Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Producția de țiței a României a scăzut cu 8,9% în ianuarie 2026, iar importurile au coborât cu 13,2% față de aceeași lună din 2025, relatează Economica.net.
În intervalul analizat, importurile de țiței au totalizat 728.900 tep (tonă echivalent petrol, unitate standard folosită pentru compararea diferitelor forme de energie), cu 110.900 tep mai puțin decât în ianuarie 2025, ceea ce corespunde unei scăderi de 13,2%.
În perspectivă, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează o reducere a producției de țiței până în 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%, reiese din Prognoza echilibrului energetic citată de publicație. Pentru 2026, CNSP estimează o producție de 2,68 milioane tep (minus 2,2% față de anul anterior), iar pentru 2027 de 2,63 milioane tep (minus 1,9%).
CNSP pune scăderea pe seama declinului natural al zăcămintelor și a menținerii unităților existente de producție. În același timp, importul de țiței este preconizat în creștere cu 7,4% în 2026, până la 7,52 milioane tep, și cu 7,8% în 2027.
Recomandate
Livrările de gaze din Iran către Irak au fost reluate la un nivel de 5 milioane de metri cubi pe zi, după întreruperea provocată de atacul asupra zăcământului South Pars, potrivit Reuters , care citează Ministerul irakian al Electricității prin agenția de presă de stat. Fluxurile fuseseră oprite după ce Israel a atacat miercuri principalul zăcământ de gaze al Iranului, South Pars. Reluarea vine în contextul escaladării conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, menționat în relatarea Reuters. Volumul actual, de 5 milioane de metri cubi pe zi, este mult sub nivelul contractual de 50 de milioane de metri cubi pe zi. Oficiali irakieni au spus că livrările ar urma să crească treptat, însă nu au indicat un calendar și nici nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor la instalațiile iraniene. După reluarea livrărilor, rețeaua națională a Irakului a înregistrat „stabilitate” a producției la 14.000 de megawați, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Electricității, Ahmed Moussa, citat de agenția de presă de stat. Pentru Irak, revenirea parțială a gazului importat contează direct pentru alimentarea centralelor și pentru reducerea riscului de scădere a producției de electricitate. [...]
Conflictul din Iran intră în a patra săptămână fără un sfârșit clar în vedere , potrivit NPR . Președintele Trump a declarat recent că administrația sa ia în considerare „reducerea” eforturilor militare în regiune. În același timp, armata israeliană continuă să lovească ținte din Teheran, iar atacurile cu rachete și drone iraniene au scăzut cu 90% față de începutul conflictului, conform Departamentului de Apărare al SUA. Situația petrolului iranian Administrația Trump a anunțat ridicarea temporară a sancțiunilor asupra unor cantități de petrol iranian, o decizie menită să atenueze una dintre cele mai grave perturbări ale pieței mondiale de petrol. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că această măsură ar putea adăuga rapid aproximativ 140 de milioane de barili pe piața globală, care consumă aproximativ 100 de milioane de barili pe zi. Ridicarea sancțiunilor este valabilă până pe 19 aprilie 2026. „Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, pe măsură ce considerăm reducerea eforturilor noastre militare mari în Orientul Mijlociu în ceea ce privește regimul terorist din Iran”, a scris Trump pe Truth Social. Impact asupra traficului maritim Conform Organizației Maritime Internaționale, peste 3.000 de nave sunt blocate în Orientul Mijlociu, transformând Golful Persic într-o parcare masivă pentru navele care așteaptă o soluție la blocajul aproape total al traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Această situație a dus la o creștere de aproximativ 45% a prețurilor petrolului de la începutul războiului, prețul barilului de petrol brut depășind acum 110 dolari. Mobilizarea forțelor americane Un nou grup de pușcași marini americani este pe drum spre Golful Persic. Grupul USS Boxer, care include trei nave și mii de pușcași marini din Unitatea Expediționară Marină a 11-a, a plecat din California și va ajunge în regiune în aproximativ trei săptămâni. De asemenea, grupul USS Tripoli, cu peste 2.000 de pușcași marini, este așteptat să sosească din Japonia. Tensiuni în Siria Israelul a efectuat lovituri asupra unui centru de comandă și a unor depozite de arme din Siria, acțiuni pe care Turcia le-a numit o „escaladare periculoasă”. Israelul susține că acționează pentru a proteja minoritatea druză din sudul Siriei de guvernul sirian. Turcia, care a finanțat grupuri de miliții în Siria, a criticat aceste atacuri. Conflictul continuă să aibă implicații semnificative asupra piețelor de energie și asupra stabilității regionale, iar evoluțiile viitoare vor depinde de deciziile politice și militare ale actorilor implicați. [...]
Lukoil a raportat pierderi nete de 12,386 miliarde de dolari în 2025 , pe fondul sancțiunilor impuse de SUA, potrivit EFE . Rezultatul este calculat conform standardelor financiare internaționale și echivalează cu 1.059 miliarde de ruble. Compania trece astfel de la profit la pierdere față de 2024, când Lukoil a încheiat anul cu un profit net de 851,5 miliarde de ruble (9,959 miliarde de dolari). Pe linia veniturilor, Lukoil a raportat o scădere la 3.767 miliarde de ruble (44,057 miliarde de dolari) în 2025, de la 4.420 miliarde de ruble (51,695 miliarde de dolari) în 2024. Schimbarea de dinamică este pusă pe seama sancțiunilor americane împotriva marilor companii petroliere ruse, care obligă Lukoil să își vândă activele din străinătate. Compania a fost inclusă pe lista entităților sancționate de SUA în octombrie 2025, iar termenul-limită indicat pentru vânzarea activelor externe este 1 aprilie 2026. În ianuarie 2026, Lukoil a anunțat că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care grupează activele din străinătate, către fondul american de private equity Carlyle Group. Tranzacția nu include activele din Kazahstan, este condiționată de aprobări de reglementare, iar compania spune că, în paralel, continuă discuțiile cu alți potențiali cumpărători. Odată cu intrarea în vigoare a sancțiunilor americane, care au vizat și Rosneft, Lukoil a anunțat în noiembrie 2025 că a decis să își reducă dividendele. În România, compania deține rafinăria Petrotel și operează o rețea de 300 de stații de distribuție, mai notează sursa. [...]
Guvernul SUA menține interdicția livrărilor de petrol rusesc către Cuba , deși a relaxat temporar o parte din sancțiunile legate de țițeiul din Rusia, potrivit G4Media , care citează un document menționat de AFP. Măsura vine în contextul în care Departamentul Trezoreriei SUA a modificat pe 12 martie regimul de sancțiuni pentru petrolul originar din Rusia, cu scopul declarat de a contribui la stabilizarea pieței globale a energiei, afectată de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Agerpres, conform textului citat de AFP. Relaxarea este limitată în timp și permite, până la 11 aprilie, vânzarea petrolului deja încărcat pe nave. Totuși, Departamentul Trezoreriei a actualizat ulterior licența relevantă și a precizat că aceste vânzări nu pot aduce beneficii Cubei sau Coreei de Nord, potrivit unui document publicat de Biroul SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). În paralel, Statele Unite blochează aprovizionarea cu energie a Cubei după înlăturarea principalului aliat al Havanei, liderul venezuelean Nicolás Maduro, în ianuarie, mai notează AFP. În acest context, Cuba nu ar mai fi importat petrol din 9 ianuarie, data ultimei livrări din Mexic, înainte ca transporturile de combustibil să fie oprite sub presiunea Casei Albe. Sancțiunile occidentale asupra petrolului rusesc au fost introduse pentru a reduce resursele Rusiei în războiul cu Ucraina, iar decizia Washingtonului de a relaxa parțial aceste sancțiuni a fost criticată de Kiev și de europeni, mai scrie AFP. [...]
SUA iau în calcul suspendarea temporară a unor sancțiuni asupra petrolului iranian , potrivit AGERPRES , care citează AFP, pe fondul tensiunilor din piața petrolului generate de războiul declanșat de Washington împreună cu Israelul împotriva Iranului. Măsura ar viza relaxarea unor sancțiuni impuse unilateral asupra petrolului iranian, în contextul în care conflictul a împins în sus prețul barilului după ce Iranul a restricționat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile de petrol la nivel global. „În zilele următoare, am putea ridica sancțiunile asupra petrolului iranian care se află în prezent pe mare”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Oficialul american a susținut că o astfel de decizie ar urmări să folosească „barilii iranieni împotriva iranienilor înșiși” pentru a ține prețurile mai jos, în timp ce SUA își continuă campania militară. Scott Bessent nu a indicat însă durata posibilă a relaxării. Conform AGERPRES, modelul invocat este o relaxare temporară anunțată săptămâna trecută de Washington pentru petrolul rusesc deja încărcat pe nave, care a permis comercializarea acestuia până la începutul lunii aprilie. În articol este descris și mecanismul sancțiunilor unilaterale americane, care urmăresc nu doar limitarea comerțului direct al SUA cu statele vizate, ci și descurajarea tranzacțiilor acestora cu țări terțe, prin amenințarea cu „sancțiuni secundare” (de exemplu taxe vamale sau restricționarea accesului la sistemele financiare și de asigurări americane). Elementele-cheie ale abordării prezentate de AGERPRES includ: posibila ridicare a sancțiunilor pentru petrolul iranian aflat deja pe mare, „în zilele următoare”; utilizarea sancțiunilor secundare pentru a influența comerțul dintre țările sancționate și state terțe; exemplul Indiei, căreia SUA i-au cerut să reducă achizițiile de petrol rusesc după amenințări cu taxe vamale secundare; faptul că și Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni unilaterale împotriva Rusiei după invazia în Ucraina. Deocamdată, rămâne neprecizat cât ar dura o eventuală suspendare a sancțiunilor pentru petrolul iranian și în ce condiții ar fi aplicată, dincolo de referirea la încărcăturile aflate deja pe mare. [...]
Motorina ar putea depăși 10 lei/litru în aprilie 2026 , iar prețul ar rămâne ridicat pe tot parcursul anului, chiar și într-un scenariu în care războiul din Iran s-ar opri imediat, potrivit Știrile ProTV , care citează o analiză semnată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță . În analiza publicată joi, Chisăliță pornește de la cotații de aproximativ 110-112 dolari/baril pentru petrol și 1.150-1.180 dolari/tonă pentru motorină pe piețele internaționale. El susține că, inclusiv în varianta „super optimistă” în care prețurile ar reveni la niveluri estimate pentru 2026 înainte de conflict (87 dolari/baril pentru petrol și 850 dolari/tonă pentru motorină), scumpirea la pompă nu s-ar opri imediat: motorina ar continua să crească cel puțin încă trei săptămâni, trecând de pragul psihologic de 10 lei/litru, iar până la finalul lui 2026 ar putea coborî treptat, fără să scadă sub 9 lei/litru. Un element central al explicației ține de structura prețului la pompă. Dumitru Chisăliță afirmă că doar 32-38% din prețul unui litru de motorină ar reprezenta costul petrolului și al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, TVA-ul încă 19%, iar restul revine distribuției, logisticii și marjelor comerciale. În această configurație, susține el, fiscalitatea ajunge să determine direct mai mult de jumătate din prețul final, ceea ce limitează viteza și amplitudinea ieftinirilor chiar dacă scad cotațiile internaționale. Pe partea de cerere, șeful AEI anticipează o presiune suplimentară în aprilie, când consumul de motorină în agricultură ar crește cu 20% până la 40% față de media anuală, pe fondul lucrărilor sezoniere (semănat, pregătirea solului, aplicarea fertilizanților). În paralel, ar urma să se intensifice activitatea în transporturi și construcții, ceea ce ar tensiona piața exact când fermierii au nevoie de combustibil, iar capacitatea lor de a amâna consumul este redusă. Chisăliță avertizează că scumpirea motorinei ar avea efecte în lanț în economie, de la costuri logistice mai mari și prețuri mai ridicate la alimente, până la proiecte de construcții mai scumpe, cu un potențial impact de 5% până la 10% asupra prețurilor finale ale unor bunuri și servicii, într-un context deja sensibil la inflație. În același timp, el susține că statul ar încasa mai mult TVA pe fondul scumpirii, estimând un plus de circa 500 milioane de euro la buget în 2026, dar că pierderile economice ar putea depăși acest câștig, inclusiv prin reducerea producției agricole, pe care o evaluează la 1-1,5 miliarde de euro în scenariul unor costuri ridicate persistente. [...]
