cu același procent pentru acoperirea cererii

22 februarie 2026, 16:57

O pompă de țiței la apus, simbolizând declinul producției în România.

Importurile de țiței ale României au crescut cu 7,6% în 2025, până la 8,894 milioane tep, potrivit Economica.net. Creșterea înseamnă un plus de 631.200 tep față de 2024, într-un context în care producția internă este pe o traiectorie descendentă.

Conform Prognozei echilibrului energetic publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, producția de țiței ar urma să scadă până în 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%. Instituția pune această evoluție pe seama declinului natural al zăcămintelor și a menținerii unităților existente de producție, ceea ce sugerează o presiune în creștere asupra necesarului acoperit din import.

În proiecțiile CNSP, dependența de țiței din import este așteptată să se accentueze în următorii ani, pe măsură ce producția internă se reduce. Estimările instituției indică următoarele repere pentru importuri:

2025: +10,4%, la 7 milioane tep;
2026: +7,4%, la 7,52 milioane tep;
2027: +7,8% (nivelul în tep nu este precizat în fragmentul citat).

Pe partea de producție, CNSP estima pentru 2025 o cantitate de 2,74 milioane tep (-2,8% față de anul anterior), urmată de 2,68 milioane tep în 2026 (-2,2%) și 2,63 milioane tep în 2027 (-1,9%). În acest tablou, majorarea importurilor din 2025 devine elementul central al echilibrului energetic: pe termen scurt, România își acoperă mai mult din consum prin țiței adus din afara țării, pe fondul declinului structural al producției interne.

Tag-uri:comisia nationala de strategie si prognoza echilibru energetic declin productie import titei productie titei romania crestere importuri

Mărfuri:CL1

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăeconomica.net

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Oana Ţoiu discutând despre producția de gaze naturale în SUA.

Petrol și gaze07 feb. 2026

Oana Țoiu, în SUA, despre gaze - România invocă rol strategic ca lider de producție în UE

România are o responsabilitate strategică în calitate de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană , a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu , în cadrul unui eveniment organizat de Hudson Institute în Statele Unite. Potrivit Știrile ProTV , ministrul a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și SUA, care durează de peste 120 de ani și se concentrează acum pe colaborarea în domenii precum tehnologia avansată și mineralele critice. Oana Ţoiu a evidențiat că România își propune să își crească producția de gaze naturale în anii următori. Această creștere are ca scop reducerea prețurilor interne la energie și asigurarea unei alternative sigure și viabile la resursele energetice rusești, contribuind astfel la securitatea energetică a regiunii. „Misiunea noastră este să ne creştem producţia în următorii ani pentru a scădea preţurile acasă şi a proteja regiunea împotriva utilizării preţurilor la energie ca armă de şantaj politic şi pentru o alternativă viabilă şi sigură la resursele ruseşti”, a declarat Oana Ţoiu. Ministrul a participat la evenimentul „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity-A Romanian View”, unde a discutat despre rolul strategic al României în contextul transatlantic. Evenimentul a fost găzduit de Hudson Institute, un think-tank american care oferă analize și soluții pentru politici externe și de securitate. În cadrul discuției, Joel Scanlon, vicepreședinte executiv al Hudson Institute, a menționat importanța regiunii Mării Negre și a subliniat eforturile continue pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu într-o instalație majoră a NATO . Lista priorităților strategice ale României în contextul producției de gaze include: Creșterea producției de gaze naturale. Reducerea prețurilor interne la energie. Protejarea regiunii împotriva utilizării energiei ca armă de șantaj politic. Asigurarea unei alternative sigure la resursele rusești. Aceste inițiative sunt esențiale pentru a consolida poziția României ca lider energetic în Uniunea Europeană și pentru a sprijini securitatea energetică a regiunii, în contextul geopolitic actual. [...]

Conducta Nord Stream, simbol al negocierilor energetice internaționale.

Petrol și gaze22 feb. 2026

Proiectul Nord Stream ar putea fi relansat cu implicare americană – negocieri discrete între Washington și Moscova

Proiectul Nord Stream ar putea fi relansat cu implicare americană, potrivit unei analize publicate de Berliner Zeitung , care indică existența unor negocieri informale privind repornirea conductei din Marea Baltică, de această dată cu participare sau coordonare din partea SUA. Deși oficial Berlinul și Bruxellesul susțin că epoca gazului rusesc prin conducte s-a încheiat, în culise ar fi analizat un scenariu în care infrastructura Nord Stream este readusă în circuit sub o nouă formulă de control. Potrivit sursei citate, conducta ar figura în discuții între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin , în contextul unor posibile negocieri legate de războiul din Ucraina. Ipoteza vehiculată: gaz rusesc livrat în Europa, dar printr-o structură de proprietate sau administrare cu implicare americană. Informațiile nu pot fi confirmate independent, însă apar într-un moment în care economia germană resimte costuri ridicate la energie, iar presiunea industriei pentru prețuri mai mici rămâne puternică. Sabotajul din septembrie 2022 a scos din funcțiune conductele Nord Stream 1 și 2, provocând scurgeri majore de gaz și oprirea livrărilor directe către Germania. Anchete germane indică posibila implicare a unui grup ucrainean, însă o decizie definitivă nu a fost pronunțată. Între timp, Uniunea Europeană a adoptat în februarie 2026 noi reguli prin care interzice încheierea de contracte noi pentru gaz rusesc, iar guvernul federal reafirmă că nu susține repornirea conductei. În paralel, mai mulți investitori americani sunt menționați ca potențiali interesați de infrastructură. Nume precum Stephen P. Lynch sau fondul Elliott Management apar în relatări privind posibile achiziții sau preluări de active energetice. Susținătorii unei eventuale relansări invocă avantajul reducerii costurilor pentru industrie, în special în estul Germaniei, unde regiunea Lubmin a pierdut investiții importante după oprirea proiectului. Criticii avertizează însă că, indiferent de forma de proprietate, gazul ar proveni tot din Rusia, menținând riscurile geopolitice. Pozițiile politice rămân divergente. Cancelarul Friedrich Merz respinge orice reluare a cooperării energetice cu Moscova , în timp ce lideri regionali precum Michael Kretschmer atrag atenția asupra impactului economic al prețurilor ridicate. La nivel european, Comisia subliniază că actualul cadru sancționator face practic imposibilă reintroducerea gazului rusesc prin Nord Stream. În esență, discuția nu privește doar o conductă avariată, ci controlul asupra infrastructurii energetice europene și rolul UE în eventualele negocieri de pace. La aproape patru ani de la sabotaj, Nord Stream rămâne un dosar deschis, aflat la intersecția dintre interese economice, sancțiuni și rivalitate strategică. [...]

O rețea de firme a fost expusă pentru vânzări de petrol rusesc mascată prin tehnologie IT.

Petrol și gaze22 feb. 2026

O eroare IT ar fi expus o rețea de firme care masca vânzări de petrol rusesc de 90 mld. $ – anchetă Financial Times

O eroare IT a scos la iveală o rețea care ar fi facilitat vânzări de petrol rusesc de cel puțin 90 mld. $ potrivit Digi24 , care citează o investigație Financial Times . Datele descrise indică o structură de companii care ar fi ajutat la mascarea originii țițeiului, în special a celui asociat Rosneft, pe fondul sancțiunilor occidentale. Investigația menționată de Digi24 arată că 48 de companii prezentate ca independente ar fi fost conectate printr-un element banal, dar decisiv: folosirea unui singur server privat de e-mail. Mai exact, Financial Times ar fi identificat 442 de domenii web care ar fi folosit același server („mx.pheonixtrading.ltd”), sugerând administrare comună și coordonare între entități care, în acte, par separate. Cum ar fi fost demascată rețeaua Cheia ar fi fost tocmai această „amprentă” tehnică: dacă firme aparent fără legătură împart infrastructura de e-mail, devine mai ușor de urmărit că funcționează ca un grup. Potrivit materialului, rețeaua ar fi fost folosită pentru a redirecționa exporturi pe mare, astfel încât să fie mai greu de stabilit cine vinde, cine cumpără și ce preț real se plătește pentru țiței. În articol sunt descrise și practici asociate ocolirii sancțiunilor, precum: folosirea intermediarilor și a unor companii „de unică folosință”, active în medie circa șase luni; transportul prin țări terțe (exemplu menționat: Emiratele Arabe Unite); redenumirea produsului ca „amestec de export”, pentru a estompa originea. Dimensiunea: 8,27 milioane de fișiere? Nu, aici vorbim de 90 miliarde de dolari și 80% din exporturile Rosneft pe mare Conform celor relatate de Digi24 din investigația FT, suma vânzărilor „oficiale” asociate rețelei ar fi de circa 90 de miliarde de dolari, cu posibilitatea ca valoarea reală să fie mai mare. Un detaliu central este că rețeaua ar fi gestionat peste 80% din exporturile pe mare ale Rosneft într-o lună-cheie pentru care există date complete (noiembrie 2024, potrivit textului). Actorii indicați în material Digi24 notează că structura ar fi legată de un grup de afaceriști azeri, descriși ca având conexiuni cu Rosneft . În articol apar mai multe nume și entități: Igor Secin , directorul executiv al Rosneft (companie sancționată de SUA, conform textului); Etibar Eyyub , afacerist azer descris ca asociat apropiat al lui Secin și sancționat de UE; Tahir Garaev , fondator al Coral Energy (sancționat de Marea Britanie, împreună cu alte două companii din rețea, potrivit textului); Coral Energy , indicată ca fiind în centrul „flotei fantomă”, iar UE ar acuza compania că operează multe dintre navele acesteia; Redwood Global Supply , companie descrisă ca devenită brusc cel mai mare exportator de țiței rusesc după intensificarea sancțiunilor din octombrie 2025. Exemple de firme și tranzacții menționate În text sunt oferite și exemple concrete de companii și valori asociate: Foxton FZCO (Dubai) ar fi cumpărat petrol de 5,6 miliarde de dolari; Advan Alliance ar fi vândut petrol rusesc de 1,5 miliarde de dolari în India. Reacții și implicații de sancțiuni Ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braze, este citată spunând că astfel de rețele fac „aproape imposibilă” verificarea respectării plafonului de preț, deoarece îngreunează calculul prețului real al tranzacțiilor. În același registru, emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, afirmă că noile pachete urmăresc să facă ocolirea sancțiunilor „mai dificilă, mai puțin previzibilă, mai puțin fiabilă și mai costisitoare”. Digi24 mai notează că trei oficiali europeni ar fi spus că descoperirea ar putea fi folosită ca argument pentru noi sancțiuni și că unele companii din rețea erau deja „în vizorul UE”. „Truc vechi” și de ce contează acum Cercetătorul Serghei Vakulenko (Carnegie Russia and Eurasia Center) este citat cu ideea că folosirea unui „labirint” de zeci de companii este un truc cunoscut încă din anii ’90, folosit pentru evitare de taxe și acumulare de averi, însă ar fi surprinzător cât de mare și importantă ar fi devenit o astfel de rețea pentru Rosneft. Pentru Occident, cazul contează deoarece sugerează că sancțiunile pot fi „ocolite” prin arhitecturi comerciale și logistice tot mai sofisticate. Pentru Rusia, miza este menționată direct în articol: veniturile din petrol sunt prezentate ca o sursă relevantă pentru finanțarea efortului de război. [...]

Un muncitor inspectează conducte pentru gaze naturale la un terminal.

Petrol și gaze21 feb. 2026

Germania discută dezvoltarea pieței gazelor naturale - consultări pentru o posibilă rezervă strategică în 2027

Guvernul Germaniei consultă actorii din piață despre viitorul pieței gazelor , inclusiv despre opțiunea unei rezerve strategice, potrivit Reuters . Discuțiile sunt prezentate de Ministerul Economiei drept un exercițiu de politică publică menit să contureze cum ar trebui să funcționeze piața după actualele reguli europene privind umplerea depozitelor și în contextul schimbărilor de aprovizionare a Europei. Un purtător de cuvânt al ministerului a spus că obiectivul Berlinului este ca depozitele să fie umplute de piață, nu de stat, lăsând însă deschisă întrebarea dacă Germania ar putea totuși crea o rezervă strategică de gaze. Mesajul indică o preferință pentru mecanisme de piață (prețuri și contracte) care să stimuleze înmagazinarea, în locul intervenției directe a guvernului. Contextul imediat este nivelul redus al stocurilor: depozitele de gaze ale Germaniei erau pline în proporție de 21,6%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului cel puțin din 2011, conform datelor Gas Infrastructure Europe citate de Reuters. În paralel, Berlinul a repetat că aprovizionarea este sigură în această iarnă, invocând noile terminale de gaze naturale lichefiate (GNL) și livrările din țări precum Norvegia, Belgia sau Țările de Jos. Ministerul Economiei susține că Germania vede deja mai multe rezervări de capacitate pentru iarna următoare decât avea, la acest moment din 2025, pentru iarna curentă, fără a oferi detalii suplimentare. În aceeași linie, purtătorul de cuvânt a afirmat că autoritățile sunt optimiste că piața a înțeles nevoia de revenire la prețuri bazate pe mecanisme de piață. Pe termen mediu, discuția despre „plasa de siguranță” este alimentată de două repere: expirarea, la 1 aprilie 2027, a reglementării UE privind nivelurile minime de umplere a depozitelor și planul de eliminare treptată a gazului rusesc livrat prin conducte până la finalul lui 2027, potrivit analiștilor Commerzbank citați de Reuters. În evaluarea lor, un instrument central ar putea fi chiar crearea unei rezerve strategice de gaze, care să funcționeze ca tampon în perioade de tensiune pe piață, dacă stimulentele comerciale nu mai sunt suficiente pentru a asigura stocuri adecvate. [...]

Discuție despre transportul petrolului prin Ucraina, cu accent pe conducta Odesa-Brody.

Petrol și gaze21 feb. 2026

Propunerea de reluare a transportului petrolului prin Ucraina include utilizarea conductei Odesa-Brody - alternativă la petrolul rusesc în condiții de securitate instabilă

Ucraina propune UE ruta Odesa-Brody ca alternativă la Drujba potrivit Biziday , după ce oleoductul rusesc Drujba, folosit pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei, a fost grav avariat în urma atacurilor rusești din 27 ianuarie. Propunerea a fost transmisă de diplomați ucraineni către Comisia Europeană, în condițiile în care specialiștii ucraineni evaluează amploarea distrugerilor și condițiile tehnice pentru reluarea transportului prin Drujba, dar lucrările se desfășoară sub riscul continuu al atacurilor cu rachete și drone, notează presa ucraineană citată de Biziday. Ce presupune ruta alternativă Odesa-Brody și de ce e relevantă Ucraina le-a cerut instituțiilor europene să ia în calcul folosirea infrastructurii existente de transport al petrolului de pe teritoriul ucrainean, inclusiv varianta maritimă, cu transbordare în porturi și continuarea livrărilor prin conducta Odesa-Brody către statele UE. „În contextul asigurării securității aprovizionării cu petrol a țărilor europene, în special a Ungariei și Slovaciei, partea ucraineană propune să se ia în considerare posibilitatea transportului petrolului utilizând infrastructura existentă de transport al petrolului din Ucraina.” Conducta Odesa-Brody a fost proiectată inițial pentru a aduce țiței din zona Mării Caspice (Azerbaidjan, Kazahstan) pe mare până la Odesa, apoi prin conductă spre Europa Centrală, ca alternativă la petrolul rusesc. Din Brody, fluxurile pot fi conectate mai departe la rețeaua existentă, inclusiv la segmentul vestic al sistemului Drujba din Ucraina, astfel încât să ajungă în Slovacia și Ungaria. Opțiunile de transport invocate de Ucraina În mesajul către Comisia Europeană, partea ucraineană indică mai multe variante de a menține aprovizionarea, folosind infrastructura deja disponibilă. Principalele opțiuni menționate sunt: transport prin sistemul ucrainean de conducte de petrol; transport pe cale maritimă, cu transbordare în porturi; continuarea livrărilor către UE prin conducta Odesa-Brody, după transbordare. Miza este reducerea vulnerabilității aprovizionării Ungariei și Slovaciei în situația în care Drujba rămâne indisponibilă sau funcționează intermitent din cauza riscurilor de securitate. Presiune politică la nivelul UE: împrumutul pentru Ucraina și amenințările cu veto Reprezentanții UE presează Ucraina să repare Drujba, chiar dacă, potrivit Biziday, afirmă că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece cele două țări au stocuri de rezervă pentru 90 de zile. În paralel, premierul ungar Viktor Orban a anunțat că Budapesta va bloca aprobarea finală a unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina dacă tranzitul petrolului rusesc prin Drujba nu este reluat. Ucrainenii resping acuzația că ar bloca ei fluxul, susținând că întreruperea este consecința directă a atacurilor rusești. Dependența Ungariei și Slovaciei și ce urmează Și Slovacia, prin premierul Robert Fico, a declarat stare de urgență în domeniul aprovizionării cu petrol și a amenințat cu măsuri de retorsiune dacă fluxurile nu sunt reluate. Ungaria și Slovacia depind în mare măsură de petrolul rusesc livrat prin Drujba și se numără printre cele mai reticente guverne din UE în privința sprijinului pentru Kiev; în plus, cele două state au oprit temporar, recent, exporturile de motorină către Ucraina. În acest context, ruta Odesa-Brody este prezentată de Kiev drept o soluție de continuitate și, în același timp, o cale de a accelera diversificarea surselor de țiței pentru Europa Centrală. Biziday indică drept surse Pravda.ua și DW , fără a oferi detalii suplimentare despre calendarul unei eventuale implementări. [...]

Barili de petrol pe o platformă maritimă, pregătiți pentru transport.

Petrol și gaze20 feb. 2026

Petrolul crește cu 5% doar din anticipații - Fără niciun foc tras, riscul geopolitic deja scumpește barilul și tensionează bursele globale

Riscul unui atac american asupra Iranului în următoarele zile începe să fie reflectat direct în prețul petrolului , iar piețele energetice se pregătesc pentru scenarii care merg de la o escaladare limitată până la un șoc major de ofertă, potrivit unei analize CNBC . Președintele Donald Trump a transmis că va decide în următoarele 10 zile dacă SUA vor lansa lovituri împotriva Iranului, în contextul unei mobilizări militare consistente în Orientul Mijlociu. Declarațiile au amplificat temerile investitorilor privind stabilitatea aprovizionării globale cu petrol. Ce mizează piața Petrolul a crescut cu peste 5% în această săptămână, pe fondul riscului de conflict. Cea mai mare temere este legată de Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru țiței la nivel mondial. Peste 14 milioane de barili pe zi au tranzitat strâmtoarea în 2025, potrivit datelor Kpler. Aceasta reprezintă aproximativ o treime din exporturile globale de petrol transportate pe mare . Aproximativ 75% din fluxurile prin Hormuz merg către China, India, Japonia și Coreea de Sud. Iranul a efectuat deja exerciții militare în zonă și, potrivit unor declarații din presa iraniană, ar putea închide strâmtoarea dacă liderii de la Teheran ar da acest ordin. Scenariul de coșmar Într-un scenariu extrem, o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari/baril , potrivit unor analiști citați de CNBC. O astfel de creștere ar putea: reduce cererea globală, alimenta inflația, declanșa o încetinire economică sau chiar recesiune. Energia care tranzitează Hormuz este esențială pentru echilibrul dintre cerere și ofertă la nivel mondial, iar asiguratorii internaționali ar putea refuza acoperirea transporturilor într-un mediu considerat prea riscant. Rystad Energy estimează că un conflict extins ar putea adăuga 10–15 dolari/baril în scurt timp. Goldman Sachs și JPMorgan anticipează, însă, că în scenariul unor lovituri limitate, eventualele creșteri ar putea fi temporare. Escaladare sau lovituri „chirurgicale”? O parte dintre analiști cred că o eventuală intervenție americană ar putea fi „chirurgicală”, evitând infrastructura petrolieră iraniană pentru a limita impactul asupra pieței globale. Goldman Sachs estimează că pierderea a 1 milion de barili/zi din exporturile iraniene pentru un an ar putea adăuga circa 8 dolari/baril la cotații. În același timp, oficiali ai administrației Trump au sugerat că piața este „bine aprovizionată”, iar SUA ar avea suficientă flexibilitate pentru a gestiona un eventual șoc temporar. De ce este atât de sensibilă piața? Piețele energetice reacționează anticipativ. Chiar și fără întreruperi efective, simpla creștere a riscului geopolitic: majorează primele de risc în prețuri, afectează costurile de transport și asigurare, influențează bursele globale și monedele emergente. În acest moment, petrolul reflectă mai degrabă riscul de escaladare decât o întrerupere concretă a fluxurilor. [...]