Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Statele Unite nu vor prelungi scutirile care permiteau cumpărarea de petrol iranian și rus aflat deja pe mare, o decizie cu potențial de a strânge oferta pentru unele piețe și de a pune presiune pe țările mai vulnerabile la șocuri energetice, potrivit The Jerusalem Post, care citează declarațiile secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, pentru Associated Press.
Bessent a spus că Washingtonul nu intenționează să mai extindă aceste derogări („waivers”) – o politică ce permitea achiziția de produse petroliere din țări sancționate dacă încărcăturile erau deja în tranzit. În cazul Iranului, oficialul american a legat decizia de „blocada” impusă de SUA și a susținut că „nu iese petrol”, anticipând că, în „două, trei zile”, Iranul ar putea fi nevoit să înceapă să închidă producția, ceea ce „ar fi foarte rău pentru sondele lor”.
Potrivit Associated Press, scutirile au fost introduse pentru a reduce presiunea asupra piețelor globale de energie, în contextul războiului Rusia–Ucraina și al războiului SUA–Iran. Publicația notează că:
Bessent a recunoscut, conform aceleiași relatări, că neprelungirea scutirilor poate avea consecințe, în special pentru „țările vulnerabile și sărace”. El a descris solicitările venite din partea acestora, invocând discuții purtate săptămâna trecută la reuniuni ale Băncii Mondiale și FMI.
În paralel, Trezoreria SUA a anunțat miercuri intensificarea presiunii asupra infrastructurii de transport a petrolului iranian, prin noi sancțiuni care vizează entități din rețeaua magnatului iranian al transportului de petrol Mohammad Hossein Shamkhani, potrivit materialului.
Rețeaua fusese sancționată anterior în iulie 2025, când au fost impuse 115 sancțiuni, conform unui comunicat al Trezoreriei citat în articol. În același pachet, SUA au sancționat și:
Pentru Rusia, Bessent a indicat că nu se așteaptă la o nouă prelungire și a afirmat că „petrolul rusesc aflat pe apă a fost, în mare parte, absorbit”.
Recomandate
Exporturile rusești de petrol au scăzut în martie și aprilie, iar Rusia a fost împinsă să reducă producția , pe fondul loviturilor ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor, într-un moment în care prețul țițeiului a urcat peste 100 de dolari/baril, potrivit unei analize Al Jazeera . Miza economică este directă: diminuarea capacității de export limitează încasările Moscovei chiar când piața ar fi putut aduce venituri excepționale. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a susținut că în martie pierderile de venituri ale Rusiei din petrol, cauzate de „capabilitățile cu rază lungă” ale Ucrainei, au fost „de cel puțin 2,3 miliarde de dolari (aprox. 10,6 miliarde lei)” și că acțiunile continuă în aprilie. Scăderi la transbordare și produse rafinate, în pofida relaxării sancțiunilor SUA Serviciul de informații externe al Ucrainei, citând S&P Global Platts, a indicat că transbordările de petrol ale Rusiei au scăzut în martie cu 300.000 de barili pe zi, iar exporturile de produse rafinate cu 200.000 de barili pe zi. Contextul de piață a fost influențat de decizia SUA de a suspenda sancțiunile pe petrolul rusesc la începutul lui martie, după ce Iran a închis Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim, ca reacție la lovituri americane și israeliene, pentru a reduce presiunea asupra prețurilor globale. Pe 13 aprilie, Washingtonul a prelungit derogarea până la 16 mai. Totuși, potrivit relatărilor citate, această relaxare nu pare să fi ajutat semnificativ Rusia, iar aprilie ar putea fi mai slabă decât martie. Ziarul rus de business Kommersant a relatat că exporturile au coborât la „cele mai mici niveluri din vara lui 2024” și ar putea ajunge, până la finalul lunii, la cel mai redus nivel din 2023. Efect operațional: reduceri de producție și blocaje logistice Slăbirea exporturilor a forțat Rusia să reducă producția de țiței cu 300.000–400.000 de barili pe zi, potrivit unui calcul Reuters, care menționează și confirmarea evaluării de către cinci surse. Pe teren, Ucraina a continuat loviturile asupra infrastructurii energetice. Statul Major ucrainean a anunțat atacuri asupra cheiurilor de încărcare și rafinăriei din portul Tuapse (Marea Neagră), iar oficiali ucraineni au publicat imagini cu noi lovituri, care ar fi provocat incendii. Surse citate de Reuters au spus că rafinăria ar fi fost nevoită să oprească operațiunile deoarece expedierea produselor rafinate a devenit imposibilă. Au fost raportate și atacuri asupra rafinăriilor din Sizran și Novokuibîșevsk (la aproximativ 1.000 km de granița ucraineană), precum și asupra rafinăriei Samara și a rafinăriei Gorki din Nijni Novgorod (aprox. 500 km de graniță), potrivit lui Andrii Kovalenko, șeful Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării; materialele geolocalizate ar fi confirmat incendii la unele dintre aceste obiective. De ce contează: presiune pe bugetul Rusiei într-un an cu deficit Șeful informațiilor militare suedeze, Thomas Nilsson, a declarat pentru Financial Times că Rusia ar avea nevoie ca petrolul să rămână peste 100 de dolari/baril tot restul anului doar pentru a acoperi deficitul bugetar din acest an, fără a rezolva alte vulnerabilități economice acumulate în patru ani de război. În paralel, după lovituri repetate asupra porturilor baltice Ust-Luga și Primorsk, guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a spus că Sankt Petersburg a devenit o „regiune de linia întâi” și a anunțat intenția de a recruta rezerviști pentru grupuri mobile de foc, amplasate lângă facilități industriale, pentru a doborî drone. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz a scos din piață 13 milioane de barili de petrol pe zi , iar șocul de ofertă riscă să se traducă rapid în inflație mai mare și frânarea creșterii economice, potrivit Antena 3 , care citează declarațiile directorului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , pentru CNBC. Birol spune că, de la blocarea strâmtorii – pe fondul atacurilor lansate de SUA și Israel împotriva Iranului – „s-au pierdut 13 milioane de barili de petrol pe zi” și că există „perturbări majore” și la alte materii prime vitale, conflictul devenind „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie”. De ce contează: un șoc pe o rută care muta 20 de milioane de barili pe zi Înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz erau transportate zilnic, în medie, 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere. În prezent, strâmtoarea se află sub o „blocadă dublă”, în condițiile în care nici Iranul, nici SUA nu permit navelor să intre sau să iasă, potrivit informațiilor citate. AIE avertizează că închiderea unuia dintre cele mai critice puncte de tranzit pentru petrol va avea efecte în lanț: va afecta creșterea economică globală; va alimenta inflația; ar putea duce la raționalizarea energiei. Europa, expusă prin combustibilul pentru avioane Un risc imediat menționat de AIE este o penurie de combustibil pentru avioane în Europa. Birol afirmă că Europa își asigură aproximativ 75% din acest combustibil din rafinării din Orientul Mijlociu, iar fluxul este „practic redus acum la zero”. În acest context, Europa încearcă să aducă volume din SUA și Nigeria, însă Birol avertizează că, dacă importurile suplimentare nu se materializează, „vom avea dificultăți”. Ce măsuri sunt pe masă: rezervele de urgență, doar un pansament Pentru a atenua impactul asupra aprovizionării globale, AIE (care are 32 de state membre) a convenit în martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Birol a spus la începutul lunii aprilie că o a doua tranșă ar putea fi luată în calcul, dar ar oferi doar o ușurare temporară. „Acest lucru ajută doar la reducerea impactului, nu va fi un remediu. Soluția este redeschiderea Strâmtorii Ormuz.” În paralel, Birol îndeamnă guvernele să-și consolideze reziliența energetică prin surse alternative, inclusiv energia nucleară, și prin tehnologii mai eficiente, precum vehiculele electrice. [...]
Reluarea fluxului de țiței pe conducta Druzhba către Slovacia reduce riscul unor noi blocaje de aprovizionare în Europa Centrală , într-un moment în care Bratislava și Budapesta rămân dependente de importurile din Rusia, în pofida eforturilor UE de a le diminua, potrivit Digi24 . Slovacia a reluat joi dimineață importurile de țiței prin conducta Druzhba, după o întrerupere de câteva luni. Ministerul Economiei de la Bratislava a anunțat că recepția de petrol a fost reluată la ora 2:00, ora locală. Întreruperea a fost pusă de Ucraina pe seama necesității unor reparații la conductă, în timp ce Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că a întârziat reluarea livrărilor. Potrivit Kievului, blocajul a fost provocat de un atac rusesc asupra infrastructurii. De ce contează: o infrastructură „sensibilă” politic, cu efecte economice Druzhba a devenit una dintre cele mai sensibile infrastructuri energetice din Europa după oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia în ianuarie. Reluarea fluxului prin segmentul ucrainean vine pe fondul tensiunilor legate de dependența celor două state de energia rusească, în contextul în care UE încearcă să reducă importurile din Rusia după invazia Ucrainei din 2022. Legătura cu deciziile UE privind sprijinul financiar pentru Ucraina Conform informațiilor citate de Reuters, fluxul prin segmentul ucrainean a fost reluat miercuri, iar acest lucru a fost urmat de retragerea veto-ului Ungariei asupra unui împrumut al Uniunii Europene de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), considerat urgent pentru Ucraina. [...]
Oprirea livrărilor de țiței kazah către Germania prin conducta Drujba de la 1 mai obligă rafinăria PCK Schwedt să-și refacă rapid lanțul de aprovizionare , într-un moment în care Berlinul urmărește cu atenție riscurile de pe piața combustibililor, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia a fost anunțată de vicepremierul rus Alexander Novak și vizează fluxurile de țiței kazah care ajungeau în Germania prin infrastructura rusească. Rafinăria PCK Schwedt, din apropierea Berlinului, furnizează cea mai mare parte a combustibilului pentru capitala Germaniei și se baza pe Kazahstan pentru 17% din aprovizionare. Ce se oprește și de ce contează operațional Novak a invocat „posibilitățile tehnice” drept motiv pentru oprirea livrărilor, fără alte explicații. El a precizat că, de la 1 mai, volumele care mergeau spre Germania vor fi redirecționate către „alte rute logistice disponibile”. Impactul imediat este unul de funcționare: Schwedt trebuie să compenseze deficitul din alte surse, iar autoritățile germane admit că pot exista efecte regionale, inclusiv asupra prețurilor. Dimensiunea fluxurilor: volumele din 2025 și începutul lui 2026 Exporturile de petrol ale Kazahstanului către Germania prin Drujba au totalizat anul trecut 2,146 milioane de tone metrice (aprox. 43.000 de barili pe zi), în creștere cu 44% față de 2024. În primul trimestru din 2026, livrările au fost de 730.000 de tone. Separat, trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că Rusia decisese oprirea exporturilor de petrol kazah prin Drujba începând cu 1 mai, informație relatată anterior de HotNews într-un material separat. Alternativele Germaniei și riscul de prețuri regionale Ministerul german al Economiei a transmis că Rosneft Germania evaluează măsura și „se va adapta” la noua situație, adăugând că vor fi folosite opțiunile existente pentru a asigura securitatea aprovizionării și că decizia nu pune în pericol aprovizionarea cu produse petroliere. Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a indicat drept alternative posibile livrări prin Gdansk sau Rostock, care ar putea alimenta rafinăria prin conducte, dar a spus că nu poate comenta despre eventuale penurii la Berlin. Agenția Federală pentru Rețele , regulatorul energetic care administrează activitățile Rosneft Germania, a avertizat totuși că ar putea exista efecte asupra prețurilor la nivel regional și a precizat că se coordonează îndeaproape cu compania. Context: Schwedt, Rosneft și controlul german Germania controlează Schwedt printr-un regim de administrare fiduciară, după ce a preluat efectiv participația acționarului majoritar, Rosneft, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. În plan juridic, Rosneft rămâne principalul proprietar al rafinăriei, cu 54,17%, în timp ce Shell și Eni dețin 37,5% și, respectiv, 8,33%. Livrările către Germania treceau printr-o secțiune nordică a Drujba, separată de ramura sudică ce aprovizionează Ungaria și Slovacia, ramură care este pe cale să-și reia funcționarea după reparații în urma unui atac cu drone rusești efectuat în ianuarie. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut ușor miercuri , pe fondul prelungirii armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump , mișcare care a redus temporar prima de risc geopolitic din prețuri, potrivit Mediafax . Piața a reacționat și la evoluția negocierilor dintre Statele Unite și Iran, după ce la începutul sesiunii cotațiile urcaseră. Brent a coborât cu 0,2% (21 de cenți), la 98,27 dolari pe baril, după ce atinsese anterior 99,38 dolari. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 0,3% (28 de cenți), la 89,39 dolari pe baril, după un maxim de 90,71 dolari pe baril, notează Reuters. De ce contează: „prima de risc” se ajustează, dar incertitudinea rămâne Scăderea vine după anunțul lui Donald Trump privind prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului. Totuși, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire, element care menține volatilitatea în piață. Context european: Drujba, între reluarea livrărilor și riscul unei opriri În Europa, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței. În același timp, surse citate de Reuters susțin că, de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin această conductă. [...]
Reluarea tranzitului de țiței rusesc prin Drujba către Ungaria și Slovacia deblochează o rută critică de aprovizionare și reduce presiunea operațională asupra rafinăriilor din regiune , după aproape trei luni de întrerupere, potrivit HotNews . Grupul petrolier ungar MOL spune că operatorul ucrainean al conductei Drujba a informat oficial că este pregătit să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia, informație transmisă de Reuters. Livrările au fost oprite de la sfârșitul lunii ianuarie, după ce un atac cu dronă rusesc a avariat conducta în vestul Ucrainei. Ce s-a schimbat: încetarea „forței majore” și calendarul reluării Într-un comunicat, MOL a precizat că Ukrtransnafta (operatorul secțiunii ucrainene a Drujba) a notificat compania că reparațiile au fost finalizate și că situația de forță majoră instituită din 27 ianuarie 2026 a încetat la ora 18:00, pe 21 aprilie 2026. „Potrivit notificării, JSC Ukrtransnafta este pregătită să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia.” O sursă din industria petrolieră a declarat pentru Reuters că Ucraina va relua miercuri pomparea petrolului prin Drujba, după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că lucrările de reparație au fost finalizate. De ce contează: efecte economice și operaționale în regiune Pentru Ungaria și Slovacia, repornirea Drujba înseamnă revenirea la o rută de aprovizionare folosită pentru țițeiul rusesc, după o perioadă în care cele două țări au fost private de aceste livrări. În plan operațional, reluarea tranzitului reduce riscul de discontinuități în alimentarea rafinăriilor care depind de această infrastructură. Context politic: dispută Budapesta–Kiev și miza finanțării UE În perioada întreruperii, premierul ungar Viktor Orban (care, potrivit articolului, a pierdut puterea în urma alegerilor din 12 aprilie) și guvernul slovac condus de Robert Fico au acuzat Ucraina că întârzie intenționat reparațiile, acuzații negate de Kiev. În același timp, Reuters notează că Zelenski a cerut Uniunii Europene să deblocheze un împrumut de 90 de miliarde de euro , blocat de Budapesta pe fondul disputei legate de conductă. Separat, Peter Magyar, câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria, i-a cerut lui Zelenski să redeschidă conducta cât mai curând posibil, odată ce aceasta este funcțională, și Rusiei să reia livrările de petrol prin aceasta. [...]
