Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Producția de țiței a României a scăzut cu 8,9% în ianuarie 2026, iar importurile au coborât cu 13,2% față de aceeași lună din 2025, relatează Economica.net.
În intervalul analizat, importurile de țiței au totalizat 728.900 tep (tonă echivalent petrol, unitate standard folosită pentru compararea diferitelor forme de energie), cu 110.900 tep mai puțin decât în ianuarie 2025, ceea ce corespunde unei scăderi de 13,2%.
În perspectivă, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează o reducere a producției de țiței până în 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%, reiese din Prognoza echilibrului energetic citată de publicație. Pentru 2026, CNSP estimează o producție de 2,68 milioane tep (minus 2,2% față de anul anterior), iar pentru 2027 de 2,63 milioane tep (minus 1,9%).
CNSP pune scăderea pe seama declinului natural al zăcămintelor și a menținerii unităților existente de producție. În același timp, importul de țiței este preconizat în creștere cu 7,4% în 2026, până la 7,52 milioane tep, și cu 7,8% în 2027.
Recomandate
Motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru de la miezul nopții , ca efect al reducerii accizei la carburanți, potrivit Mediafax . Măsura are un impact direct de cost pentru transport și pentru șoferi, însă efectul final depinde de cât din reducere este transferat efectiv în prețul de la pompă. Anunțul a fost făcut sâmbătă de fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan , care a susținut că noul nivel al accizei va produce o scădere imediată a prețului motorinei. „Din această noapte, de la ora 24:00, motorina se ieftinește cu 68 de bani pe litru, acciza la carburanți scade, iar efectul se vede imediat la pompă” Ce înseamnă pentru consumatori, în termeni simpli Publicația notează că, strict aritmetic, o reducere de 68 de bani pe litru ar însemna o economie de 34 de lei la alimentarea unui rezervor de 50 de litri, dacă diminuarea este transferată integral în prețul de la pompă. Contextul invocat și ce urmează Bogdan Ivan a prezentat reducerea ca răspuns la creșterea costului vieții, pe fondul scumpirilor la carburanți, energie și gaze, și a afirmat că măsura ar fi rezultatul demersurilor făcute împreună cu echipa PSD. El a mai spus că ieftinirea motorinei ar urma să fie continuată cu alte măsuri pentru limitarea efectelor scumpirilor. În același mesaj, Ivan a inclus și un atac politic la adresa lui Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că le-ar fi cerut românilor să suporte creșterile de prețuri și să facă economii. [...]
Statul român vrea să-și exercite dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra modului în care vor fi alocate viitoarele volume din Marea Neagră și asupra securității energetice regionale, potrivit HotNews . În luna mai, România și-a exprimat intenția de a folosi, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , dreptul legal de preempțiune (dreptul de a cumpăra cu prioritate) pentru gazele din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Gazele sunt „dorite de Ungaria”, prin compania de stat MVM, conform informațiilor citate. Materialul indică faptul că detaliile privind „prețul oferit” sunt prezentate în articolul original de pe Profit.ro , însă în extrasul disponibil aici nu apar cifre sau condiții comerciale. Miza principală ține de controlul asupra direcției în care vor merge volumele de gaze din Neptun Deep: dacă statul își exercită efectiv preempțiunea, poate influența prioritatea de aprovizionare internă și constituirea de rezerve, într-un context în care există interes și din partea unui actor regional (Ungaria, prin MVM). Ce urmează depinde de pașii procedurali și de condițiile concrete ale ofertei, care nu sunt detaliate în textul disponibil. [...]
România riscă să intre fără coordonare într-o criză a petrolului , în lipsa unui mecanism permanent de decizie și intervenție care să gestioneze simultan partea energetică și cea logistică, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă , Dumitru Chisăliță , într-o analiză citată de Agerpres . Potrivit acestuia, România ar avea nevoie de un „comandament energetic și logistic permanent” – un Dispecerat Național de Securitate Energetică – în locul reacțiilor punctuale, de tip „ședință după fiecare atac”, pentru a nu fi luată pe nepregătite de o posibilă „furtună petrolieră”. Articolul integral al analizei nu este disponibil public, fiind accesibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile privind scenariile avute în vedere sau măsurile concrete propuse nu pot fi verificate din informația publică oferită de agenție. [...]
Neptun Deep intră în faza de monetizare, cu contracte și un cadru pentru achiziții ale statului , pe măsură ce proiectul se apropie de prima producție estimată în 2027, potrivit Economedia . Miza economică imediată nu mai ține doar de investiția anunțată, ci de felul în care volumele viitoare încep să fie „prinse” în contracte și în mecanisme publice de securitate a aprovizionării. Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom și vizează exploatarea zăcămintelor Domino și Pelican Sud. Investiția este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), iar producția de gaze este programată să înceapă în 2027. Progres operațional: platformă instalată, sonde și conductă către țărm „Inima” exploatării este platforma offshore Neptun Alpha, instalația unde gazele extrase din zăcămintele submarine vor fi procesate înainte de a fi trimise spre România. În iulie a fost instalată platforma de producție, etapă prezentată drept una dintre cele mai importante din derularea proiectului. OMV Petrom a comunicat că a finalizat 6 din cele 10 sonde de dezvoltare și instalarea conductei de 160 km care face legătura cu țărmul, elemente pe care compania le-a inclus și în raportarea financiară aferentă primului semestru din 2026, în contextul avansului către prima producție în 2027. Contracte și clienți: apare primul cumpărător industrial din România Pe partea comercială, Economedia notează apariția unui prim client industrial român confirmat pentru viitoarea producție: Silcotub, producător de țevi fără sudură. Informația este atribuită unui document obținut de publicație. Conform documentului, OMV Petrom a notificat încheierea a trei contracte de vânzare-cumpărare pentru gazele din proiect: două contracte cu compania germană Uniper Global Commodities SE; un contract cu Silcotub S.A. Statul își pregătește dreptul de preempțiune pentru 49,9 TWh În paralel, la final de iulie, Camera Deputaților a adoptat (for decizional) proiectul de lege care permite Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să își asigure cadrul bugetar necesar pentru exercitarea dreptului de preempțiune asupra unei cantități de 49,9 TWh de gaze naturale din Neptun Deep. Legea urmează să meargă la promulgare. Potrivit expunerii de motive citate, oferta transmisă de OMV Petrom vizează 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) la un preț de 48,752 euro/MWh (aprox. 243,8 lei/MWh). De ce contează economic Pe termen scurt, combinația dintre progresul de execuție (platformă, sonde, conductă) și pașii de comercializare (contracte, clienți, preempțiune pentru stat) mută proiectul din zona de plan în zona de implementare cu efecte potențiale în piață: securizarea unor volume viitoare și conturarea modului în care acestea ar putea ajunge atât la industrie, cât și în mecanismele publice de rezervă. În plan politic și economic, premierul interimar Ilie Bolojan a legat proiectul de stabilitatea prețurilor și de relansarea unor ramuri industriale, inclusiv producția internă de îngrășăminte prin repornirea combinatului Azomureș, precum și de reducerea dependenței de importuri. [...]
Scumpirea rapidă a motorinei a șters aproape imediat efectul reducerii temporare a accizei , după ce MOL și Rompetrol au majorat marți, 18 august, prețul cu 14 bani pe litru, la 10,19 lei/l, pe fondul unei mișcări similare făcute cu o zi înainte de Petrom și OMV , potrivit Economedia . Ieftinirea generată de scăderea accizei cu 20% s-a văzut la pompă duminică, 16 august, dar „a rezistat” doar o zi, în condițiile în care majorările au venit luni și marți. În paralel, datele indică la Rompetrol o ieftinire de 1 ban pe litru la benzină. Cum au evoluat prețurile la pompă (16–18 august) În intervalul 16–18 august, modificările au fost concentrate pe motorină: Petrom : motorină 9,99 lei/l (16 aug.) → 10,14 lei/l (17 aug., +0,15) → 10,14 lei/l (18 aug., neschimbat); benzină 18 aug.: 9,51 lei/l OMV : motorină 10,05 lei/l → 10,20 lei/l (+0,15) → 10,20 lei/l (neschimbat); benzină: 9,57 lei/l MOL : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,57 lei/l Rompetrol : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,54 lei/l Lukoil : motorină 10,35 lei/l (nicio schimbare în perioada analizată); benzină: 9,57 lei/l Socar : motorină 9,99–10,01 lei/l (nicio schimbare); benzină: 9,51–9,55 lei/l De ce contează: măsura fiscală e temporară, dar prețul rămâne volatil Ministerul Finanțelor a activat mecanismul de ajustare dinamică a accizei după creșteri puternice ale cotațiilor internaționale la motorină. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în a doua jumătate a lunii august cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a urcat cu 23,01%, ceea ce a dus la reducerea temporară cu 20% a accizei . În perioada 16–31 august 2026 , acciza pentru motorina standard este de 2.243,43 lei/1.000 de litri , urmând să fie reevaluată în funcție de evoluția pieței. Dincolo de șoferi, motorina rămâne un cost major pentru transportatori, distribuție și agricultură, astfel că oscilațiile rapide de preț pot menține presiunea pe costurile operaționale ale companiilor. [...]
Reducerea accizei rămâne singura pârghie directă a statului asupra prețurilor la carburanți , în condițiile în care restul factorilor – de la aprovizionarea cu țiței până la costurile de transport și asigurare – sunt determinați de riscuri geopolitice și logistice, a spus premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Economedia . Declarația a fost făcută la Timișoara, unde Bolojan a fost întrebat despre scumpirea carburanților. El a indicat două elemente: mecanismul de reducere a accizei (taxa inclusă în prețul la pompă) și componenta de aprovizionare cu țiței și motorină, pe care statul „nu poate fi influența”. De ce se scumpesc carburanții: riscuri și costuri în lanț Bolojan a legat creșterea prețurilor de evoluții externe, menționând „problemele din Golf” și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul cărora companiile „își iau măsuri de protecție”. „Astăzi, ca efect al războiului, există nave care au fost atacate cu drone (în Marea Neagră – n.r.), deci asta înseamnă riscuri pentru transportatori, asta înseamnă costuri de asigurare în plus, asta înseamnă costuri de transport în plus şi toate, într-o formă sau alta, se regăsesc în ritmul de aprovizionare.” În acest context, mesajul premierului interimar este că presiunea pe prețuri vine din costuri suplimentare care se transmit pe lanțul de aprovizionare, nu dintr-o decizie internă ce ar putea fi „corectată” administrativ. Implicația economică: presiune pe inflație și spațiu limitat de intervenție Bolojan a mai spus că scumpirea combustibililor are efect direct asupra inflației din România, ceea ce amplifică miza economică a evoluției prețurilor la pompă. Totodată, el a amintit că au existat probleme cu transportul de carburanți pe calea ferată către vestul țării, dar care „s-au rezolvat în ultimele zile”, sugerând că blocajele logistice interne pot apărea, însă nu sunt principala cauză a scumpirilor. „Oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi. Nu este doar la noi această situaţie.” [...]
