Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului a coborât rapid spre 85 de dolari pe baril, după semnalele că Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie deblocată, un coridor critic pentru aprovizionarea globală cu țiței și gaze. Mișcarea a venit pe fondul anunțului Iranului privind redeschiderea „completă” a strâmtorii pe durata armistițiului și a confirmării ulterioare din partea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Stirile Pro TV.
Cotația Brent, reperul pentru Europa (în timp ce în SUA referința este WTI), „s-a prăbușit” pe bursele internaționale de mărfuri imediat după confirmarea americană, iar în câteva minute prețul a coborât de la 96 la 88 de dolari pe baril, conform aceleiași surse. Ulterior, prețul a ajuns la 85 de dolari pe baril.
Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate (LNG) din statele Golfului. În material se arată că traficul naval este în continuare „sever afectat”, iar numărul petrolierelor care traversează zona a scăzut „drastic” față de nivelul normal, potrivit experților citați.
Înainte de atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol trecea prin această rută maritimă îngustă, care conectează producătorii din Golful Persic la piețele mondiale.
Iranul a transmis vineri că trecerea navelor comerciale prin strâmtoare este „complet deschisă” pe durata rămasă a armistițiului, printr-un mesaj publicat pe X de ministrul de Externe Abbas Araghchi.
Donald Trump a confirmat la scurt timp anunțul și a adăugat că, deși strâmtoarea este „complet deschisă” pentru trafic, „blocada navală” rămâne în vigoare în ceea ce privește Iranul până la finalizarea „tranzacției” cu Teheranul, despre care a spus că ar trebui să se deruleze rapid, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”.
Ca represalii după războiul declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, Iranul a permis doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, notează sursa. Exporturile de petrol prin strâmtoare „s-au prăbușit” în timpul războiului, pe fondul atacurilor iraniene asupra transportului comercial, ceea ce a generat „cea mai mare perturbare din istorie” a livrărilor de țiței.
În acest context, reacția pieței indică faptul că investitorii au început să reducă „prima de risc” (costul suplimentar inclus în preț din cauza riscurilor geopolitice) asociată blocajelor din Ormuz, pe măsură ce perspectiva deblocării pare mai credibilă.
Recomandate
Cotațiile petrolului au coborât sub 100 de dolari pe baril , pe măsură ce piețele au redus prima de risc geopolitic după armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban, potrivit Mediafax . În tranzacțiile de vineri, petrolul Brent a ajuns la 98,05 dolari pe baril (aprox. 451 lei), în scădere cu 1,34 dolari sau 1,35%. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,65 dolari (1,74%), la 93,40 dolari pe baril (aprox. 430 lei), după creșteri în sesiunea anterioară, conform Reuters, citată de Mediafax. De ce scade: armistițiu și semnale de detensionare Declinul vine după intrarea în vigoare a armistițiului de 10 zile între Israel și Liban, pe fondul perspectivelor considerate pozitive privind încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, început la finalul lunii februarie. În același context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite și Iranul ar putea începe discuții în weekend. „Vom vedea ce se întâmplă. Dar cred că suntem foarte aproape de a face o înțelegere cu Iranul” Trump a mai spus că Teheranul s-ar fi angajat să nu dețină arme nucleare pentru o perioadă de peste 20 de ani. Mediafax mai notează că surse din tabăra iraniană au indicat o temperare a așteptărilor pentru un acord cuprinzător, fiind vizat în prezent un memorandum care să prevină reînceperea ostilităților. Context: după un salt de 50% în martie, piața revine sub pragul psihologic În luna martie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al blocării Strâmtorii Ormuz , prețul petrolului a crescut cu 50%, atingând niveluri record, înainte de a coborî recent sub 100 de dolari pe baril. Pentru piață, pragul de 100 de dolari pe baril rămâne un reper psihologic: trecerea sub acest nivel sugerează o reducere a temerilor legate de întreruperi majore de aprovizionare, cel puțin pe termen scurt, în măsura în care detensionarea se menține. [...]
Două superpetroliere sancționate de SUA au reușit să intre în Golful Persic, semnalând limitele blocadei americane asupra traficului asociat porturilor iraniene , potrivit HotNews , care citează date de transport maritim preluate de Reuters. Blocada a fost anunțată duminică de președintele SUA, Donald Trump , după ce negocierile de pace SUA–Iran desfășurate la Islamabad nu au produs un acord. Comandamentul Central al SUA a transmis miercuri că 10 nave au fost întoarse din drum și că, de la începutul blocadei (luni), nicio navă nu ar fi reușit să treacă. Ce nave au trecut și ce se știe despre traseu În pofida acestor declarații, datele LSEG și Kpler indică faptul că petrolierul „RHN” (din categoria VLCC – transportator foarte mare de țiței) a intrat miercuri în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz . Direcția exactă nu era clară imediat, iar capacitatea navei este de 2 milioane de barili de petrol. Intrarea „RHN” a avut loc la o zi după ce un alt VLCC sancționat de SUA, „Alicia”, a traversat Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă spre Irak, conform datelor Kpler. Potrivit aceleiași surse, ambele nave au transportat petrol iranian în ultimii ani. Separat, agenția iraniană Fars a relatat miercuri că un superpetrolier iranian sancționat de SUA a traversat strâmtoarea spre portul Imam Khomeini, fără să identifice nava și fără detalii despre traseu. Implicația economică: presiune pe exporturile Iranului și risc de sancțiuni pentru cumpărători SUA au avertizat că ar putea impune sancțiuni secundare cumpărătorilor de petrol iranian, într-un demers care urmărește consolidarea poziției Washingtonului înaintea unor noi negocieri, la câteva săptămâni după ce SUA relaxaseră aplicarea unor sancțiuni energetice împotriva Iranului. Analiștii citați în material se așteaptă ca blocada să reducă exporturile de țiței ale Iranului, deși Teheranul ar putea menține pentru câteva săptămâni producția la nivelul actual, de 3,5 milioane barili/zi, prin stocarea petrolului în rezervoare de pe uscat. Datele Kpler arată că Iranul a exportat 1,84 milioane barili/zi în martie și a livrat 1,71 milioane barili/zi până acum în aprilie, față de o medie de 1,68 milioane barili/zi în 2025. Ce ar putea urma în Strâmtoarea Ormuz O sursă Reuters a declarat că Iranul ar putea permite navelor să treacă prin partea omaneză a Strâmtorii Ormuz fără riscul de a fi atacate, ca parte a propunerilor din negocierile cu SUA, condiționat de un acord care să prevină repornirea conflictului. În paralel, materialul notează o creștere a optimismului privind apropierea finalului conflictului, pe fondul unor semnale legate de mediere și de posibilitatea unui acord care să „deschidă” strâmtoarea. [...]
Donald Trump susține că „un număr uriaș” de petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a încărca petrol și gaze americane , într-un mesaj care sugerează o repoziționare rapidă a fluxurilor de aprovizionare pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Stirile Pro TV . Afirmația a fost făcută într-o postare pe Truth Social , unde Trump a spus că petroliere „complet goale”, inclusiv unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă „chiar acum” către Statele Unite pentru a fi încărcate cu „cel mai bun” și mai „dulce” petrol și gaz. În același mesaj, el a susținut că SUA ar avea mai mult petrol decât „următoarele două mari economii petroliere la un loc” și de o calitate superioară. De ce contează: semnal despre rute și costuri într-o piață perturbată Mesajul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz — un coridor esențial pentru transporturile globale de petrol — este descrisă ca fiind, în practică, în continuare blocată, deși Iranul ar fi acceptat deblocarea printr-un armistițiu convenit cu SUA pentru două săptămâni. În material se arată că puținele nave care tranzitează o fac doar cu aprobare din partea Teheranului, iar Iranul consideră o încălcare a armistițiului continuarea bombardamentelor israeliene în Liban. În acest cadru, ideea unor petroliere care se repoziționează către SUA pentru încărcare indică presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și potențiale schimbări de rute, cu efecte în costurile de transport și în prețurile energiei. Contextul politic și de securitate invocat Potrivit materialului, postarea lui Trump a apărut în timp ce înalți oficiali americani și iranieni se întâlnesc la Islamabad, cu intermediari pakistanezi, pentru a căuta o ieșire negociată din războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. Tot în această săptămână, Trump a mai spus că Iranul nu ar trebui să perceapă taxe petrolierelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar închiderea acesteia este descrisă drept o perturbare majoră a aprovizionării globale cu energie. Ce rămâne neclar Materialul redă declarațiile lui Trump, dar nu oferă date independente care să confirme numărul petrolierelelor sau amploarea exactă a mișcării acestora către SUA. În lipsa unor astfel de confirmări în text, afirmația trebuie tratată ca un semnal politic și de piață, nu ca o statistică verificată. [...]
Șocul de ofertă din Orientul Mijlociu a împins exporturile petroliere ale Norvegiei la un record , iar efectul combinat cu scumpirea gazelor a urcat excedentul comercial la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit Agerpres . În martie, valoarea exporturilor de țiței ale Norvegiei a crescut cu 68% față de aceeași lună din 2025, până la 57,4 miliarde de coroane (6,1 miliarde de dolari, aprox. 28 miliarde lei). În același timp, Norvegia a exportat 56,6 milioane de barili de petrol, potrivit institutului național de statistică, citat în material. De ce au crescut atât de mult încasările Explicația invocată în datele oficiale este legată de tensiunile geopolitice și de impactul lor asupra ofertei globale de petrol. Jan Olav Rorhus, consilier în cadrul institutului de statistică, a spus: „Închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat un șoc semnificativ al ofertei pe piața petrolului, ceea ce a contribuit la prețurile ridicate ale petrolului în martie și, prin urmare, la cea mai mare valoare a exporturilor înregistrată vreodată.” Efectul combinat petrol–gaze: excedent comercial la maximul din ultimii trei ani Norvegia, cel mai mare exportator de energie din Europa de Vest, a fost sprijinită și de creșterea prețurilor la gazele naturale, pe fondul războiului din Iran, care a afectat aprovizionarea. Potrivit datelor citate, veniturile cumulate din petrol și gaze au ridicat surplusul comercial la 97,5 miliarde de coroane, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2023. Reacții politice: acuzații de „profit de război”, respinse la Oslo În acest context, președintele american Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că „Europa are nevoie disperată de energie” și că „Norvegia își vinde petrolul din Marea Nordului către Marea Britanie la un preț dublu”. Ministrul norvegian al Finanțelor, Jens Stoltenberg, a respins anterior ideea că Norvegia ar profita de pe urma războiului din Orientul Mijlociu. El a susținut că, pentru norvegieni, impactul conflictului asupra piețelor bursiere este mai important decât scumpirea energiei, având în vedere expunerea prin fondul suveran de investiții al țării, cu active evaluate la 2.200 miliarde de dolari. [...]
Europa riscă să intre rapid într-o criză de aprovizionare cu combustibil pentru aviație , cu rezerve de kerosen care ar mai acoperi „aproximativ șase săptămâni”, potrivit Adevărul , care citează declarațiile directorului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) , Fatih Birol. Miza imediată este una operațională și economică: scumpiri în lanț și, în scenariul în care blocajul persistă, anulări de zboruri în Europa. Avertismentul a fost făcut joi, 16 aprilie, într-un interviu acordat Associated Press , pe fondul tensiunilor legate de blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz , una dintre rutele energetice strategice la nivel global. Birol descrie situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”. Efectul de propagare: de la energie la inflație și creștere economică Potrivit șefului AIE, prelungirea întreruperilor de transport ar amplifica treptat impactul asupra economiei mondiale, prin presiuni pe prețuri și prin deteriorarea perspectivelor de creștere. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume” În prima fază, efectele ar fi vizibile în scumpiri generalizate la energie. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate” Birol mai spune că impactul nu va fi uniform: unele state ar urma să fie lovite mai puternic, în special economiile dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu, menționând Japonia, Coreea de Sud, India, China, Pakistan și Bangladesh. În plus, vulnerabilitatea cea mai mare ar fi în țările în curs de dezvoltare din Asia, Africa și America Latină, înainte ca efectele să ajungă „apoi” și în economiile occidentale. Aviația europeană, expusă la întreruperi directe Pentru Europa, unul dintre cele mai sensibile puncte este alimentarea cu combustibil pentru avioane. Birol avertizează că, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, pot apărea perturbări directe în traficul aerian. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane” Riscul de reglementare: „taxa de trecere” cerută de Iran Pe lângă efectele de piață, șeful AIE critică ideea unui sistem de tip „toll booth” (taxă de trecere) pe care Iranul ar vrea să îl impună navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. În opinia sa, dacă o astfel de practică devine regulă, ar putea crea un precedent greu de controlat și extensibil și către alte rute maritime strategice, inclusiv Strâmtoarea Malacca. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială” În final, Birol pledează pentru menținerea fluxurilor energetice fără condiționări suplimentare, astfel încât transportul de petrol să se desfășoare „necondiționat, de la punctul A la punctul B”. [...]
Iran ar putea permite tranzitul pe partea Omanului din Strâmtoarea Hormuz fără atacuri , o concesie discutată în negocierile cu SUA care ar viza deblocarea fluxurilor de petrol și gaze afectate de război, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters și o sursă informată asupra poziției Teheranului. Miza este una majoră pentru piețele energetice: Strâmtoarea Hormuz gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), iar războiul a produs „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale, după ce Iranul a întrerupt traficul prin strâmtoare, potrivit aceleiași surse. Conform sursei citate, Iranul „ar putea lua în considerare” să lase navele să circule liber prin partea strâmtorii aflată în apele Omanului, fără riscul de a fi atacate, ca parte a unui pachet de propuneri oferite în negocierile cu Statele Unite. Măsura ar urma să se aplice dacă se ajunge la un acord care să prevină reluarea conflictului. Blocaj operațional în Golf: sute de nave și 20.000 de navigatori În contextul războiului început pe 28 februarie, „sute de petroliere și alte nave” și aproximativ 20.000 de navigatori au rămas blocați în interiorul Golfului, potrivit informațiilor din material. Ce rămâne neclar: minele și accesul navelor legate de Israel Sursa nu a precizat dacă Iranul ar accepta și: să curețe eventuale mine subacvatice pe care le-ar fi plasat în acea zonă; să permită trecerea tuturor navelor, inclusiv a celor asociate cu Israelul. Totodată, propunerea ar depinde de disponibilitatea Washingtonului de a accepta cererile Teheranului, condiție descrisă drept centrală pentru orice posibil progres legat de Strâmtoarea Hormuz. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit materialului. [...]
