Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețurile petrolului au crescut semnificativ, atingând 110 dolari pe baril, după atacurile asupra unui zăcământ de gaze crucial din Iran, informează Mediafax. Această creștere a prețurilor vine în contextul unor tensiuni crescânde în regiunea Golfului Persic, care amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol.
După amenințările Iranului de a ataca instalațiile petroliere din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, prețul țițeiului Brent a crescut cu peste 6%. Garda Revoluționară Islamică a Iranului a declarat că aceste instalații sunt ținte „legitime și prioritare”. Închiderea Strâmtorii Hormuz, un punct crucial pentru transportul a aproximativ o cincime din petrolul mondial, a provocat perturbări semnificative în aprovizionare.
Statele din Golful Persic se confruntă cu dificultăți în exportul de țiței și gaze naturale, deoarece navele sunt blocate, iar rezervoarele de stocare sunt aproape pline. Această situație forțează companiile petroliere să reducă producția și să ia în considerare închiderea completă a unor instalații.
Administrația Trump a încercat să atenueze creșterea prețurilor prin suspendarea temporară a Legii Jones, care interzice navelor străine să transporte petrol și gaze între porturile americane. De asemenea, a emis o derogare care permite firmelor americane să facă afaceri cu compania petrolieră de stat a Venezuelei, Petróleos de Venezuela (PDVSA). Aceste măsuri, însă, au avut un impact limitat asupra piețelor.
Industria maritimă americană a protestat împotriva derogării de la Legea Jones, avertizând că ar putea fi ilegală și ar putea afecta lucrătorii și companiile americane. American Maritime Partnership a declarat:
„Această derogare nu va reduce prețurile la benzină. Impactul potențial maxim al transportului maritim intern asupra costului benzinei la nivel național este de mai puțin de un cent pe galon”.
Analiștii de la Citi anticipează că prețurile petrolului Brent ar putea urca până la 120 de dolari în următoarele zile, ceea ce ar putea împinge costul mediu al unui galon de benzină la pompă peste 4 dolari. În plus, analiștii prevăd perturbări mai lungi și mai acute ale prețurilor petrolului, în contextul în care nu există semne de redeschidere a Strâmtorii Hormuz.
În încercarea de a stabiliza piețele, SUA și alte guverne au convenit să elibereze 415 milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au reușit să oprească creșterea prețurilor petrolului, iar tensiunile din Golful Persic continuă să fie un factor determinant pentru volatilitatea pieței.
Recomandate
Crește presiunea pentru escortarea navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz după intensificarea atacurilor iraniene. Potrivit Axios , mai multe state și experți din industria maritimă cer crearea unui sistem de protecție navală pentru navele comerciale, pe fondul atacurilor repetate asupra transportului maritim în această zonă strategică pentru comerțul global cu energie. În ultimele zile, cel puțin cinci nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, iar două rachete au lovit un remorcher sub pavilion al Emiratelor Arabe Unite care încerca să ajute o navă container abandonată. Atacul a provocat moartea a cel puțin patru membri ai echipajului. Oficialii americani avertizează că Iranul folosește porturi civile din regiune pentru operațiuni militare care amenință transportul internațional. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, deoarece prin acest coridor trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. În prezent însă, traficul este aproape paralizat din cauza amenințărilor iraniene că va ataca orice navă care tranzitează zona. Armata americană a anunțat că a distrus 16 ambarcațiuni iraniene suspectate că ar fi pregătit instalarea de mine maritime în strâmtoare. Experții avertizează că armata iraniană poate lansa rapid atacuri folosind bărci rapide încărcate cu explozibili sau rachete, ceea ce face navigația extrem de periculoasă. În acest context, Washingtonul analizează posibilitatea de a folosi marina militară pentru a escorta petroliere și alte nave comerciale. Casa Albă a confirmat însă că, până în prezent, navele americane nu au escortat încă niciun petrolier prin strâmtoare. Oficialii spun că această opțiune rămâne disponibilă dacă situația o va impune. Analiștii estimează că organizarea unui sistem internațional de protecție navală ar putea dura câteva săptămâni, posibil până la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Între timp, aproximativ 20.000 de marinari se află pe nave în Golful Persic, mulți dintre ei lucrând în condiții de risc ridicat într-o zonă care a devenit, practic, un teatru de război. [...]
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu , doar 77 de nave tranzitând ruta strategică între 1 și 11 martie 2026, comparativ cu peste 1.200 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor citate de BURSA , care preia informații ale agenției AFP. Scăderea drastică a traficului a fost observată după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, la finalul lunii februarie. Datele companiei de analiză maritimă Lloyd's List Intelligence arată că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea în această perioadă fac parte din așa-numitele „flote fantomă”, utilizate pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse unor state precum Iranul sau Rusia. Deși Teheranul afirmă că nu a blocat oficial Strâmtoarea Ormuz , autoritățile iraniene au avertizat că navele asociate cu Statele Unite, Israelul sau cu aliații acestora ar putea deveni ținte în zonă. Începând cu 1 martie, agenția britanică pentru securitate maritimă UKMTO a raportat 20 de incidente care au implicat nave comerciale, inclusiv nouă petroliere. Organizația Maritimă Internațională confirmă, la rândul său, 16 incidente, dintre care opt au vizat nave petroliere. Diferența față de situația din 2025 este considerabilă. În perioada 1–11 martie a anului trecut, prin această rută vitală pentru comerțul global au trecut 1.229 de nave. În prezent, sute de petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate stau ancorate în Golful Persic, așteptând condiții de navigație mai sigure înainte de a traversa zona. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz este uriașă, deoarece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze naturale tranzitează acest coridor maritim. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a recunoscut că protejarea rutei este extrem de dificilă, descriind zona drept „un mediu tactic complex”. Potrivit acestuia, escortarea convoaielor comerciale de către nave militare americane nu poate fi analizată serios fără operațiuni militare suplimentare împotriva Iranului. [...]
Iranul anunță că va continua blocarea strâmtorii Hormuz , o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global, potrivit unui mesaj atribuit noului lider suprem Mojtaba Khamenei și difuzat la televiziunea de stat, relatează BBC . Declarația vine pe fondul escaladării conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, care s-a extins în ultimele zile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. Mesajul transmis de liderul iranian promite continuarea presiunii asupra acestei rute maritime strategice, prin care trece o parte importantă din exporturile globale de petrol. Khamenei a afirmat că Iranul va folosi „pârghia blocării strâmtorii Hormuz” și a promis răzbunarea pentru victimele atacurilor americane și israeliene asupra Iranului. În același timp, situația militară din regiune continuă să se deterioreze. În ultimele ore au fost raportate mai multe incidente: cel puțin trei nave comerciale au fost atacate în Golful Persic , unele dintre ele fiind cuprinse de incendii; un petrolier deținut de o companie americană a fost lovit în apropierea Irakului , iar o persoană a murit; o navă chineză a fost lovită de un proiectil în apropierea strâmtorii Hormuz, echipajul fiind evacuat; atacuri cu drone și rachete au vizat Bahrain, Oman, Dubai și Qatar . Conflictul a afectat și infrastructura regională. Un atac cu dronă a provocat un incendiu la rezervoarele de combustibil ale aeroportului din Bahrain, iar în Dubai un proiectil a căzut în apropierea districtului financiar. În Liban, lovituri aeriene israeliene asupra Beirutului au provocat mai multe victime și au determinat autoritățile israeliene să emită avertismente de evacuare pentru unele cartiere. În paralel, forțe occidentale din regiune au intrat și ele în contact cu atacurile. Potrivit ministrului britanic al Apărării, John Healey , militari britanici staționați la baza Erbil din Irak au interceptat două drone iraniene , însă unele proiectile au lovit baza, provocând răni ușoare unor soldați americani. Escaladarea conflictului are deja efecte economice majore. Prețul petrolului s-a apropiat de 100 de dolari pe baril , în timp ce costurile primei săptămâni de război pentru Statele Unite au fost estimate la 11,3 miliarde de dolari . Situația politică de la Teheran rămâne incertă. Mojtaba Khamenei, desemnat lider suprem al Iranului pe 8 martie după moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, nu a apărut public până acum , iar primul său mesaj a fost citit de un prezentator la televiziunea de stat. În mediul online circulă speculații că ar fi fost rănit în atacurile americane și israeliene, însă informațiile oficiale sunt limitate. [...]
Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului , pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News , în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului. Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere. În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă. Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene. Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani. În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment. [...]
Drone iraniene au lovit portul petrolier Fujairah din Emiratele Arabe Unite , într-un atac care marchează extinderea conflictului din Golf asupra infrastructurii energetice regionale. Potrivit NPR , lovitura a avut loc la câteva ore după ce Statele Unite au bombardat zeci de obiective militare pe insula iraniană Kharg, principalul hub pentru exporturile de petrol ale Iranului. Atacul cu drone a vizat depozite de petrol din portul Fujairah , unul dintre cele mai importante centre globale pentru alimentarea navelor și pentru tranzitul țițeiului în apropierea Strâmtorii Hormuz. Exploziile au provocat un incendiu la instalațiile de stocare , iar unele operațiuni de încărcare a petrolului au fost suspendate temporar. Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe drone. Potrivit informațiilor citate de presă, incendiul ar fi fost declanșat de resturi provenite din dronele distruse , iar în urma incidentului nu au fost raportate victime. Portul Fujairah este considerat un punct strategic pentru comerțul global cu energie deoarece se află în afara Strâmtorii Hormuz , una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul petrolului. Tocmai din acest motiv, infrastructura energetică din zonă este văzută ca o țintă cu impact major asupra piețelor internaționale. Atacul survine în contextul escaladării conflictului început la 28 februarie 2026 între Iran, pe de o parte, și Statele Unite și Israel, pe de altă parte. În aceeași zi cu atacul asupra portului, Washingtonul a confirmat lovituri asupra peste 90 de ținte militare de pe insula Kharg , însă oficialii americani au precizat că infrastructura petrolieră a insulei nu a fost vizată direct, potrivit relatărilor publicate de Al Jazeera . Teheranul a avertizat între timp că baze militare și infrastructură folosite de SUA în statele din Golf pot deveni ținte legitime , iar oficialii iranieni au sugerat că instalațiile energetice ale companiilor americane din regiune ar putea fi vizate dacă atacurile asupra Iranului continuă. Lovitura asupra portului Fujairah amplifică temerile privind securitatea infrastructurii energetice din Golf și riscul perturbării fluxurilor globale de petrol, într-o regiune prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile mondiale de țiței. [...]
China intră mai bine pregătită în criza energetică provocată de blocarea strâmtorii Hormuz , după ani în care și-a construit rezerve uriașe de petrol și a redus treptat dependența de combustibilii fosili din Orientul Mijlociu. Potrivit OilPrice , această strategie ar putea amortiza o parte importantă din șocul global al petrolului provocat de conflictul din regiune. Criza a escaladat în martie 2026, după ce Iranul a restricționat aproape complet traficul prin strâmtoarea Hormuz - una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Ca urmare, prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, iar Agenția Internațională pentru Energie descrie situația drept una dintre cele mai mari perturbări ale aprovizionării globale din ultimele decenii, potrivit Al Jazeera . Totuși, China - cel mai mare importator de petrol din lume - intră în această perioadă cu un avantaj strategic semnificativ. În 2025, Beijingul a acumulat cantități masive de țiței în depozite, profitând de prețurile mai scăzute de pe piețele internaționale. Rezerve record de petrol Estimările companiei de analiză Vortexa arată că China deține aproximativ: Tip rezervă Cantitate estimată Rezerve strategice și comerciale 1,2 – 1,3 miliarde barili Echivalent importuri maritime 3–4 luni Acest volum depășește chiar și rezerva strategică de petrol a Statelor Unite, oferind Beijingului o marjă importantă de manevră în cazul unei crize energetice prelungite. În paralel, autoritățile chineze au încercat în ultimii ani să reducă dependența de rutele maritime vulnerabile. Potrivit analistului Rush Doshi de la Council on Foreign Relations, citat de CNBC , doar 40–50% din importurile maritime de petrol ale Chinei mai depind astăzi de strâmtoarea Hormuz, mult sub nivelurile din trecut. Tranziția energetică reduce cererea de petrol Un alt factor care limitează impactul crizei este transformarea accelerată a pieței auto chineze. Datele din industrie arată că în 2025: 54% din mașinile noi vândute în China au fost electrice sau hibride plug-in procentul a crescut de la 48% în 2024 Instituții precum CNPC estimează că, datorită electrificării transportului, consumul de petrol al Chinei ar putea atinge un platou până în 2030. În ansamblu, gradul de autosuficiență energetică al Chinei a ajuns la 84,4% în 2025 , deoarece cărbunele și energia regenerabilă domină mixul energetic, potrivit unei analize publicate de ThinkChina . Petrolul și gazele reprezintă împreună doar aproximativ 27% din consumul total de energie al țării. Riscurile nu au dispărut În ciuda acestor avantaje, China nu este complet protejată. Aproximativ jumătate din importurile sale de petrol și un sfert din cele de gaz natural lichefiat depind încă de strâmtoarea Hormuz. Compania de transport maritim COSCO a suspendat deja noi rezervări de nave pe această rută, iar unele rafinării ar putea reduce activitatea dacă blocada persistă. Potrivit Al-Monitor , cel puțin 19 nave comerciale au fost avariate în regiune de la începutul conflictului din 28 februarie 2026. În acest context, Beijingul încearcă să negocieze cu Iranul reluarea tranzitului petrolier prin strâmtoare, însă până acum fără rezultate concrete. Criza arată totuși că strategia Chinei de a acumula rezerve și de a accelera tranziția energetică îi oferă o poziție mai stabilă decât multe alte economii asiatice, chiar dacă o perturbare prelungită a fluxurilor petroliere ar continua să pună presiune pe lanțurile globale de aprovizionare. [...]
