Știri
Știri din categoria Externe

Escaladarea retoricii Moscovei față de Chișinău riscă să alimenteze noi tensiuni diplomatice după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a atacat-o public pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, punând sub semnul întrebării „sănătatea mintală” a acesteia și contestând acuzațiile privind drone rusești, potrivit Adevărul.
În conferința de presă săptămânală, Zaharova a reacționat la declarațiile Maiei Sandu din 15 mai, când șefa statului a numit Rusia „un agresor” și „cea mai serioasă amenințare” pentru securitatea continentului, acuzând Moscova că „lansează drone asupra civililor adormiți” și vizează infrastructură civilă. În acest context, Zaharova a spus:
„Aș vrea să o întreb pe Maia Sandu: este complet sănătoasă la minte?”
Zaharova a legat atacul la adresa Maiei Sandu de episodul convocării ambasadorului rus la Chișinău. Potrivit relatării, pe 18 mai ambasadorul Oleg B. Ozerov a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și i-a fost prezentată o notă de protest privind „survolul ilegal” al unei drone prin spațiul aerian al Republicii Moldova, pe 13 mai.
Reprezentanta diplomației ruse a susținut că nota nu ar preciza tipul dronei și nu ar include dovezi că ar fi fost una rusească, calificând acuzațiile drept „nefondate”.
În aceeași intervenție, Zaharova a criticat parteneriatul strategic dintre Chișinău și București, pe care l-a prezentat ca pe un plan de „dizolvare” a statului moldovenesc în granițele României. Ea a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi contribuit la „privarea Republicii Moldova de suveranitate” și la „înghesuirea” țării în România, susținând că ar fi fost sprijinită de „instituții și agenții” care ar fi adus-o la putere în acest scop.
Zaharova a invocat și decizii recente de la Chișinău, reclamând:
În ansamblu, declarațiile indică o linie mai dură de comunicare a Moscovei față de Chișinău, pe fondul disputelor legate de securitate (inclusiv acuzațiile privind dronele) și al orientării pro-occidentale a conducerii Republicii Moldova.
Recomandate

Republica Moldova ar putea închide capitolele de negociere cu UE până în 2028 , dacă își păstrează ritmul de reforme și evită „accidentele politice”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: finalizarea negocierilor presupune alinierea legislației și a instituțiilor la standardele europene, cu efect direct asupra mediului economic și administrativ. Declarația îi aparține fostului negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, prof. dr. Vasile Pușcaș , care spune că, în scenariul menținerii actualului ritm, Chișinăul ar putea „finaliza toate capitolele de negociere” până în 2028 și ar putea urmări obiectivul de a ajunge în 2030. El afirmă, totodată, că procesul de aderare al Republicii Moldova se menține pe agenda UE și a statelor membre, pe baza semnalelor primite de la Bruxelles și din capitalele europene. Ce contează pentru parcursul de aderare: transpunere legislativă și aplicarea politicilor Pușcaș indică drept elemente-cheie efortul de „transpunere legislativă” (preluarea în legislația națională a regulilor UE) și reforma instituțiilor. În plus, el punctează că Republica Moldova „a început chiar să aplice politicile europene”, un pas care, în logica negocierilor, contează nu doar formal, ci și practic, prin capacitatea de implementare. Atuuri și vulnerabilități: sprijin politic intern vs. riscuri geopolitice Fostul negociator-șef al României enumeră câteva avantaje pe care le vede în cazul Republicii Moldova: o „susținere cvasigenerală” pentru aderare, cu excepția unor grupări politice; determinarea Guvernului și existența unei strategii și a unui program de pregătire; respectarea programului „într-o pondere de peste 90%”, comparativ cu alte state, în special din Balcani; o echipă de negociere tânără și determinată. Pe partea de riscuri, el menționează un mediu internațional „complex” și predispus la schimbări bruște, războiul din zonă și presiunile din vecinătatea estică, despre care spune că nu privește favorabil procesul de aderare și ar încerca să îl frâneze. În lipsa unor date suplimentare în material despre calendarul procedural al UE, termenul din 2028 rămâne o evaluare condiționată de ritmul reformelor și de stabilitatea politică internă, nu o țintă garantată. [...]

Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]

Șapte lovituri aeriene rusești asupra Kramatorsk au ucis patru civili și au rănit 13, accentuând riscul operațional pentru un oraș-cheie din Donetsk aflat încă sub controlul Kievului , potrivit Kyiv Post . Atacurile au vizat vineri orașul Kramatorsk și localitatea apropiată Bilenke, iar autoritățile locale au indicat că a fost a doua lovitură asupra orașului în aceeași zi. Kramatorsk este unul dintre cele mai mari orașe din regiunea Donețk rămase sub control ucrainean și este frecvent țintit de atacuri cu rachete și lovituri aeriene. Ce s-a întâmplat și care sunt victimele Loviturile au avut loc între orele 15:01 și 15:20 (ora locală), conform procuraturii regionale din Donețk, și au afectat blocuri de locuințe și case. Bilanțul comunicat: patru morți și 13 răniți. Printre cei uciși se află doi frați adolescenți – o tânără de 18 ani și fratele ei de 14 ani. Cei 13 răniți au vârste cuprinse între 35 și 75 de ani. Cu ce ar fi fost lovite zonele civile Constatările preliminare ale procuraturii indică folosirea unor bombe aeriene ghidate FAB-250, echipate cu kituri de planare UMPK (dispozitive care permit muniției să planeze și să fie ghidată către țintă). Țintele au fost descrise drept zone civile. Ce urmează din punct de vedere juridic Procurorii regionali au anunțat deschiderea unei anchete prealabile în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei, articol care vizează presupuse încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului. Atacul a urmat unei lovituri anterioare în aceeași zi, când oficialii locali raportaseră pagube într-un cartier rezidențial și la locuințe private, cu victime, dar fără decese confirmate; a doua serie de lovituri a ridicat semnificativ bilanțul, potrivit informațiilor citate de publicație. [...]

Atacurile ucrainene în adâncime cresc costul economic al războiului pentru Rusia , însă Kievul este „încă departe de o cotitură” pe front, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un bilanț publicat pe Telegram și relatat de Agerpres . Sîrski susține că, de la începutul anului, Ucraina a lovit 697 de ținte în Rusia cu atacuri cu rază lungă de acțiune, iar efectul cumulat ar fi generat „pierderi economice directe și indirecte” de peste 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28,1 miliarde lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). În același timp, el avertizează că aceste lovituri nu se traduc automat într-o schimbare decisivă a dinamicii militare. Costuri economice și presiune pe lanțul de aprovizionare cu carburant În bilanțul citat, șeful armatei ucrainene indică drept efect al loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse apariția unor penurii de carburant „în numeroase regiuni ruse și în Crimeea ”, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia în 2014. Mesajul sugerează o strategie de a afecta capacitatea de susținere logistică și economică a efortului de război, prin țintirea unor active energetice. Frontul: ritm ofensiv mai lent, dar fără „cotitură” Sîrski afirmă că Rusia nu și-ar fi atins obiectivele ofensivei, deși ar fi beneficiat de „aproape dublul efectivelor și al echipamentelor”. Potrivit acestuia, forțele ruse, care desfășurau anterior „operațiuni ofensive intense pe 13 axe”, ar mai continua acum doar pe „șase sau șapte” și ar înregistra pierderi grele, în timp ce Ucraina aplică o „strategie de epuizare” a adversarului. Totuși, comandantul-șef avertizează că Moscova își menține obiectivele militare în estul Ucrainei și că intensitatea atacurilor aeriene crește. „Intensitatea loviturilor cu rachete și drone nu încetează să crească, la fel și utilizarea bombelor aeriene ghidate și numărul crimelor comise împotriva populației civile.” Context: angajamente NATO și discuția despre Patriot Declarațiile vin la două zile după summitul NATO de la Ankara , unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a obținut noi angajamente occidentale privind apărarea antiaeriană. În același context, președintele american Donald Trump a anunțat un acord de principiu pentru autorizarea producției sub licență în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot, considerate esențiale pentru contracararea rachetelor balistice rusești. Pentru mediul economic, mesajul central rămâne că războiul continuă să se extindă în zona infrastructurilor critice, iar costurile invocate de Kiev indică o intensificare a dimensiunii economice a conflictului, chiar dacă o schimbare decisivă pe front nu este, deocamdată, anticipată de conducerea militară ucraineană. [...]

Boicotul opoziției riscă să golească de conținut consultările pentru noul premier , într-un moment în care Republica Moldova are un guvern interimar după demisia neașteptată a premierului Alexandru Munteanu . Potrivit news.ro , președinta Maia Sandu începe vineri și sâmbătă consultările cu grupurile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Demisia lui Alexandru Munteanu a fost anunțată pe 3 iulie, la opt luni de la preluarea mandatului. Din 8 iulie, interimatul funcției de premier este asigurat de vicepremierul Eugeniu Osmochescu , responsabil de economie și digitalizare. Cine boicotează și cine vine (cu condiții) Majoritatea formațiunilor de opoziție au anunțat că nu vor participa la discuțiile cu șefa statului, relatează NewsMaker. Concret, pentru consultările programate vineri, opoziția se poziționează astfel: Comuniștii, socialiștii și Blocul „Alternativa” au anunțat boicotul. Partidul „Democrația Acasă” spune că va merge la Președinție, dar nu va intra în sediul instituției și cere ca discuțiile să fie publice. „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, nu anunțase deocamdată dacă participă sau nu. Deputatul Alexandru Verșinin (Democrația Acasă) a condiționat participarea de caracterul public al discuțiilor: „Dacă doamna președintă va binevoi să se coboare din turn și să vorbească cu presa, cu cetățenii și să răspundă la întrebările presei, o invităm și îi spunem «bun venit». Dar dacă în urma consultărilor va fi publicat pe site-ul Președinției un video scurt de 30 de secunde, fără sunet, fără dezbaterile care au loc în urma acestor consultări, noi, fracțiunea «Democrația Acasă», nu o să participăm la acest circ”. Comuniștii își justifică refuzul prin cererea de alegeri anticipate atât pentru Parlament, cât și pentru președinte, potrivit declarațiilor lui Vladimir Voronin. În Blocul „Alternativa”, liderul MAN, Ion Ceban, anunțase anterior neparticiparea, iar deputatul Ion Chicu a spus că nu vede sensul consultărilor în condițiile în care fracțiunea nu are majoritate politică. Socialiștii conduși de Igor Dodon au transmis, la rândul lor, că nu intenționează să meargă la Președinție. De ce contează: PAS are majoritatea și își pregătește candidatul În plan constituțional, consultările vizează fracțiunile parlamentare, iar președinta invită „exclusiv fracțiunile constituite în Parlament”, conform procedurii descrise în articol. Parlamentul de la Chișinău este dominat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, care deține 55 din cele 101 mandate, adică majoritatea absolută. Socialiștii au al doilea grup parlamentar, cu 17 deputați, iar restul opoziției este fragmentat între mai multe formațiuni. Liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că partidul analizează atât varianta unui candidat din interiorul formațiunii, cât și a unei persoane din afara partidului. El a confirmat că printre numele discutate se află ministrul educației Dan Perciun și antreprenorul Vasile Tofan. Ce urmează Grupul parlamentar al PAS urmează să se reunească vineri pentru a decide numele candidatului cu care va merge la consultările convocate de Maia Sandu și programate pentru sâmbătă, 11 iulie. În paralel, boicotul anunțat de o parte importantă a opoziției mută miza consultărilor spre decizia internă a majorității, în condițiile în care PAS poate susține singur o nominalizare în Parlament. [...]

Reuniunea de la Paris mută accentul pe industria de apărare și pe garanții de securitate pentru Ucraina , într-un format în care liderii europeni încearcă să mențină „impulsul” de sprijin după summitul NATO de la Ankara , potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski vor participa luni, 13 iulie, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Paris, a anunțat vineri președinția franceză. Întâlnirea are ca obiectiv declarat menținerea ritmului de ajutor pentru Ucraina după reuniunea NATO din această săptămână. Ce se discută: garanții de securitate și mobilizarea industriei de apărare Palatul Élysée a precizat că este în curs planificarea garanțiilor de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei „atunci când se va ajunge la un acord de pace” între Kiev și Moscova. În același timp, agenda reuniunii include teme cu implicații operaționale și industriale, potrivit declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron de la Ankara: combaterea „flotei fantomă” a Rusiei; noi capabilități militare pentru Ucraina; o mobilizare mai mare a industriei de apărare; aprofundarea cooperării operaționale între susținătorii Kievului; noi inițiative în domeniul apărării și exerciții militare comune. Cine mai participă și cum se extinde „Coaliția de Voință” Pe lângă Rutte și Zelenski, președinția franceză a anunțat că liderii UE Ursula von der Leyen și Antonio Costa urmează să participe la reuniunea de luni. Totodată, două noi țări – Republica Moldova și Macedonia de Nord – s-au alăturat „Coaliției de Voință”, conform informațiilor transmise. Context: semnale de la Washington În același context, președintele american Donald Trump a indicat o poziție mai favorabilă față de Kiev la recentele summituri G7 și NATO, potrivit informațiilor citate de Agerpres din AFP. [...]