Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scăderea cu 22,7% a veniturilor Rusiei din petrol și gaze în S1 2026 pune presiune directă pe buget, într-un moment în care cheltuielile pentru apărare și securitate au crescut puternic, potrivit Economedia, care citează date ale Ministerului Finanțelor de la Moscova.
În perioada ianuarie–iunie 2026, bugetul rus a încasat 3,66 trilioane de ruble (41,98 miliarde de euro, aprox. 210 miliarde lei) din petrol și gaze, cu 22,7% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025, conform raportării oficiale.
La finalul primului semestru, bugetul federal a înregistrat un deficit de 5,731 miliarde de ruble, cu 2,35 miliarde de ruble peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Ministerul Finanțelor a explicat că deficitul ridicat de la începutul anului a fost determinat „în principal” de finanțarea în avans a cheltuielilor.
Scăderea veniturilor energetice continuă o tendință deja vizibilă în 2025, când încasările din energie au fost mai mici cu 24% față de anul precedent.
Ministerul Finanțelor indică drept motiv principal „scăderea prețurilor petrolului în perioadele anterioare”. În plus, materialul inventariază mai mulți factori care apasă pe veniturile din energie:
În paralel, veniturile din activități non-petrol și gaze au fost raportate la 14,96 miliarde de ruble, în creștere cu 16,3% față de anul precedent.
Veniturile din petrol și gaze reprezintă în mod tradițional circa un sfert din totalul veniturilor bugetului federal rus, iar reducerea lor devine problematică în contextul în care cheltuielile pentru apărare și securitate națională au crescut, ajungând la aproape o treime din totalul cheltuielilor statului, potrivit articolului.
Publicația notează și că economiștii estimează că deficitul bugetar al Rusiei s-ar putea tripla în perioada următoare, pe fondul acestui dezechilibru. În iunie, președintele Vladimir Putin a susținut că dependența economiei și bugetului de petrol și gaze a scăzut semnificativ în ultimii ani, indicând o pondere de 23% „în prezent”, față de aproximativ 42% în 2022.
Recomandate
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Omsk riscă să adâncească deficitul de carburanți din Rusia , într-un moment în care în mai multe regiuni au apărut deja restricții la vânzarea către populație, potrivit Mediafax . Armata ucraineană susține că a lovit rafinăria de petrol din Omsk, situată la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean, informație atribuită de publicație canalului Clash Report. Ținta se află în apropierea graniței Rusiei cu Kazakhstan, iar lovitura este prezentată drept „record” prin prisma distanței. Rafinăria din Omsk este descrisă ca fiind cea mai mare din Rusia, cu o capacitate de procesare de 21–22 de milioane de tone de petrol pe an. După atac, în interior ar fi izbucnit „un incendiu de proporții”, iar imaginile de la fața locului ar arăta flăcări mari. Efectul economic imediat: presiune suplimentară pe piața internă a carburanților În contextul atacului, Mediafax notează că lovitura „ar putea adânci criza combustibililor” din Rusia. La nivel național, sunt menționate cozi mari la stațiile de alimentare, iar în unele regiuni au fost introduse restricții privind comercializarea carburanților către populație. Publicația mai relatează că tensiunile au escaladat, cu încăierări în jurul stațiilor de combustibil. Ce măsuri ar putea lua Rusia: standarde mai slabe, temporar Pe fondul problemelor de aprovizionare, Rusia „ar putea permite” companiilor să producă temporar benzină și motorină de calitate inferioară și să autorizeze importuri similare, potrivit informațiilor prezentate. Concret, este menționată posibilitatea revenirii la standardul Euro-2 (cu un conținut mai ridicat de sulf), interzis din 2013, pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027. Context: intensificarea loviturilor asupra infrastructurii energetice Potrivit materialului, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse în al cincilea an de război, cu efecte precum penurii de combustibil și creșteri bruște ale prețurilor, în încercarea de a forța Moscova spre negocieri. Mediafax mai arată că președintele rus Vladimir Putin a recunoscut recent că atacurile cu drone au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a susținut că Rusia face față situației. [...]
Rusia ia în calcul relaxarea standardelor de calitate pentru benzină și motorină, o măsură cu impact direct asupra pieței interne de carburanți , pe fondul penuriilor generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, potrivit Mediafax , care citează Kommersant și Reuters. Miza este una operațională: autoritățile ar putea permite companiilor să producă temporar benzină și motorină la standardul Euro-2, cu un conținut mai ridicat de sulf. Acest tip de combustibil este interzis în Rusia din 2013, însă ar urma să fie acceptat pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027, conform unui proiect de document guvernamental citat de Kommersant. În același pachet, Rusia ar putea autoriza și importurile de combustibil de calitate inferioară, ca soluție de avarie pentru a acoperi deficitul de pe piață. De ce contează: răspuns de criză la penurii și scumpiri Contextul invocat este intensificarea atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, în al cincilea an de război. Potrivit Reuters, aceste lovituri au dus la penurii generalizate de combustibil și la creșteri bruște ale prețurilor, ceea ce pune presiune pe aprovizionarea internă. În paralel, Vladimir Putin a recunoscut, într-o întâlnire cu miniștri și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a susținut că Rusia gestionează situația, conform aceleiași relatări. Ce urmează Informațiile se bazează pe un proiect de document guvernamental citat de presa rusă, astfel că rămâne de văzut dacă măsura va fi adoptată în forma descrisă și când ar intra efectiv în vigoare. Dacă va fi implementată, relaxarea standardelor ar funcționa ca un instrument rapid de stabilizare a aprovizionării, cu compromisul unei calități mai slabe a carburanților. [...]
Interdicția temporară a exporturilor de motorină decisă de Rusia riscă să împingă în sus prețurile în Europa , după ce marjele de referință au urcat deja la un nivel record, potrivit Adevărul . Măsura, introdusă miercuri, este prezentată de Moscova ca un instrument de stabilizare a pieței interne, afectate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor. Interdicția se aplică până la 31 iulie și vizează inclusiv producătorii de motorină. Sunt exceptate livrările realizate în baza unor acorduri guvernamentale deja existente, precum cel cu Mongolia, notează Reuters, citată de publicație. Presiune pe piața internă, cu efecte externe Vicepremierul rus Alexander Novak a spus, într-o ședință de guvern condusă de Vladimir Putin, că aprovizionarea cu combustibil „rămâne dificilă” și că interdicția ar urma să crească livrările către piața internă. Totodată, Novak a afirmat că Rusia va începe să importe combustibil încă din luna iulie. Potrivit Reuters, în mai multe regiuni ale Rusiei s-au format cozi de mai multe ore la benzinării, pe fondul reducerii aprovizionării cu motorină și benzină după atacurile asupra infrastructurii energetice ruse . Exporturi în scădere și semnal de preț pentru Europa Decizia vine după o reducere puternică a exporturilor maritime de motorină: în iunie, acestea au coborât la aproximativ 1,8 milioane de tone, cu 39% sub luna precedentă și cu 46% sub nivelul din iunie anul trecut, conform datelor din industrie citate de Reuters. În iunie, principalii cumpărători ai motorinei rusești au fost Turcia și Brazilia, care au absorbit împreună cel puțin jumătate din volumele disponibile, mai arată aceleași date. Analiștii avertizează că restricțiile Moscovei ar putea tensiona suplimentar piața europeană a motorinei. După anunț, marjele de referință pentru motorină în Europa au urcat la un record de peste 60 de dolari pe baril (aprox. 275 lei). [...]
Cotațiile petrolului au scăzut după decizia OPEC+ de a crește oferta , un semnal care pune presiune pe prețuri într-un moment în care piața încearcă să se stabilizeze după tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Economica . Brent a coborât cu 24 de cenți (0,33%), la 71,88 dolari pe baril (aprox. 330 lei), iar WTI a scăzut cu 11 cenți (0,16%), la 68,58 dolari pe baril (aprox. 315 lei), conform Reuters, citată de Mediafax. Ce a decis OPEC+ și de ce contează pentru piață OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a convenit să majoreze cotele de producție cu 188.000 de barili pe zi începând din august. Decizia vine după creșteri similare aprobate pentru iunie și iulie. Pentru piață, mesajul este că grupul încearcă să aducă mai mult țiței în sistem, ceea ce, în mod normal, reduce presiunea de creștere a prețurilor. Totuși, materialul notează că efectul asupra producției rămâne limitat, în pofida majorărilor repetate. Context: tranzit afectat și o revenire doar parțială a exporturilor Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat tranzitul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz , rută cheie pentru exporturile unor producători precum Arabia Saudită, Kuweit și Irak. În același timp, sunt semne de revenire, dar nu la nivelurile anterioare conflictului: producția OPEC a crescut în iunie cu 3,3 milioane de barili pe zi față de luna precedentă, la 19,43 milioane de barili pe zi, după ce coborâse la cel mai redus nivel din ultimele două decenii; exporturile de petrol ale statelor din Golf au depășit în iunie 10 milioane de barili pe zi, cu peste 3 milioane de barili pe zi peste luna mai, însă rămân cu aproximativ 40% sub nivelurile de dinaintea conflictului de la finalul lunii februarie; în luna mai, producția totală a statelor OPEC a fost de 33,3 milioane de barili pe zi, comparativ cu 42 de milioane de barili pe zi în februarie. Rusia: exporturi record din vest, pe fondul redirecționării producției Separat, exporturile de petrol din porturile din vestul Rusiei au atins un nivel record în iunie și sunt așteptate să rămână ridicate și în iulie. Creșterea este pusă pe seama atacurilor ucrainene, care ar fi determinat Moscova să redirecționeze o parte importantă a producției către export. În ansamblu, scăderea de preț reflectă o piață care reacționează la perspectiva unei oferte mai mari, dar care rămâne sensibilă la blocaje logistice și la schimbări rapide ale fluxurilor de export. [...]
Loviturile ucrainene au scos din funcțiune 42,7% din capacitatea de rafinare a Rusiei , alimentând o criză internă de carburanți și perturbând transporturile, potrivit Kyiv Post , care citează o evaluare a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Campania de lovituri „sistematice” ar fi atins, la începutul lui iulie 2026, un prag operațional fără precedent: în ultima lună ar fi fost atacate cu succes opt rafinării rusești, iar peste 60 de rezervoare de stocare ar fi fost distruse sau avariate critic. Din acestea, 58% ar fi conținut produse petroliere, iar 42% țiței. Pierderile financiare ale industriei ruse de rafinare sunt estimate la 13,5 miliarde dolari (aprox. 61 miliarde lei) din august 2025. Efectul economic imediat: deficit de carburanți și presiune pe logistică Reducerea capacității de rafinare ar fi declanșat crize locale de combustibil în peste 50 de regiuni ale Rusiei. Potrivit relatărilor din presa locală citate în material, unele benzinării ar fi introdus acces diferențiat, cu prioritate pentru oficiali, angajați ai statului și servicii de urgență. În Saratov, jurnaliști ar fi observat alimentarea cu prioritate a vehiculelor administrației locale și ale Poștei Ruse la o stație Rosneft. În regiunea Irkuțk, guvernatorul Igor Kobzev a declarat stare de „alertă ridicată” din cauza livrărilor insuficiente de combustibil. În același context, poliția și unități ale Gărzii Naționale ar fi fost desfășurate la stațiile de alimentare pentru gestionarea cozilor și aplicarea unei interdicții privind umplerea canistrelor externe. Impactul se vede și în transportul de marfă: cotidianul de business Kommersant, citat de Kyiv Post , relatează că firmele de logistică au dificultăți în a procura motorină, în special pe rutele către China. Distanțele zilnice parcurse ar fi scăzut de la 600–700 km la circa 500 km, din cauza întârzierilor la realimentare, ceea ce ar fi împins în sus tarifele de transport. Producție în scădere și importuri în creștere În același material, Reuters estimează că producția totală de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% de la an la an în iunie și rulează în prezent cu aproximativ 20% sub cererea internă. Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk (capacitate anuală de 22 milioane tone metrice) ar fi evitat loviturile recente și ar funcționa la capacitate maximă. Pe fondul deficitului, Rusia ar fi devenit mai dependentă de importuri de produse petroliere. Kyiv Post notează că Ucraina discută cu Comisia Europeană un mecanism de sancțiuni care să descurajeze țările terțe să exporte benzină și alți carburanți către Rusia, în pregătirea celui de-al 22-lea pachet de sancțiuni al UE. Concret, Rusia ar fi început să importe benzină din India pe cale maritimă (cel puțin 60.000 de tone metrice livrate și încă două tancuri în drum), ar fi convenit importuri de 50.000 de tone din Kazahstan pentru iulie și august, iar vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă 100.000–150.000 de tone metrice pe lună din Belarus. Lovituri recente asupra infrastructurii energetice Evaluarea capacității vine după o serie de atacuri coordonate cu drone pe 4 iulie asupra unor obiective energetice și industriale. La Sankt Petersburg au fost raportate incendii la St. Petersburg Oil Terminal (capacitate anuală de 12,5 milioane tone), iar resturi de drone ar fi lovit portul Vysotsk, unde există un terminal Lukoil. În Belgorod, atacuri asupra infrastructurii electrice – inclusiv centrala termică Luch și o substație la Michurinskaya (centrală pe turbină cu gaz) – ar fi provocat întreruperi extinse de electricitate și apă. Kyiv Post mai menționează că atacurile din weekend au coincis cu interceptarea a 16 drone care se apropiau de Moscova și au urmat unei lovituri ucrainene confirmate asupra rafinăriei Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din Kstovo, al doilea cel mai mare producător de benzină al Rusiei. [...]
Intensificarea interceptărilor în apele europene împinge petrolierele din „flota fantomă” a Rusiei pe rute mai lungi, cu costuri operaționale mai mari , după ce mai multe nave au început să evite Canalul Mânecii și apele teritoriale ale Marii Britanii și Franței, arată Biziday , pe baza datelor de trafic maritim citate de Financial Times. Potrivit publicației, cinci petroliere care încărcaseră petrol în portul rusesc Primorsk (cel mai mare terminal de export de țiței de la Marea Baltică) au ocolit vineri Insulele Britanice prin nordul Oceanului Atlantic, în locul rutei mai scurte prin Canalul Mânecii. Alte două nave aflate în apropierea coastelor Portugaliei au ales același traseu. De ce se schimbă rutele: risc mai mare de control în apele teritoriale Schimbarea vine după ce, de la începutul anului, forțele navale din Franța, Marea Britanie și Suedia au interceptat 13 petroliere sancționate. În două cazuri recente, autoritățile britanice și franceze au putut opri navele deoarece acestea nu mai navigau sub pavilionul unui stat recunoscut. Contextul este legat de decizia Camerunului de a elimina 39 de nave sancționate din registrul său naval, în urma presiunilor statelor occidentale. În dreptul maritim internațional, navele comerciale trebuie să navigheze sub pavilionul unui stat, care își asumă responsabilitatea juridică; o navă fără pavilion poate fi interceptată și inspectată dacă există suspiciuni că navighează fără naționalitate. Un oficial european din domeniul securității a declarat pentru Financial Times că navele rusești încearcă să evite pe cât posibil apele teritoriale ale statelor europene. Pentru a traversa Canalul Mânecii, orice navă trebuie să intre în apele teritoriale ale Marii Britanii sau Franței. Costul economic: consum suplimentar de combustibil și întârzieri Ocolirea Canalului Mânecii implică un cost operațional direct: fiecare navă consumă aproximativ 100 de tone suplimentare de combustibil marin, iar combustibilul reprezintă circa 60% din costurile totale ale unei curse maritime, potrivit companiei de informații maritime Windward. În plus, rutele alternative prelungesc durata transportului. Exemplul menționat este petrolierul „Invicta”, care, după interceptarea unei nave similare de către autoritățile franceze, a ales să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe, ceea ce prelungește călătoria cu cel puțin zece zile; în ultima săptămână, nava a evitat și Canalul Mânecii, adăugând câteva zile la tranzit. Context: „flota fantomă” și mecanismele de evitare a sancțiunilor După invazia Ucrainei din februarie 2022, Rusia a construit treptat o „flotă fantomă” de peste 700 de petroliere, folosite pentru a transporta petrol în pofida sancțiunilor occidentale, în special către Asia. Aceste nave recurg frecvent la schimbări de pavilion și structuri de proprietate opace pentru a îngreuna identificarea. Windward mai arată că „flota fantomă” folosește în prezent aproximativ 21 de registre navale diferite și include sute de nave care transportă și petrol din Iran și Venezuela, iar numărul navelor care și-au schimbat pavilionul s-a dublat anul trecut. [...]
