Știri
Știri din categoria Diverse

O eventuală mobilizare în masă în Rusia ar muta direct costul războiului în economie și în piața muncii, prin scoaterea unui număr mare de bărbați de vârstă activă din circuitul civil și prin amplificarea tensiunilor interne, potrivit Digi24. Publicația relatează, citând o analiză semnată de Mykola Bielieskov (Atlantic Council) și preluată de UNN, că președintele Vladimir Putin ar putea lua în calcul această opțiune pe fondul pierderilor de pe front, al atacurilor cu drone asupra infrastructurii logistice și al unei „grave crize de combustibil”.
Analiza citată susține că o mobilizare în masă ar veni cu „riscuri enorme” pentru Kremlin, deoarece, de la începutul invaziei la scară largă, Putin ar fi încercat să limiteze impactul direct al războiului asupra populației. Ideea centrală este existența unui „contract social tacit”: cetățenii să nu se opună și să nu critice războiul, în schimbul menținerii unei relative distanțe față de costurile lui.
În acest cadru, înrolarea unui număr mare de ruși ar putea destabiliza frontul intern, tocmai pentru că ar face războiul imposibil de „izolat” de viața de zi cu zi.
Motivația discutată pentru o astfel de decizie ține de deteriorarea situației operaționale: pierderi masive pe front și atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii logistice. În plus, este menționată o criză severă de combustibil, care ar complica atât efortul militar, cât și funcționarea economiei.
În logica analistului, dacă invazia se apropie de un eșec, amânarea deciziilor „dificile” devine tot mai costisitoare pentru conducerea de la Moscova.
Bielieskov arată că mobilizarea nu ar fi singura opțiune, însă alternativele – precum un atac asupra NATO sau alte forme de escaladare – ar fi „și mai riscante”. În acest sens, mobilizarea apare ca o soluție internă de creștere a resursei umane, dar cu un preț politic ridicat.
Textul reamintește reacția la mobilizarea din septembrie 2022, descrisă ca fiind în mare parte negativă, cu plecarea din Rusia a „până la un milion” de bărbați de vârstă de recrutare. Într-un context în care „oboseala de război” ar fi în creștere, o nouă mobilizare ar fi, „aproape cu siguranță”, întâmpinată cu critici și rezistență pe scară largă, potrivit aceleiași analize.
În lipsa unor detalii despre un calendar sau o decizie oficială, scenariul rămâne la nivel de evaluare: o opțiune discutată ca răspuns la presiuni militare și logistice, dar care ar putea produce efecte interne greu de controlat, inclusiv asupra economiei prin tensiuni în piața muncii și consum.
Recomandate

Schimbarea de limbaj a Kremlinului riscă să întărească narațiunea de „economie de război” și să justifice noi măsuri interne , după ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a vorbit despre un „război real” în Ucraina, potrivit Bild . Peskov a făcut declarația într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin pentru agenția de știri de stat Vesti, după ce, timp de peste patru ani, Kremlinul a evitat termenul „război” și a folosit aproape exclusiv formula „operațiune militară specială”. În Rusia, utilizarea cuvântului „război” în legătură cu Ucraina a fost, în mod oficial, interzisă și putea atrage pedepse cu închisoarea pentru cetățeni, notează publicația. „Este război – un război real.” De ce contează: semnal politic pentru o mobilizare mai largă În logica internă a regimului, trecerea de la „operațiune” la „război” poate funcționa ca o recalibrare a mesajului public: conflictul este prezentat ca fiind mai amplu și mai greu de „izolat” de viața de zi cu zi, ceea ce poate pregăti terenul pentru decizii mai dure și pentru acceptarea unor costuri economice mai mari. În același timp, Peskov a pus explicit responsabilitatea pe sprijinul occidental pentru Kiev, susținând că, deși „totul a început ca o operațiune militară specială”, acum „merge mai departe ca război” deoarece mai multe capitale occidentale „stau în spatele Kievului”. El a mai afirmat că statele occidentale ar ajuta la identificarea țintelor „prin sateliți” și la ghidarea armelor străine către ținte rusești „folosind întreaga lor infrastructură”. Context operațional: atacurile Ucrainei lovesc infrastructura energetică a Rusiei Bild leagă schimbarea de limbaj și de efectele tot mai vizibile ale războiului în interiorul Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor de petrol și gaze. Publicația susține că aceste lovituri ating „inima economiei de război” a Rusiei și fac mai dificilă menținerea unei retorici care minimizează conflictul. Concret, articolul menționează: penurie de combustibil la benzinării și cozi de kilometri; întreruperi de curent tot mai frecvente; presiune accentuată asupra Crimeei , pe fondul atacurilor asupra bazelor militare, rafinăriilor și podurilor; dificultăți de aprovizionare pe frontul din Donbas, aflat „practic sub foc constant”. Escaladare reciprocă: cifrele invocate de Zelenski În paralel, Rusia continuă atacurile zilnice asupra Ucrainei, iar Bild citează o evaluare atribuită președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski: în decurs de o săptămână, Rusia ar fi folosit aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe ghidate și 106 rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei. Tot potrivit aceleiași relatări, în aceeași perioadă ar fi fost uciși peste 70 de oameni, iar sute ar fi fost răniți. Publicația enumeră zone aflate aproape zilnic sub atac, între care Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și comunități de la graniță și din proximitatea frontului. Ce urmează Dacă termenul „război” intră în vocabularul oficial al Kremlinului, miza nu este doar semantică: poate fi un pas spre normalizarea publică a unei stări de conflict prelungit, cu efecte directe asupra economiei și asupra vieții cotidiene din Rusia, pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică se intensifică. [...]

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au scos din funcțiune o parte importantă din capacitatea de producție a benzinei din Rusia , iar Kremlinul încearcă să gestioneze efectele prin raționalizare și măsuri de urgență, în timp ce Vladimir Putin respinge ideea unei dezescaladări și indică faptul că războiul va continua, potrivit Digi24 . Deși Rusia se confruntă cu o penurie severă de combustibil, Putin a calificat impactul loviturilor asupra sectorului energetic drept „necritic” și a insistat că obiectivele militare rămân neschimbate, arată o analiză AP preluată de Digi24. În paralel, armata rusă a intensificat atacurile asupra Ucrainei, inclusiv un bombardament de 11 ore asupra Kievului, în noaptea de miercuri spre joi, soldat cu cel puțin 30 de morți. Efectul economic și operațional: producție mai mică, cozi și raționalizare De la începutul lunii martie au fost raportate peste 50 de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și altor instalații energetice din Rusia și Crimeea ocupată, iar liderii ucraineni au susținut că scopul este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a opri războiul. Consecințele interne descrise în material includ: oprirea a circa o treime din capacitatea de rafinare a Rusiei, potrivit lui Chris Weafer, director general al firmei de consultanță Macro-Advisory; scăderea producției de benzină cu aproximativ 17%, până la 850.000 de barili pe zi, conform statisticilor guvernamentale; introducerea raționalizării în mai multe regiuni și cozi de ore la alimentare; autorizarea, ca măsură temporară, a producției de benzină de calitate inferioară, cu conținut mai ridicat de sulf, până la sfârșitul anului. Materialul notează și cazul unei rafinării importante din Moscova, lovită de două ori, al doilea atac (18 iunie) provocând un incendiu și avariind echipamente esențiale; reparațiile ar urma să dureze, potrivit unor surse citate, până la sfârșitul anului. Crimeea, punctul cel mai vulnerabil Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014 este indicată drept regiunea cu cele mai grave penurii de combustibil. Potrivit articolului, vânzările de benzină către persoane fizice au fost periodic suspendate complet. Răspunsul Kremlinului: reparații accelerate, importuri „temporare” și mai multă apărare antiaeriană Putin a discutat penuria de combustibil într-o ședință cu oficiali guvernamentali și a recunoscut public că Rusia trece printr-o „perioadă dificilă”. El a spus că va accelera reparațiile instalațiilor energetice și că Rusia ar putea lua în calcul importuri de benzină pentru a compensa penurii descrise drept „temporare”. Totodată, a afirmat că industria de armament va crește producția de sisteme de apărare aeriană pentru a respinge viitoare atacuri ucrainene. În același timp, Putin a respins propunerile de încetare a focului și a condiționat orice armistițiu de cerințe respinse de Ucraina, inclusiv retrageri teritoriale și renunțarea la intenția de aderare la NATO. „Nu le vom oferi această șansă”, a spus el, referindu-se la ideea că atacurile ar urmări să forțeze negocieri în condiții favorabile Ucrainei. Pentru mediul economic, tabloul descris de Digi24 indică o presiune operațională în creștere asupra lanțului intern de aprovizionare cu carburanți, cu efecte directe asupra populației și costuri de reparație care, potrivit sursei, vor fi ridicate, în timp ce direcția politică de la Kremlin rămâne orientată spre continuarea conflictului. [...]

Convorbirea Putin–Trump mută presiunea pe summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Rusia își intensifică ofensiva în estul Ucrainei, potrivit Știrile Pro TV . Mesajele transmise de Moscova către Washington vizează direct rolul Europei și al Kievului și pot influența discuțiile despre sprijinul militar și politic pentru Ucraina. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a declarat, într-un briefing, că Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că „Europa și Kievul mizează pe prelungirea conflictului și chiar pe escaladarea acestuia”, inclusiv prin „acte de terorism împotriva populației civile”, afirmații atribuite de sursă agenției ruse TASS. Tot Ușakov susține că Putin ar fi acuzat Kievul și capitalele europene că pornesc de la „o percepție falsă asupra situației de pe linia frontului”. Ce a comunicat Moscova despre discuție Potrivit Ministerului rus de Externe, citat de CNN în materialul preluat de Știrile Pro TV, convorbirea telefonică a durat aproape 90 de minute și a fost a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. Ministerul a descris dialogul drept „de lucru și extrem de constructiv” și a transmis că Trump „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita încetarea cât mai rapidă a ostilităților”. În același timp, partea rusă a reiterat că preferă „o soluționare politică și diplomatică” și a susținut că pe câmpul de luptă forțele ruse „avansează cu încredere”. Ministerul rus mai afirmă că Putin l-a felicitat pe Trump și „întregul popor american” cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA. De ce contează momentul: înainte de summitul NATO Discuția are loc înaintea summitului NATO de la Ankara, considerat „crucial”, care începe marți și la care Trump intenționează să participe. Contextul este amplificat de intensificarea ofensivei ruse pentru ocuparea unei părți mai mari din regiunea Donețk, obiectiv indicat ca prioritar pentru Kremlin. Pentru aliați, sincronizarea convorbirii adaugă presiune asupra agendei summitului: poziționarea SUA, coeziunea europeană și calibrul sprijinului pentru Ucraina pot fi influențate de semnalele politice transmise public după discuția dintre cei doi lideri. Reacția Kievului: „determinarea americană va fi crucială” Și Kievul a anunțat o discuție telefonică între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump. Zelenski a descris conversația drept „foarte fructuoasă” și a spus că au discutat despre situația de pe front. „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar determinarea americană va fi crucială.” Materialul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale angajamente concrete rezultate din aceste convorbiri, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși la summitul NATO sau în format bilateral SUA–Rusia/SUA–Ucraina. [...]

Disputa privind controlul asupra orașului Kostiantinivka ridică miza războiului informațional în estul Ucrainei, într-un moment în care Kievul încearcă să contracareze public afirmațiile Moscovei despre câștiguri teritoriale, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins declarația președintelui rus Vladimir Putin, care susținuse că orașul Kostiantinivka din regiunea Donețk ar fi trecut sub control rus. Zelenski a calificat afirmația drept „o minciună” menită să atragă atenția presei, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent. Într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, desfășurată sâmbătă, 4 iulie, Zelenski a spus că informația nu este adevărată și a ironizat situația, sugerând că, dacă orașul ar fi într-adevăr controlat de Rusia, Putin „n-ar avea nicio problemă” să se întâlnească acolo cu el pentru a găsi o soluție diplomatică de încheiere a războiului. Ce spun armata ucraineană și partea rusă Maiorul Andrii Kovalev, purtător de cuvânt al Statului Major General, a declarat pentru Ukrainska Pravda că grupuri de infanterie ruse au pătruns în oraș și că situația este dificilă, însă Kostiantinivka ar rămâne sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Acesta a mai spus că trupele ucrainene își mențin pozițiile pe anumite linii, apără orașul și împrejurimile și desfășoară operațiuni de combatere a sabotajului. Kovalev a mai afirmat că, pe 3 iulie, au avut loc 11 atacuri în direcția menționată, fără succes, și a acuzat Rusia că răspândește „dezinformări flagrante și știri false” inclusiv prin oficiali de rang înalt. De partea rusă, generalul Valeri Gherasimov , șeful Statului Major General al Rusiei, a susținut, de asemenea, că orașul a trecut sub controlul Rusiei. El a descris Kostiantinivka, care avea odinioară 67.000 de locuitori, drept „unul dintre principalele noduri defensive” din zona fortificată Sloviansk–Kramatorsk–Kostiantinivka. De ce contează Kostiantinivka Orașul este parte a așa-numitei „centuri de fortărețe”, prezentată ca principala barieră în calea obiectivului Moscovei de a cuceri întregul Donbas. Potrivit informațiilor din articol, zona este scena unor lupte intense, iar forțele ruse ar fi intrat în Kostiantinivka luna trecută. La începutul lunii iunie, comanda Corpului 19 de Armată, responsabilă de apărarea orașului, declara că peste o sută de soldați ruși se aflau în zona urbană. Informațiile din sursă nu oferă o confirmare independentă a controlului efectiv asupra întregului oraș, iar evaluările părților rămân contradictorii. [...]

Rusia încearcă să submineze baza juridică a sancțiunilor occidentale , într-un moment în care UE pregătește un nou pachet de măsuri care vizează inclusiv sectoare-cheie ale economiei ruse, potrivit Digi24 . Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că restricțiile impuse Moscovei sunt „ilegale” și „nici măcar nu pot fi considerate sancțiuni”. Medvedev a afirmat, după o vizită în Iran, că aceste măsuri nu sunt prevăzute de Carta ONU sau de alte tratate internaționale și, din acest motiv, Rusia le tratează drept „restricții unilaterale”. „Ce sunt sancțiunile ilegale? Sunt măsuri care nu sunt prevăzute nici în Carta ONU, nici în alte tratate internaționale. Toate sancțiunile impuse Moscovei sunt, de fapt, măsuri ilegale. De aceea nici măcar nu le numim sancțiuni. Sunt doar restricții unilaterale ilegale.” Context: UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni În paralel, la nivelul Uniunii Europene se discută al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a propus includerea unei interdicții de viză pentru patriarhul ortodox rus Kirill, descris ca aliat al lui Vladimir Putin și ca susținător al invaziei pe scară largă din Ucraina. Diplomații UE au discutat și o propunere de înghețare a plafonului de preț pentru vânzările de petrol rusesc, plafon stabilit în prezent la 44 de dolari pe baril (aprox. 200 lei). Potrivit informațiilor din articol, pachetul prezentat de Kallas la 9 iunie vizează sectoarele militar-industrial și financiar ale Rusiei, considerate relevante pentru susținerea războiului împotriva Ucrainei. Escaladare de mesaj: referire la Finlanda și ținte nucleare Digi24 notează că declarațiile despre sancțiuni vin la câteva zile după ce Medvedev a afirmat că Finlanda ar fi intrat pe lista țintelor potențiale ale unor atacuri cu arme nucleare, după ce țara a ridicat interdicția privind găzduirea acestor arme, în contextul aderării recente la NATO. [...]

Îndemnurile publice la violență împing Iranul spre un nou risc de escaladare diplomatică și de securitate , pe fondul funeraliilor fostului lider suprem Ali Khamenei, unde s-au auzit apeluri la uciderea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Digi24 . Iranul organizează o săptămână de procesiuni funerare în masă pentru Khamenei, despre care articolul arată că a fost ucis împreună cu membri ai familiei în prima zi a războiului dintre SUA și Israel, pe 28 februarie. Funeraliile au fost amânate din cauza războiului, iar relatarea este atribuită de Digi24 publicației The Guardian . Într-o sală de rugăciune arhiplină din Teheran, atmosfera de doliu a fost amestecată cu mesaje de răzbunare. Un moment central a fost recitarea unui poet, Mohammad Rasouli, descrisă ca fiind „pregătită în prealabil și autorizată”, care a stârnit reacții mixte, dar a fost în mare parte aclamată. „De acum înainte, giulgiul este veșmântul nostru. Jur pe sângele tău: uciderea lui Trump este responsabilitatea noastră.” De ce contează: presiune suplimentară pe încetarea focului și pe relația cu SUA Mesajele publice de acest tip cresc riscul de deteriorare a relațiilor cu Washingtonul și complică orice încercare de stabilizare după conflict, inclusiv prin alimentarea temerilor privind atacuri de represalii sau acțiuni ale unor actori afiliați. În același timp, prezența la ceremonie a unor oficiali de vârf din zona politică, militară și judiciară este prezentată ca un semnal că autoritățile iraniene se simt suficient de protejate de încetarea focului convenită cu SUA, astfel încât să nu se aștepte la un atac asupra evenimentului. În articol sunt menționați la vedere comandantul Forței al-Quds, Esmail Qaani , și comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), Ahmad Vahidi, lucru descris ca „de neconceput” în primele zile ale războiului. Succesiunea și absența noului lider suprem din spațiul public Un alt element cu potențial impact intern este absența din ochii publicului a lui Mojtaba Khamenei, indicat drept noul lider suprem. Conform textului, acesta ar fi fost numit la 10 zile după moartea tatălui său, dar nu ar fi apărut în public și nu ar fi transmis niciun mesaj audio timp de trei luni; de asemenea, nu ar fi participat la înmormântarea soției sale. În schimb, frații săi sunt descriși ca fiind prezenți lângă sicriu. Articolul mai notează că oficialii recunosc rănirea lui Mojtaba în timpul atacurilor, dar susțin că nu a existat desfigurare facială permanentă sau amputare. Participare, simboluri și traseul procesiunilor Nu au fost furnizate cifre oficiale privind numărul participanților. Neoficial, autoritățile ar fi afirmat că peste 2 milioane de persoane au participat în prima zi a ceremoniei. În mulțime au fost văzute steaguri roșii, prezentate ca simbol al răzbunării, iar sloganul „Fără compromisuri, fără capitulare, doar răzbunare” a fost repetat frecvent. Procesiunile ar urma să includă o ceremonie de amploare la Teheran, apoi transportul trupului în Qom, ulterior în două orașe sfinte din Irak și, în final, la Mashhad, locul de naștere al lui Khamenei, conform articolului. [...]